legamant sn [At: CANTEMIR HR. 23 / V: (pop) ~gam~ ~minte / Pl: ~minte (ivp) ~uri / E: ml ligamentum] 1 Ceea ce serveshte spre a lega. 2 Ceea ce serveshte spre a uni. 3 Ceea ce serveshte spre a strange ceva Si: legatoare. 4 (Inv Ligament. 5 (Inv) Tendon. 6 Raport. 7 Relatzie. 8 Legatura. 9 (Inv; ilpp) Fara ~ cu... Fara legatura cu... 10 Acord. 11 Conventzie. 12 Pact. 13 Invoiala. 14 Intzelegere. 15 (Inv;is) ~ de pace Tratat de pace. 16 (Pex: ias) Aliantza. 17 Promisiune solemna Si: fagaduiala juramant. 18 Angajament. 19 Indatorire. 20 Obligatzie impusa de o autoritate sau de un principiu moral. 21 Vraja.

LEGAMANT ~ínte n. 1) Promisiune solemna prin care cineva se obliga sa realizeze ceva. 2) Situatzie dintre persoane sau dintre comunitatzi care ajung sa se intzeleaga asupra unui lucru; intzelegere; invoiala. /<lat. ligamentum

legamant n. 1. ceea ce serva a lega; 2. fig. conventziune pact. [Lat. LIGAMENTUM].

legamant sn vz legamant

legaminte sn vz legamant

LEGAMÍNT legaminte s. n. 1. Promisiune solemna angajament de a face ceva. Faceam in mine legamint sa nu uit pina la sfirshitul vietzii mele raiul de la Nada Florilor. SADOVEANU N. F. 84. Cristophi era un ofitzer un cauzash afiliat al Fratziei un om care shtia ce legamint face. CAMIL PETRESCU O. II 29. Nau putut sashi indeplineasca legamintele ce au facut. ISPIRESCU L. 219. 2. Invoiala intzelegere conventzie. Ma frate... eu fac cu tine un legamint k sa nu te mai vaz asha de amarit. SADOVEANU M. C. 71. Indestule... sint temeiurile voastre spre a ne lepada de acum de orice vechi legaminte cu fatzarnica shi barbara putere turceasca. ODOBESCU S. III 452. 3. (Invechit) Unire legatura relatzie. Depresiuni k acestea am incercat adesea in calatoriile mele prin tzara shi suvenirea lor nu este cel mai slab legamint ce stringe inima mea de patrie. ODOBESCU S. II 270.

legamínt n. pl. inte (lat. lĭgamentum. V. ligament). Ligament. Fig. Obligatziune conventziune: a avea legamint cu (saŭ fatza de) cineva.

legamant s. n. pl. legamínte

legamant s. n. pl. legamínte

legamant minte.

LEGAMANT s. 1. v. angajament. 2. v. juramant. 3. v. intzelegere.

LEGAMANT s. v. descantec farmec legatoare legatura magie raport relatzie vraja vrajitorie.

LEGAMINT s. 1. angajament asigurare cuvint fagaduiala fagaduintza promisiune vorba (astazi rar) parola (inv. shi reg.) juruita (reg.) fagada (Transilv.) fagadash (Mold.) juruintza (inv.) promitere sfatuit (turcism inv.) bacalim. (Un ~ solemn.) 2. juramint (inv. shi reg.) juruintza (reg.) jur (inv.) jurare. (SHia tzinut ~.) 3. acord aranjament combinatzie contract conventzie intzelegere invoiala invoire pact tranzactzie (inv. shi pop.) legatura (pop.) tirg tocmeala tocmire (prin Munt.) prinsoare (inv.) ashezamint cuvint simfonie sulf shart (arg.) shusta. (Conform ~...)

legamint s. v. DESCINTEC. FARMEC. LEGATOARE. LEGATURA. MAGIE. RAPORT. RELATZIE. VRAJA. VRAJITORIE.