laur¹ sm [At: (a. 1563) ap. DLR ms / V: (inv) ~a sf / Pl: ~i (inv) ~e / E: lat laurus] 1 (SHic ~porcesc) Planta erbacee perena cu miros patrunzator shi neplacut cu tulpina inalta goala in interior cu flori mici albe shi solitare ale carei frunze inegal dintzate shi ale carei semintze mici shi negre aflate in fructul sub forma de capsula tzepoasa sunt folosite in medicina datorita contzinutului de substantze alcaloide cu proprietatzi calmante narcotice shi antispasmodice Si: bolandaritza ciumafaie iarbadracului (reg) malaci (Datura stramonium). 2 (Reg if laura) Om lenesh shi indolent. 3 (Reg) Om urat. 4 Arbust mediteranean din familia lauraceelor cu tulpina inalta pana la 10 m cu frunzele persistente tari lucioase aromate cu marginea ushor ondulata care sunt folosite k mirodenii shi cu fructul baca mica ovala de culoare neagraalbastruie din care se extrag uleiuri utilizate in industria farmaceutica Si: dafin (Laurus nobilis). 5 (Prc; mpl; shis cununa sau coroana de ~i) Ramura de laur k simbol al victoriei. 6 (Pan) Ornament in forma de frunza de laur (4). 7 (Fig) Glorie. 8 (Fig) Succes. 9 (Fig) Izbanda. 10 (Fig) Premiu. 11 (Fig) Glorificare. 12 (Ie) A culege (sau a aduna) ~i A obtzine succese. 13 (Ie) A pune (cuiva) cununa de ~i A recunoashte victoria succesul cuiva. 14 (Iae) A lauda. 15 (Ie) A purta ~ A obtzine succes. 16 (Iae) A fi laudat. 17 Arbust din familia aquifoliaceelor cu frunze persistente lucioase spinos dintzate cu flori mici albe mirositoare grupate in inflorescentze scurte shi cu fructe roshii care creshte rar in tzara noastra. 18 (Reg) Alior (Euphorbia cyparissium). 19 (Ie) A se culca pe ~i A se multzumi cu succesele obtzinute shi a nu duce activitatea mai departe. 20 Arbust cu frunze persistente shi lucioase cu flori mici shi cu fructe roshii (Ilex aquifolium). 21 (Fam; interogativ sau exclamativ; ie) Am mancat ~(i)? sau doar nam mancat ~(i)! Doar nus nebun.

LÁUR lauri s. m. 1. Dafin. Din insule bogate cu mari gradini de laur Lebede argintoase aripelentinzind Veneau sfishiind apa la luntrea lui de aur SHi senhamau la dinsa shi o trageau cintind. EMINESCU O. IV 169. Fata coboara voioasa din laur Alearga prin flori. BOLINTINEANU O. 83. Trebuie sa ne multzamim numai cu ghirlandele de flori roshi ce culegem de pe crengile laurilor. ALECSANDRI O. P. 346. ♦ (La pl.) Frunzele dafinului (cu care odinioara se incununau eroii poetzii sau oratorii); fig. glorie victorie biruintza. Laurii voiau sai smulga de pe fruntea ta de fier. EMINESCU O. I 247. Avushi tu zile mindre cind fruntea ta curata De laurii maririi lucitancununata. BOLINTINEANU O. 119. Iar tu nour de rodire Fa sa creascan sinul sau Cu verzi lauri de marire. Floarea sufletului meu! ALECSANDRI P. A. 87. ◊ Expr. A culege lauri = a avea succese a deveni celebru. Poezia mea... culege totzi laurii roshii in lupte. TULBURE V. R. 7. A se culca pe lauri = a se multzumi cu succesele obtzinute shi a nu duce activitatea sau lupta mai departe. 2. Planta veninoasa cu miros neplacut cu flori mari albe shi cu fructul o capsula tzepoasa cu semintze negre (Datura stramonium); ciumafaie. Printre ciulini shi tufe de laur se iscau cind shi cind virtejuri scurte de praf negru lipicios. GALAN B. I 300. ◊ Expr. (In fraze interogative sau exclamative) Am (sau doar nam) mincat laur(i) (k sa fac sau sa fi facut una k asta) spune cel care respinge cu hotarire sau indignare o acuzatzie o rugaminte o sarcina. Da ce? am mincat laur k sa ma ostenesc eu cu tine? ISPIRESCU L. 349. Pl. shi: (s. n. invechit) laure (ODOBESCU S. I 306).

LÁUR ~i m. 1) Arbust meridional cu frunze persistente lucioase shi aromatice folosite drept condiment; dafin. Frunze de ~. ◊ Cununa de ~i cununa din frunzele acestui arbust oferita in trecut oamenilor ilushtri in semn de inalta pretzuire. A culege ~i a deveni celebru. A se culca pe ~i a fi satisfacut de succesele obtzinute candva. 2) Planta erbacee veninoasa cu miros neplacut cu flori mari albe shi cu fructul o capsula tzepoasa folosita in medicina. ◊ A mancat ~ (sau ~i) sau doar nam mancat ~i! doar nu shia (sau miam) ieshit din mintzi; vezi bine na (sau nam) innebunit. /<lat. laurus

laur m. planta ale carii grauntze mancandule omul incepe sa tremure shi innebuneshte (Datura stramonium): ce ai mancat laur? [Lat. LAURUS dafin nume dat unui arbust ale carui foi aduc intru catva cu ale dafinului].

laur m. 1. numele shtiintzific al dafinului; 2. fig. pl. simbolul victoriei glorie dobandita prin arme sau prin poezie: laurii voiau sa smulga de pe fruntea ta de fier EM.

láur m. (lat. laurus it. alloro vfr. lor [nfr. laurier] pv. laur [sp. pg. laurel] pg. lauro). Datura (numita shi laur porcesc). A fi mincat laur a fi inebunit. Neol. Dafin un arbore perpetuŭ verde simbol al gloriiĭ. Fig. Pl. Glorie: a te acoperi de laurĭ a repurta laurĭ. A te culca pe lauriĭ dobinditzĭ a nu maĭ lucra dupa ce aĭ obtzinut succes.

aláur^[1] sm vz laur

laura sf vz laur¹

turbáre f. Actziunea de a turba saŭ starea celuĭ turbat. Buruĭana care turbura mintea (fara sa aĭba efectele turbariĭ microbiene) numita maĭ des laur (V. datura). Fig. Mare furie: nu shtiaĭ tu maĭ Tatare ceĭ Romanu in turbare? (Al.). Turbarea e o boala virulenta (microbiana) care se dezvolta spontaneŭ la cine pisica shi alte animale shi se transmite omuluĭ pin mushcatura saŭ simpla lingere. Tratata de la inceput pin metoda luĭ Pasteur (inoculatziunĭ antirabice care dureaza 1520 de zile) se stinge. Dupa ce microbu a patruns in singe boala izbucneshte cu groaznice semne: melancolie nelinishte fuga de lume respiratziune grea spazmurĭ aĭurare greutate la inghitzire shi o mare frica de apa (idrofobie) dupa care urmeaza moartea. Numaĭ cit aude tziriind apa din garafa in pahar bolnavu se infioara shi nu poate bea deshi setea il arde. Pina azĭ cu toate silintzele luĭ Pasteur Chamberland Roux shi Babesh microbu turbariĭ n’a putut fi izolat shi decĭ dupa izbucnire boala e incurabila. In 1913 ziarele anuntzaŭ izolarea microbuluĭ de un japonez. Pina la aplicatziunea practica a medicamentuluĭ e necesar k indata dupa ce tea mushcat orĭ lins un animal suspect sa alergĭ la medic. De la mushcatura pina la declararea boaleĭ pot trece 2060 de zile ĭar de la declarare pina la moarte 56 zile.

láur s. m. pl. láuri

láur s. m. pl. láuri

LÁUR s. 1. v. ciumafaie. 2. v. dafin.

LAUR s. (BOT.) 1. (Datura stramonium) ciumafaie (inv. shi reg.) maslag (reg.) bolindaritza bolinzeala borciu cornuta faie maselar nebuneala tatula turbare boiipruncilor ciumafetei marghimpos marulporcului. 2. (Laurus nobilis) dafin (prin Transilv.) lurban.

láur (láuri) s. m. 1. Planta Datura stramonium. 2. Dafin (Laurus nobilis). Lat. laurus (CandreaDens. 967; REW 4943; DAR) cf. it. alloro prov. laur fr. (laurier) sp. port. (laurel). Al doilea sens este imprumut cult.

CEDANT ARMA TOGAE CONCEDANT LAUREA LAUDI (lat.) armele sa cedeze locul togii laurii elocventzei Cicero „De oficiis” I 22 77. Astfel formuleaza Cicero preferintza sa pentru o conducere civila a societatzii. P. ext. Indemn la solutzionarea pashnica a conflictelor.

DATURA L. CIUMAFAIE DATURA LAUR fam. Solanaceae. Gen originar din America de S shi India rasariteana cca 25 specii erbacee sau arborescente (cu ramuri: semilemnoase) anuale sau perene cultivate in cimp sau sera. Frunze mari caduce petziolate ovate sinuate shi inegal dintzate otravitoare. Flori albe shi roshii lungi infundibuliforme pendente foarte mirositoare. infloreshte varatoamna iar unele specii in tot cursul iernii. Planta cca 0305 m inaltzime.

ILEX L. ILEX LAUR fam. Aquifoliaceae. Gen originar din vestul shi sudul Europei din nordul Africii Asia shi tzinuturile mediteraneene pina la 310 specii arbushti sau arbori de talie mica mereu verzi sau numai vara. Frunze simple alterne glabre coriacee lucioase cu margini intregi sau dintzate deseori cu dintzi spinoshi petziolate. Flori singulare sau in buchete pe tip 5 cu petalele unite. Fruct de obicei drupa baciforma.

UMBELLULARIA Nutt. LAUR DE MUNTE fam. Laurciceae. Gen cu o singura specie in California arbore cu frunze persistente aromatice intregi: Umbellularia californica (Hook. et Arn.) Nutt. infloreshte iarnavara. Flori mici verzi parfumate in umbele pedunculate. Frunze alterne lanceolate. in patrie arbore pina la 22 m inaltzime in cultura arbust.