LÁUR ~i m. 1) Arbust meridional cu frunze persistente lucioase shi aromatice folosite drept condiment; dafin. Frunze de ~. ◊ Cununa de ~i cununa din frunzele acestui arbust oferita in trecut oamenilor ilushtri in semn de inalta pretzuire. A culege ~i a deveni celebru. A se culca pe ~i a fi satisfacut de succesele obtzinute candva. 2) Planta erbacee veninoasa cu miros neplacut cu flori mari albe shi cu fructul o capsula tzepoasa folosita in medicina. ◊ A mancat ~ (sau ~i) sau doar nam mancat ~i! doar nu shia (sau miam) ieshit din mintzi; vezi bine na (sau nam) innebunit. /<lat. laurus