PRÉMIU premii s. n. Recompensa materiala sau distinctzie acordata cuiva pentru merite shi succese deosebite obtzinute intrun domeniu de activitate la un concurs etc. ♦ Distinctzie acordata la sfarshitul anului shcolar elevilor care au obtzinut cele mai bune rezultate la invatzatura. Din lat. praemium.

premiu sn [At: (a. 1811). DOC. EC. 99 / V: (inv) ~um ~ie sf (ivr) ~ion / Pl: (rar sm) ~i (inv) ~ri ~ie / E: lat praemium ger Prämie] 1 Distinctzie acordata la sfarshitul anului shcolar elevilor care au obtzinut cele mai bune rezulate la invatzatura. 2 Recompensa materiala sau distinctzie acordata cuiva pentru merite deosebite obtzinute intrun domeniu de activitate la un concurs etc. 3 (Inv) Prima de asigurare. 4 (Ivr; if premion) Cotaparte care se cuvenea cuiva dintro suma de bani.

PRÉMIU premii s. n. Recompensa materiala sau distinctzie acordata cuiva pentru meritele deosebite obtzinute intrun domeniu de activitate la un concurs etc. ♦ Distinctzie acordata la sfarshitul anului shcolar elevilor care au obtzinut cele mai bune rezultate la invatzatura. Din lat. praemium.

PRÉMIU premii s. n. Recompensa (in bani sau in diferite obiecte) acordata k recunoashtere oficiala a succesului deosebit intrun anumit domeniu de activitate (mai ales k stimulent in shcoala). Ashteapta cu incordata nerabdare sa vina rezultatul examenului anual shi impartzirea premiilor. CARAGIALE O. II 187. Care socotzi k va lua premiul? NEGRUZZI S. I 40. Premiu de stat = distinctzie shi recompensa in bani acordata anual de guvern pentru cele mai valoroase lucrari shtiintzifice literare sau artistice.

PRÉMIU s.n. Recompensa acordata cuiva pentru merite sau succese deosebite intrun domeniu de activitate. [Pron. miu. / < lat. praemium cf. it. premio].

PRÉMIU s. n. distinctzie recompensa acordata cuiva pentru merite sau succese deosebite intrun domeniu de activitate. (< lat. praemium)

PRÉMIU ~i n. Recompensa (mai ales in bani) acordata cuiva pentru succese deosebite sau realizari remarcabile intrun domeniu de activitate. /<lat. praemium

premiu n. ceeace se da k recompensa pentru sarguintza capacitate merit.

*prémiŭ n. (lat. praemium d. prae in ainte shi émere a lua). Recompensa (in banĭ saŭ altceva) acordata celuĭ maĭ bun elev scriitor artist shi altora intr’o intrecere. Pe la 1848 shi o prémie (rus. prémiĭa).

premie sf vz premiu

premion sn vz premiu

premium sn vz premiu

prémiu [miu pron. mĭu] s. n. art. prémiul; pl. prémii art. prémiile (mii)

prémiu s. n. [miu pron. mĭu] art. prémiul; pl. prémii art. prémiile (sil. mii)

PRÉMIU s. v. prima.

PRÉMIU s. v. prima de asigurare.

PREMIU s. prima. (~ in sistemul de retribuire.)

premiu s. v. PRIMA DE ASIGURARE.

prémiu (prémii) s. f. Distinctzie recompensa. Lat. praemium (sec. XIX). Der. premiant s. m. (elev care se plaseaza pe unul din primele locuri in clasa); premia vb. (a recompensa a da un premiu); premier s. m. (primul ministru) din fr. premier (ministre); premiera s. f. (spectacol de inceput) din fr. première.