optziuni
  • info

15 definitzii pentru intiri

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

intiri vt [At: DOSOFTEI PS. 196 / V: in~ ~teri interi inchiri / Pzi: ~resc / E: in + bg тикрам] (Irg) 1 A izgoni. 2 A prigoni. 3 A intzarca.

INTIRÍ intiresc vb. IV. Tranz. (Regional shi in forma intiri) 1. A indeparta (cu fortza) a alunga a izgoni. Porunci unui comisar de politzie sai intireasca din orash. ODOBESCU S. A. 457. 2. A urmari a prigoni a persecuta. Spune mamucai ce teai suparat mama nu teo intirit nici teo oropsit. CONTEMPORANUL VI 295. 3. A intzarca. SHii pacat... so intiresc de pe acuma; ce poate ea minca? CONTEMPORANUL IV 391. Variante: interí (CONTEMPORANUL III 294 I. IONESCU M. 365) intirí vb. IV.

INTIRÍ intiresc vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A alunga. ♦ A prigoni a persecuta. 2. (Pop.) A intzarca. [Var.: intirí intarí vb. IV] Din in + bg. teram.

INTIRI vb. (Mold.) 1. A alunga. Totzi paginii ce mancungiurara cu Domnul iam intirit din tzara. DOSOFTEI PS. 2. A urmari a haitui a prigoni. Goniia shi intiria pre creshtini. DOSOFTEI VS. Cu neastimparata vrajmashie intracela chip il goniia shi neparasit de atita vreme il intiriia. CI 176; cf. CI 98; CANTEMIR HR. Etimologie: cf. bg. tirijam. Cf. d u d u i p o g o n i tz i p a zo g o n i.

intirì v. Mold. a alunga cu dea sila: sa intireasca hotzii NEGR. [Slav. TĬERATI a goni].

intiri v vz intiri

interi v vz intiri

INTIRÍ vb. IV v. intiri.

INTERÍ vb. IV v. intiri.

intirésc V. interesc.

interésc shi intirésc v. tr. (vsl. terĭati a urmari; nsl. terjati a exige tirati a alunga; sirb. terati a impinge a alunga isterati a expulsa. V. bitiresc shi potera). Est. Vechĭ. Intzarc. Rar azĭ. Alung izgonesc indepartez expulsez: aŭ fost interitzĭ din minastirile lor (Uric. 429); shi daca o intereshte cineva (pe holera) sa multzamim luĭ Dumnezeŭ (Ĭorga Neam. Rom. Pop. 1 531). Prigonesc. Forma inti in rev. I. Crg. 1913 30. Vechĭ shi cu intz. de „conduc”.

intirésc V. interesc.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INTIRÍ vb. v. alunga departa goni izgoni indeparta intzarca.

intiri vb. v. ALUNGA. DEPARTA. GONI. IZGONI. INDEPARTA. INTZARCA.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

intirí (intirésc intirít) vb. 1. A da la o parte a arunca. 2. A izgoni a urmari. 3. A intzarca mieii iezii etc. Var. interi. Sl. tĕrjati „a despartzi” (Cihac II 149; Tiktin; DAR) cf. bg. tirjam sb. tjerati slov. tirati.

Intrare: intiri
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • intiri
  • ‑ntiri
  • intirire
  • ‑ntirire
  • intirit
  • ‑ntirit
  • intiritu‑
  • ‑ntiritu‑
  • intirind
  • ‑ntirind
  • intirindu‑
  • ‑ntirindu‑
 singular plural
  • intireshte
  • ‑ntireshte
  • intiritzi
  • ‑ntiritzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • intiresc
  • ‑ntiresc
 (sa)
  • intiresc
  • ‑ntiresc
  • intiream
  • ‑ntiream
  • intirii
  • ‑ntirii
  • intirisem
  • ‑ntirisem
a II-a (tu)
  • intireshti
  • ‑ntireshti
 (sa)
  • intireshti
  • ‑ntireshti
  • intireai
  • ‑ntireai
  • intirishi
  • ‑ntirishi
  • intiriseshi
  • ‑ntiriseshi
a III-a (el, ea)
  • intireshte
  • ‑ntireshte
 (sa)
  • intireasca
  • ‑ntireasca
  • intirea
  • ‑ntirea
  • intiri
  • ‑ntiri
  • intirise
  • ‑ntirise
plural I (noi)
  • intirim
  • ‑ntirim
 (sa)
  • intirim
  • ‑ntirim
  • intiream
  • ‑ntiream
  • intiriram
  • ‑ntiriram
  • intiriseram
  • ‑ntiriseram
  • intirisem
  • ‑ntirisem
a II-a (voi)
  • intiritzi
  • ‑ntiritzi
 (sa)
  • intiritzi
  • ‑ntiritzi
  • intireatzi
  • ‑ntireatzi
  • intiriratzi
  • ‑ntiriratzi
  • intiriseratzi
  • ‑ntiriseratzi
  • intirisetzi
  • ‑ntirisetzi
a III-a (ei, ele)
  • intiresc
  • ‑ntiresc
 (sa)
  • intireasca
  • ‑ntireasca
  • intireau
  • ‑ntireau
  • intirira
  • ‑ntirira
  • intirisera
  • ‑ntirisera
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • intiri
  • intirire
  • intirit
  • intiritu‑
  • intirind
  • intirindu‑
 singular plural
  • intireshte
  • intiritzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • intiresc
 (sa)
  • intiresc
  • intiream
  • intirii
  • intirisem
a II-a (tu)
  • intireshti
 (sa)
  • intireshti
  • intireai
  • intirishi
  • intiriseshi
a III-a (el, ea)
  • intireshte
 (sa)
  • intireasca
  • intirea
  • intiri
  • intirise
plural I (noi)
  • intirim
 (sa)
  • intirim
  • intiream
  • intiriram
  • intiriseram
  • intirisem
a II-a (voi)
  • intiritzi
 (sa)
  • intiritzi
  • intireatzi
  • intiriratzi
  • intiriseratzi
  • intirisetzi
a III-a (ei, ele)
  • intiresc
 (sa)
  • intireasca
  • intireau
  • intirira
  • intirisera
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • interi
  • ‑nteri
  • interire
  • ‑nterire
  • interit
  • ‑nterit
  • interitu‑
  • ‑nteritu‑
  • interind
  • ‑nterind
  • interindu‑
  • ‑nterindu‑
 singular plural
  • intereshte
  • ‑ntereshte
  • interitzi
  • ‑nteritzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • interesc
  • ‑nteresc
 (sa)
  • interesc
  • ‑nteresc
  • inteream
  • ‑nteream
  • interii
  • ‑nterii
  • interisem
  • ‑nterisem
a II-a (tu)
  • intereshti
  • ‑ntereshti
 (sa)
  • intereshti
  • ‑ntereshti
  • intereai
  • ‑ntereai
  • interishi
  • ‑nterishi
  • interiseshi
  • ‑nteriseshi
a III-a (el, ea)
  • intereshte
  • ‑ntereshte
 (sa)
  • intereasca
  • ‑ntereasca
  • interea
  • ‑nterea
  • interi
  • ‑nteri
  • interise
  • ‑nterise
plural I (noi)
  • interim
  • ‑nterim
 (sa)
  • interim
  • ‑nterim
  • inteream
  • ‑nteream
  • interiram
  • ‑nteriram
  • interiseram
  • ‑nteriseram
  • interisem
  • ‑nterisem
a II-a (voi)
  • interitzi
  • ‑nteritzi
 (sa)
  • interitzi
  • ‑nteritzi
  • intereatzi
  • ‑ntereatzi
  • interiratzi
  • ‑nteriratzi
  • interiseratzi
  • ‑nteriseratzi
  • interisetzi
  • ‑nterisetzi
a III-a (ei, ele)
  • interesc
  • ‑nteresc
 (sa)
  • intereasca
  • ‑ntereasca
  • intereau
  • ‑ntereau
  • interira
  • ‑nterira
  • interisera
  • ‑nterisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

intiri, intirescverb

  • 1. A indeparta (cu fortza). DLRLC DLRM
    sinonime: alunga departa goni izgoni indeparta
    • format_quote Porunci unui comisar de politzie sai intireasca din orash. ODOBESCU S. A. 457. DLRLC
  • 2. Persecuta, prigoni, urmari. DLRLC DLRM
    sinonime: persecuta prigoni urmari
    • format_quote Spune mamucai ce teai suparat mama nu teo intirit nici teo oropsit. CONTEMPORANUL VI 295. DLRLC
  • 3. Intzarca. DLRLC DLRM
    sinonime: intzarca
    • format_quote SHii pacat... so intiresc de pe acuma; ce poate ea minca? CONTEMPORANUL IV 391 DLRLC
etimologie:
  • in + (limba bulgara) teram DLRM

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.