19 definitzii pentru intzercat
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relatzionale (5)
- specializate (1)
- argou (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
intzercat1 sn vz intzarcat1
intzercat2 ~a a vz intzarcat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INTZARCÁ intzárc vb. I. 1. Tranz. A inceta alaptarea copiilor sau puilor de mamifere a dezvatza de supt. ◊ Expr. La intzarcat dracul se spune despre un om foarte shiret. 2. Intranz. (Despre mamifere) A pierde laptele a nu mai avea lapte. 3. Tranz. Fig. (Fam.) A dezobishnui a dezvatza a lipsi pe cineva de ceva. In + tzarc.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INTZARCÁ intzárc vb. I. 1. Tranz. A inceta alaptarea copiilor sau puilor de mamifere a dezvatza de supt. ◊ Expr. La intzarcat dracul se spune despre un om foarte shiret. 2. Intranz. (Despre mamifere) A pierde laptele a nu mai avea lapte. 3. Tranz. Fig. (Fam.) A dezobishnui a dezvatza a lipsi pe cineva de ceva. In + tzarc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
intzarca [At: DOSOFTEI ap. TDRG / V: ~tzer~ / Pzi: intzarc shi (inv) intzarc / E: in + tzarc] 1 vt A inceta alaptarea copiilor sau a puilor de mamifere dezvatzandui astfel de supt. 2 vt (Pop; ie) Unde (shi)a ~t dracul copiii Foarte departe. 3 vt (Iae) Dincolo de limitele lumii cunoscute. 4 vr (Inv) A refuza sa fie alaptat. 5 vt (Pop; ie) La ~t dracul Se spune despre un om foarte shiret. 6 vt (Reg) A mulge oile. 7 vi (D. mamifere) A nu mai avea lapte. 89 vtr (Fig) A (se) lipsi de un lucru bun a (se) priva de ceva placut. 10 vt (Fig; fam) A dezobishnui a dezvatza pe cineva de ceva. 11 vt (Fig; ie) A ~t Balaia Cineva nu va mai primi un lucru bun shi nemeritat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
intzerca v vz intzarca
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INTZARCÁ intzárc vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la copii sau la puii de mamifere) A opri definitiv de a mai suge lapte a dezvatza de supt. Ar fi bine sa lashi copilul aci barem panal vantzarca imparateasa. RETEGANUL. P. I 32. ◊ Refl. pas. Astazi se intzarca mieii shi oile se baga in lapte. EMINESCU N. 142. Dupa maximum trei luni [mieii] se intzarca shi de aici incolo se numesc cirlani. SHEZ. VII 192. ◊ Expr. Unde shia intzarcat dracul copiii v. drac. A fi intzarcat de dracu (sau de Scaraotzchi) se spune despre un om foarte shiret. Mare hitru mai eshti!... Sa juri k teo intzarcat Scaraotzchi. ALECSANDRI T. 242. 2. Intranz. (Despre mamifere) A nu mai avea lapte a pierde laptele. Vaca a intzarcat. ◊ Expr. (Popular shi familiar) A intzarcat balaia v. balai. 3. Tranz. Fig. (Familiar) A nu mai pune cuiva la dispozitzie un lucru cu care a fost obishnuit; a dezobishnui a dezvatza (pe cineva) de ceva. Dupa un timp coana Liza ia oferit tzatzei Niculina numai cafea. Mai tirziu a intzarcato cu totul. PAS Z. I 85. ◊ Refl. pas. Se va intzarca in shcoala de toate prostiile. VORNIC P. 225.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INTZARCÁ intzárc 1. tranz. 1) (sugaci) A opri definitiv de la supt. ◊ Unde shia ~t dracul copiii a) unde nimeni nu shtie; b) undeva foarte departe. 2) fig. A face sa se lase de o deprindere (rea); a dezvatza; a dezobishnui. 2. intranz. (despre femelele mamifere) A nu mai da lapte; a nu se mai mulge. /in + tzarc
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
intzarcà v. 1. a desvatza de tzatza: a intzarca un miel un copil; 2. fig. a lipsi a priva de ceva; s’o mai intzarce cu petrecerile. [Metafora luata din graiul ciobanesc: lit. a pune vitele in tzarc spre a le despartzi sa nu mai suga].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
intzárc a tzarca v. tr. (d. tzarc). Dezvatz de tzitza: a intzarca un mel un copil. Fig. Am intzarcat hotziile leam suprimat (Amintirile Col. Salomon Valenĭ 1910 18). V. intr. Nu maĭ daŭ lapte vorbind de mame: vaca a intzarcat. Fig. Incetez cu sfirshesc cu: ĭa maĭ intzarco cu betzia! A intzarcat Balaĭa (numele vaciĭ) s’a sfirshit cu cutare chilipir! Unde shĭa intzarcat dracu copiiĭ foarte departe.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
intzarcá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. intzárc 2 sg. intzárci 3 intzárca 1 pl. intzarcắm; conj. prez. 3 sa intzárce
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
intzarcá vb. ind. prez. 1 sg. intzárc 2 sg. intzárci 3 sg. shi pl. intzárca; conj. prez. 3 sg. shi pl. intzárce
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INTZARCÁ vb. (inv. shi reg.) a intiri. (A ~ un copil.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INTZARCÁ vb. v. debarasa descotorosi dezbara dezobishnui dezvatza lasa scapa.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INTZARCA vb. (inv. shi reg.) a intiri. (A ~ un copil.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
intzarca vb. v. DEBARASA. DESCOTOROSI. DEZBARA. DEZOBISHNUI. DEZVATZA. LASA. SCAPA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A intzarca ≠ a alapta a mulge
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
intzarcá intzarc vb. tranz. 1. A intrerupe alaptatul natural. 2. A dezobishnui pe cineva de un narav. Din in + tzarc (Scriban DEX MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a intzarcat balaia! expr. gata! sa terminat!; nu mai sunt resurse!
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
unde a dus mutu’ iapa / shia intzarcat dracul copiii / shia pierdut dracul potcoavele expr. la mare departare foarte departe; la capatul pamantului.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |