INTIRÍ intiresc vb. IV. Tranz. (Regional shi in forma intiri) 1. A indeparta (cu fortza) a alunga a izgoni. Porunci unui comisar de politzie sai intireasca din orash. ODOBESCU S. A. 457. 2. A urmari a prigoni a persecuta. Spune mamucai ce teai suparat mama nu teo intirit nici teo oropsit. CONTEMPORANUL V_I 295. 3. A intzarca. SHii pacat... so intiresc de pe acuma; ce poate ea minca? CONTEMPORANUL IV 391. Variante: interí (CONTEMPORANUL III 294 I. IONESCU M. 365) intirí vb. IV.