11 definitzii pentru indulci
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INDULCÍ indulcesc vb. IV. 1. Tranz. A face k o mancare sau o bautura sa fie (mai) dulce (prin adaos de zahar miere etc.); p. ext. (pop.) a face mai gustos. ♦ Refl. A manca dintro mancare gustoasa; a se infrupta. ◊ Expr. A se indulci la ceva = a descoperi un lucru bun shi al cauta mereu; a se deda la... 2. Refl. A trage folos a se infrupta. 3. Tranz. Fig. A face mai bun a satisface; a umple de multzumire; a desfata. 4. Tranz. Fig. A face mai putzin aspru mai putzin dur mai putzin violent; a domoli a estompa. ♦ Tranz. shi refl. A (se) imbuna a (se) imblanzi. In + dulce.
INDULCÍ indulcesc vb. IV. 1. Tranz. A face k o mancare sau o bautura sa fie (mai) dulce (prin adaos de zahar miere etc.); p. ext. (pop.) a face mai gustos. ♦ Refl. A manca dintro mancare gustoasa; a se infrupta. ◊ Expr. A se indulci la ceva = a descoperi un lucru bun shi al cauta mereu; a se deda la... 2. Refl. A trage folos a se infrupta. 3. Tranz. Fig. A face mai bun a satisface; a umple de multzumire; a desfata. 4. Tranz. Fig. A face mai putzin aspru mai putzin dur mai putzin violent; a domoli a estompa. ♦ Tranz. shi refl. A (se) imbuna a (se) imblanzi. In + dulce.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
indulci [At: CORESI EV. 158/37 / Pzi: ~cesc / E: in + dulce] 1 vt A face mai bun. 2 vt A satisface. 3 vt A desfata. 4 vt (D. purtare vorba ton) A seduce. 56 vtr A (se) imblanzi. 78 vtr (Rar; d. o pedeapsa) A (se) reduce. 9 vr (Ioc „post”) A se infrupta din ceva nepermis. 10 vr A manca ceva deosebit de gustos. 1112 vtr (Inv) A dobandi. 1314 vt A face k o mancare sau o bautura sa fie (mai) dulce prin adaos de zahar miere etc. 15 vt (Pex; pop) A face mai gustos. 16 vr (Ie) A se ~ la ceva A descoperi un lucru bun shi al cauta mereu. 17 vr A trage folos din ceva. 1820 vt (Fig) A face (mai putzin aspru) (mai putzin dur sau) mai putzin violent Si: a domoli a estompa. 21 vr A manca peste masura. 22 vtf A face pe cineva sa se infrupte din ceva. 23 vtr (Rel; inv) A moshteni. 2425 vtr (Udp „cu”) A (se) obishnui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INDULCÍ indulcesc vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la mincari shi bauturi) A face sa fie (mai) dulce. Rachiu indulcit cu miere. CREANGA A. 139. ◊ Fig. Colon umbra indulcita de miroasembatatoare Capul mic ei shil ridica nari imflind spre departare. EMINESCU O. IV 129. ♦ (Popular) A face mai gustos. Pe masa Marinei fu ashezat un lighean de tabla plin de icre negre proaspete numai indulcite co mina de sare. BART E. 194. ♦ Refl. (Despre mincari shi bauturi) A deveni dulce a capata un gust dulce (de obicei placut). Cei amar se indulceshte Cei mihnit senveseleshte. ALECSANDRI P. P. 336. 2. Refl. A minca din mincari gustoase (care nu sint totdeauna la indemina); a se infrupta. Naveau decit o vaca de la care se indulceau ei amindoi cu doi fii ai lor. RETEGANUL P. III 3. Hrana corbilor sal dam K shi ei sa sendulceasca cind shi noi ne razbunam. NEGRUZZI S. I 129. ◊ Expr. A se indulci la (sau cu) ceva = a da de gustul unui lucru shi a capata pofta sa mai gushti sa mai posezi; a se naravi la ceva a se deda la... a se obishnui cu... Hotzul shiret shi smerit la pungi de parale... sa indulcit. ALECSANDRI T. 201. So indulcit cu chilipiruri de cind o pus mina pe moshia cucoanei Safticai. id. ib. 258. 3. Tranz. A umple de multzumire a desfata a satisface. Muierea nu era multzumita de loc k na luat shi un purcel k sa aiba shi copilashii ei cu ce sashi mai indulceasca inima. REBREANU R. II 162. Gainile ei scurma in ograda mea shi ea numi da macar un ou sami indulcesc cel suflet. DUNAREANU CH. 73. ◊ Fig. Tumi indulceshti viatza. ALECSANDRI P. II 30. Hotarashtete ami indulci putzinele zile ce mia mai ramas. NEGRUZZI S. I 109. Numai una mandulceshte K neveasta mandrageshte. TEODORESCU P. P. 272. ◊ Refl. Inshtiintzatzi fiind de sosirea sa lau intimpinat in gradina palatului sfetnicii shi capitanii shi se indulceau intrebindul. SADOVEANU D. P. 24. 4. Tranz. A inmuia a reduce duritatea asprimea violentza (cuiva sau a ceva). V. estompa. Pe urma ishi indulci glasul. REBREANU R. I 198. Umbra tremuratoare a pomilor indulcea albeatza proaspata a varului. MACEDONSKI O. III 50. ♦ A face sa fie mai bun; a imblinzi. De venin sa fie un suflet sint dureri care trebuie sal indulceasca. EMINESCU N. 73.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INDULCÍ ~ésc tranz. 1) A face sa se indulceasca; a face (mai) dulce. 2) pop. A aduce intro stare de incantare; a umple de satisfactzie; a desfata. ~ viatza cuiva. /in + dulce
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE INDULCÍ ma ~ésc intranz. 1) (despre fructe mancaruri bauturi etc.) A deveni (mai) dulce. 2) fig. A deveni mai bun sau mai bland; a se imbuna; a se imblanzi; a se inmuia. 3) A gusta putzin din ceva dorit; a se infrupta. /in + dulce
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
indulcì v. 1. a face dulce; 2. fig. a alina a potoli. [Lat. DULCESCERE].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
indulcésc v. tr. Fac dulce. Fig. Alin potolesc: a indulci durerea. Inadesc deprind cu ceva. V. refl. Ma fac dulce: fructele s’aŭ indulcit. Fig. Ma alin ma potolesc: durerea s’a maĭ indulcit. Ma inadesc ma deprind sa: copiiĭ s’aŭ indulcit la mere sa fure mere. V. dedulcesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
indulcí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. indulcésc imperf. 3 sg. indulceá; conj. prez. 3 sa indulceásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
indulcí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. indulcésc imperf. 3 sg. indulceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. indulceásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INDULCÍ vb. v. atenua calma delecta descreshte desfata diminua domoli infrupta linishti micshora modera pondera potoli rasfatza reduce scadea slabi tempera.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
indulci vb. v. ATENUA. CALMA. DELECTA. DESCRESHTE. DESFATA. DIMINUA. DOMOLI. INFRUPTA. LINISHTI. MICSHORA. MODERA. PONDERA. POTOLI. RASFATZA. REDUCE. SCADEA. SLABI. TEMPERA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT406) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
indulci, indulcescverb
- 1. A face k o mancare sau o bautura sa fie (mai) dulce (prin adaos de zahar miere etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Rachiu indulcit cu miere. CREANGA A. 139. DLRLC
- Colon umbra indulcita de miroasembatatoare Capul mic ei shil ridica nari imflind spre departare. EMINESCU O. IV 129. DLRLC
- 1.1. A face mai gustos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pe masa Marinei fu ashezat un lighean de tabla plin de icre negre proaspete numai indulcite co mina de sare. BART E. 194. DLRLC
-
- 1.2. (Despre mancaruri shi bauturi) A deveni dulce a capata un gust dulce (de obicei placut). DLRLC
- Cei amar se indulceshte Cei mihnit senveseleshte. ALECSANDRI P. P. 336. DLRLC
-
- 1.3. A manca dintro mancare gustoasa; a se infrupta. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: infrupta
- Naveau decit o vaca de la care se indulceau ei amindoi cu doi fii ai lor. RETEGANUL P. III 3. DLRLC
- Hrana corbilor sal dam K shi ei sa sendulceasca cind shi noi ne razbunam. NEGRUZZI S. I 129. DLRLC
- A se indulci la ceva = a descoperi un lucru bun shi al cauta mereu; a se deda la... DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Hotzul shiret shi smerit la pungi de parale... sa indulcit. ALECSANDRI T. 201. DLRLC
- So indulcit cu chilipiruri de cind o pus mina pe moshia cucoanei Safticai. ALECSANDRI T. 258. DLRLC
-
-
-
- 2. A trage folos a se infrupta. DEX '09 DEX '98sinonime: infrupta
-
- Muierea nu era multzumita de loc k na luat shi un purcel k sa aiba shi copilashii ei cu ce sashi mai indulceasca inima. REBREANU R. II 162. DLRLC
- Gainile ei scurma in ograda mea shi ea numi da macar un ou sami indulcesc cel suflet. DUNAREANU CH. 73. DLRLC
- Tumi indulceshti viatza. ALECSANDRI P. II 30. DLRLC
- Hotarashtete ami indulci putzinele zile ce mia mai ramas. NEGRUZZI S. I 109. DLRLC
- Numai una mandulceshte K neveasta mandrageshte. TEODORESCU P. P. 272. DLRLC
- Inshtiintzatzi fiind de sosirea sa lau intimpinat in gradina palatului sfetnicii shi capitanii shi se indulceau intrebindul. SADOVEANU D. P. 24. DLRLC
-
- 4. A face mai putzin aspru mai putzin dur mai putzin violent. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pe urma ishi indulci glasul. REBREANU R. I 198. DLRLC
- Umbra tremuratoare a pomilor indulcea albeatza proaspata a varului. MACEDONSKI O. III 50. DLRLC
-
- De venin sa fie un suflet sint dureri care trebuie sal indulceasca. EMINESCU N. 73. DLRLC
-
-
etimologie:
- In + dulce DEX '98 DEX '09