19 definitzii pentru impietrit
din care- explicative (11)
- morfologice (2)
- relatzionale (6)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
IMPIETRÍT A impietritzi te adj. 1. (In basme) Care a fost prefacut in piatra; petrificat. 2. Fig. Nemishcat incremenit inlemnit. ♦ Nesimtzitor insensibil. V. impietri.
IMPIETRÍT A impietritzi te adj. 1. (In basme) Care a fost prefacut in piatra; petrificat. 2. Fig. Nemishcat incremenit inlemnit. ♦ Nesimtzitor insensibil. V. impietri.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
impietrit ~a a [At: VARLAAM C. 325 / S shi: ~pet~ / V: ~rat ~pit~ / Pl: ~itzi ~e / E: impietri] 1 Transformat in stana de piatra Si: impietroshat (1). 2 Intarit k piatra Si: impietroshat (2). 3 Care a devenit insensibil k o piatra Si: impietroshat (3). 4 Intzepenit. 5 Care a incetat orice mishcare Si: impietroshat (5). 6 (Reg; d. dintzi) Strepezit. 7 (irg) Care a fost colorat cu ajutorul unui colorant mineral sub forma de piatra. 8 (Reg; d. oua) Colorat in galben.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
IMPIETRÍT A impietritzi te adj. 1. (In basme) Prefacut in piatra petrificat. Cum sfirshi Afin aceasta povestire se facu cu totul de piatra iar DafinImparat shi cu doamna Chiralina plinsera trei zile... apoi luara trupul cel impietrit al facatorului lor de bine shil pusera in odaia lor. ISPIRESCU L. 118. 2. Nemishcat incremenit inmarmurit inlemnit inghetzat. Uracu incapatzinat shedea impietrit pe prispa. DUMITRIU N. 93. Totzi te priveau impietritzi. CAMIL PETRESCU T. II 225. Penserat intrara in cetate shi ramase impietritzi vazind toate ulitzele pustii shi iarba crescuta cit omul pe ulitzi. POPESCU B. II 87. 3. Fig. Nesimtzitor insensibil. Scotea lacrimi din orice inima impietrita. CREANGA A. 12. Cine poate avea asha de impietrita inima incit sa nu simta in sufletul sau cea mai mare compatimire shi mila pentru aceshti nenorocitzi? DRAGHICI R. 21.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
IMPIETRÍ impietresc vb. IV. 1. Intranz. shi refl. A se preface in piatra. ♦ Refl. A deveni tare k piatra; a se intari. 2. Intranz. Fig. A ramane pe loc nemishcat; a incremeni a inlemni a inmarmuri. ♦ Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina insensibil. In + piatra.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
IMPIETRÍ impietresc vb. IV. 1. Intranz. shi refl. A se preface in piatra. ♦ Refl. A deveni tare k piatra; a se intari. 2. Intranz. Fig. A ramane pe loc nemishcat; a incremeni a inlemni a inmarmuri. ♦ Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina insensibil. In + piatra.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
impietri [At: PSALT. 312/2 / V: (cscj) ~ra petri / S shi: ~pet~ / Pzi: ~resc / E: in + piatra] 12 vtr A (se) transforma in stana de piatra Si: a impietrosha (12). 34 vtr A (se) face tare k piatra Si: a impietrosha (34). 56 vtr (Fig) (A face sa devina sau) a deveni insensibil k o piatra Si: a impietrosha (56) a inlemni (34). 7 vi A intzepeni. 89 vit (A nu mai mishca sau) a face sa nu mai mishte Si: a impietrosha (89). 1011 vtr (Reg; d. dintzi) A (se) strepezi. 12 vt (Irg) A nuantza ceva folosind un colorant mineral sub forma de piatra. 13 vt (Reg; ie) A oua A vopsi oua in galben.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
IMPIETRÍ impietresc vb. IV. 1. Intranz. shi refl. (In basme) A se preface in piatra. La locul unde se impietrise fratesau patzi k dinsul. ISPIRESCU L. 296. 2. Intranz. A ramine pe loc nemishcat; a incremeni a inmarmuri a inlemni a inghetza. Nici glas de cucosh nici hamait de cine nimic; totul impietrise pretutindeni. SADOVEANU O. VII 363. Risul ar fi inghetzat pe buze nu numai actorilor presupusei comedii ci ar fi impietrit shi pe fatza spectatorilor amatori de ris. CAMIL PETRESCU T. II 291. ◊ Tranz. Ishi impietri obrazul; zimbetul i fugi tot in ochi unde i sascunse sub tufele sprincenelor shi sub palarie. CAMILAR TEM. 184. 3. Refl. Fig. A nu mai simtzi nimic a deveni insensibil. Sufletul ei se impietrise de amaraciune. REBREANU I. 58. Dupa suferiri multe inima sempietreshte. ALEXANDRESCU M. 6. ◊ Tranz. Ce nenorociri teau zdrobit ce dureri tziau impietrit sufletul? SADOVEANU O. I 422. Chinul shi durerea simtzireami ampietrito. EMINESCU O. I 116.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A IMPIETRÍ ~ésc 1. tranz. A face sa se impietreasca. 2. intranz. A pierde capacitatea de a se mishca (din cauza unor emotzii puternice); a ramane nemishcat; a incremeni; a inmarmuri; a inlemni. [Sil. pietri] /in + piatra
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE IMPIETRÍ pers. 3 se ~éshte intranz. 1) A se preface in piatra; a deveni piatra; a se pietrifica. 2) A se face tare k piatra; a deveni tare k piatra. Mortarul sa ~it. 3) fig. A deveni insensibil; a se inchide in sine; a inlemni. Zambetul i se ~ pe fatza. /in + piatra
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
impietrì v. 1. a (se) schimba in piatra; 2. fig. a. se face tare k piatra: dupa suferiri multe inima se ’mpietreshte GR. AL.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
impe (est) shi impĭetresc (vest) v. tr. Petrific fac de peatra orĭ k de peatra: teroarea iĭ impetrise. Petruĭesc (vest). V. intr. Devin k de peatra inlemnesc inmarmuresc: impetrise de spaĭma. V. refl. Ma fac k peatra: pamintu se impetrise de uscacĭune inima i se impetrise de suferintze. Vechĭ shi éz.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
impĭetrésc V. impetresc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
impietrí (a ~) (pietri) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. impietrésc imperf. 3 sg. impietreá; conj. prez. 3 sa impietreásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
impietrí vb. (sil. tri) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. impietrésc imperf. 3 sg. impietreá; conj. prez. 3 sg. shi pl. impietreásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
IMPIETRÍT adj. 1. v. petrificat. 2. v. inmarmurit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
IMPIETRIT adj. 1. petrificat (inv. shi pop.) marmurit. (Un arbore ~.) 2. incremenit inlemnit inmarmurit intzepenit neclintit nemishcat tzeapan tzintuit (inv. shi pop.) marmurit (inv. shi reg.) stilpit (fig.) inghetzat intzelenit. (A ramas ~ de uimire.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
IMPIETRÍ vb. 1. v. petrifica. 2. v. usca. 3. v. inmarmuri.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
IMPIETRÍ vb. v. insensibiliza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
IMPIETRI vb. 1. a incremeni a inlemni a inmarmuri a intzepeni a (se) petrifica (inv. shi pop.) a marmuri (Mold. shi Bucov.) a (se) intrecletzi (prin Transilv. shi Ban.) a merei (fig.) a (se) intzeleni. 2. a se intari a se invirtosha. (Piinea sa ~.) 3. a incremeni a inlemni a inmarmuri a intzepeni a paraliza (inv. shi pop.) a marmuri (fig.) a inghetza. (A ~ de spaima.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
impietri vb. v. INSENSIBILIZA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
impietri, impietrescverb
- 1. A se preface in piatra. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: pietrifica usca
- La locul unde se impietrise fratesau patzi k dinsul. ISPIRESCU L. 296. DLRLC
- 1.1. A deveni tare k piatra; a se intari. DEX '09 DEX '98sinonime: intari
-
-
- Nici glas de cucosh nici hamait de cine nimic; totul impietrise pretutindeni. SADOVEANU O. VII 363. DLRLC
- Risul ar fi inghetzat pe buze nu numai actorilor presupusei comedii ci ar fi impietrit shi pe fatza spectatorilor amatori de ris. CAMIL PETRESCU T. II 291. DLRLC
- Ishi impietri obrazul; zimbetul i fugi tot in ochi unde i sascunse sub tufele sprincenelor shi sub palarie. CAMILAR TEM. 184. DLRLC
- 2.1. A deveni sau a face sa devina insensibil. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: insensibiliza
- Sufletul ei se impietrise de amaraciune. REBREANU I. 58. DLRLC
- Dupa suferiri multe inima sempietreshte. ALEXANDRESCU M. 6. DLRLC
- Ce nenorociri teau zdrobit ce dureri tziau impietrit sufletul? SADOVEANU O. I 422. DLRLC
- Chinul shi durerea simtzireami ampietrito. EMINESCU O. I 116. DLRLC
-
-
etimologie:
- In + piatra DEX '98 DEX '09
impietrit, impietritaadjectiv
- 1. Care a fost prefacut in piatra. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: pietrificat
- Cum sfirshi Afin aceasta povestire se facu cu totul de piatra iar DafinImparat shi cu doamna Chiralina plinsera trei zile... apoi luara trupul cel impietrit al facatorului lor de bine shil pusera in odaia lor. ISPIRESCU L. 118. DLRLC
-
- 2. Nemishcat, incremenit, inghetzat, inlemnit, inmarmurit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: nemishcat incremenit inghetzat inlemnit inmarmurit
- Uracu incapatzinat shedea impietrit pe prispa. DUMITRIU N. 93. DLRLC
- Totzi te priveau impietritzi. CAMIL PETRESCU T. II 225. DLRLC
- Penserat intrara in cetate shi ramase impietritzi vazind toate ulitzele pustii shi iarba crescuta cit omul pe ulitzi. POPESCU B. II 87. DLRLC
- 2.1. Insensibil, nesimtzitor. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: insensibil nesimtzitor
- Scotea lacrimi din orice inima impietrita. CREANGA A. 12. DLRLC
- Cine poate avea asha de impietrita inima incit sa nu simta in sufletul sau cea mai mare compatimire shi mila pentru aceshti nenorocitzi? DRAGHICI R. 21. DLRLC
-
-
etimologie:
- impietri DEX '98 DEX '09