19 definitzii pentru impietrit

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

IMPIETRÍT A impietritzi te adj. 1. (In basme) Care a fost prefacut in piatra; petrificat. 2. Fig. Nemishcat incremenit inlemnit. ♦ Nesimtzitor insensibil. V. impietri.

IMPIETRÍT A impietritzi te adj. 1. (In basme) Care a fost prefacut in piatra; petrificat. 2. Fig. Nemishcat incremenit inlemnit. ♦ Nesimtzitor insensibil. V. impietri.

impietrit ~a a [At: VARLAAM C. 325 / S shi: ~pet~ / V: ~rat ~pit~ / Pl: ~itzi ~e / E: impietri] 1 Transformat in stana de piatra Si: impietroshat (1). 2 Intarit k piatra Si: impietroshat (2). 3 Care a devenit insensibil k o piatra Si: impietroshat (3). 4 Intzepenit. 5 Care a incetat orice mishcare Si: impietroshat (5). 6 (Reg; d. dintzi) Strepezit. 7 (irg) Care a fost colorat cu ajutorul unui colorant mineral sub forma de piatra. 8 (Reg; d. oua) Colorat in galben.

IMPIETRÍT A impietritzi te adj. 1. (In basme) Prefacut in piatra petrificat. Cum sfirshi Afin aceasta povestire se facu cu totul de piatra iar DafinImparat shi cu doamna Chiralina plinsera trei zile... apoi luara trupul cel impietrit al facatorului lor de bine shil pusera in odaia lor. ISPIRESCU L. 118. 2. Nemishcat incremenit inmarmurit inlemnit inghetzat. Uracu incapatzinat shedea impietrit pe prispa. DUMITRIU N. 93. Totzi te priveau impietritzi. CAMIL PETRESCU T. II 225. Penserat intrara in cetate shi ramase impietritzi vazind toate ulitzele pustii shi iarba crescuta cit omul pe ulitzi. POPESCU B. II 87. 3. Fig. Nesimtzitor insensibil. Scotea lacrimi din orice inima impietrita. CREANGA A. 12. Cine poate avea asha de impietrita inima incit sa nu simta in sufletul sau cea mai mare compatimire shi mila pentru aceshti nenorocitzi? DRAGHICI R. 21.

IMPIETRÍ impietresc vb. IV. 1. Intranz. shi refl. A se preface in piatra. ♦ Refl. A deveni tare k piatra; a se intari. 2. Intranz. Fig. A ramane pe loc nemishcat; a incremeni a inlemni a inmarmuri. ♦ Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina insensibil. In + piatra.

IMPIETRÍ impietresc vb. IV. 1. Intranz. shi refl. A se preface in piatra. ♦ Refl. A deveni tare k piatra; a se intari. 2. Intranz. Fig. A ramane pe loc nemishcat; a incremeni a inlemni a inmarmuri. ♦ Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina insensibil. In + piatra.

impietri [At: PSALT. 312/2 / V: (cscj) ~ra petri / S shi: ~pet~ / Pzi: ~resc / E: in + piatra] 12 vtr A (se) transforma in stana de piatra Si: a impietrosha (12). 34 vtr A (se) face tare k piatra Si: a impietrosha (34). 56 vtr (Fig) (A face sa devina sau) a deveni insensibil k o piatra Si: a impietrosha (56) a inlemni (34). 7 vi A intzepeni. 89 vit (A nu mai mishca sau) a face sa nu mai mishte Si: a impietrosha (89). 1011 vtr (Reg; d. dintzi) A (se) strepezi. 12 vt (Irg) A nuantza ceva folosind un colorant mineral sub forma de piatra. 13 vt (Reg; ie) A oua A vopsi oua in galben.

IMPIETRÍ impietresc vb. IV. 1. Intranz. shi refl. (In basme) A se preface in piatra. La locul unde se impietrise fratesau patzi k dinsul. ISPIRESCU L. 296. 2. Intranz. A ramine pe loc nemishcat; a incremeni a inmarmuri a inlemni a inghetza. Nici glas de cucosh nici hamait de cine nimic; totul impietrise pretutindeni. SADOVEANU O. VII 363. Risul ar fi inghetzat pe buze nu numai actorilor presupusei comedii ci ar fi impietrit shi pe fatza spectatorilor amatori de ris. CAMIL PETRESCU T. II 291. ◊ Tranz. Ishi impietri obrazul; zimbetul i fugi tot in ochi unde i sascunse sub tufele sprincenelor shi sub palarie. CAMILAR TEM. 184. 3. Refl. Fig. A nu mai simtzi nimic a deveni insensibil. Sufletul ei se impietrise de amaraciune. REBREANU I. 58. Dupa suferiri multe inima sempietreshte. ALEXANDRESCU M. 6. ◊ Tranz. Ce nenorociri teau zdrobit ce dureri tziau impietrit sufletul? SADOVEANU O. I 422. Chinul shi durerea simtzireami ampietrito. EMINESCU O. I 116.

A IMPIETRÍ ~ésc 1. tranz. A face sa se impietreasca. 2. intranz. A pierde capacitatea de a se mishca (din cauza unor emotzii puternice); a ramane nemishcat; a incremeni; a inmarmuri; a inlemni. [Sil. pietri] /in + piatra

A SE IMPIETRÍ pers. 3 se ~éshte intranz. 1) A se preface in piatra; a deveni piatra; a se pietrifica. 2) A se face tare k piatra; a deveni tare k piatra. Mortarul sa ~it. 3) fig. A deveni insensibil; a se inchide in sine; a inlemni. Zambetul i se ~ pe fatza. /in + piatra

impietrì v. 1. a (se) schimba in piatra; 2. fig. a. se face tare k piatra: dupa suferiri multe inima se ’mpietreshte GR. AL.

impe (est) shi impĭetresc (vest) v. tr. Petrific fac de peatra orĭ k de peatra: teroarea iĭ impetrise. Petruĭesc (vest). V. intr. Devin k de peatra inlemnesc inmarmuresc: impetrise de spaĭma. V. refl. Ma fac k peatra: pamintu se impetrise de uscacĭune inima i se impetrise de suferintze. Vechĭ shi éz.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

impietrí (a ~) (pietri) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. impietrésc imperf. 3 sg. impietreá; conj. prez. 3 sa impietreásca

impietrí vb. (sil. tri) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. impietrésc imperf. 3 sg. impietreá; conj. prez. 3 sg. shi pl. impietreásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

IMPIETRÍT adj. 1. v. petrificat. 2. v. inmarmurit.

IMPIETRIT adj. 1. petrificat (inv. shi pop.) marmurit. (Un arbore ~.) 2. incremenit inlemnit inmarmurit intzepenit neclintit nemishcat tzeapan tzintuit (inv. shi pop.) marmurit (inv. shi reg.) stilpit (fig.) inghetzat intzelenit. (A ramas ~ de uimire.)

IMPIETRÍ vb. 1. v. petrifica. 2. v. usca. 3. v. inmarmuri.

IMPIETRI vb. 1. a incremeni a inlemni a inmarmuri a intzepeni a (se) petrifica (inv. shi pop.) a marmuri (Mold. shi Bucov.) a (se) intrecletzi (prin Transilv. shi Ban.) a merei (fig.) a (se) intzeleni. 2. a se intari a se invirtosha. (Piinea sa ~.) 3. a incremeni a inlemni a inmarmuri a intzepeni a paraliza (inv. shi pop.) a marmuri (fig.) a inghetza. (A ~ de spaima.)

Intrare: impietrit
impietrit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • impietrit
  • ‑mpietrit
  • impietritul
  • impietritu‑
  • ‑mpietritul
  • ‑mpietritu‑
  • impietrita
  • ‑mpietrita
  • impietrita
  • ‑mpietrita
plural
  • impietritzi
  • ‑mpietritzi
  • impietritzii
  • ‑mpietritzii
  • impietrite
  • ‑mpietrite
  • impietritele
  • ‑mpietritele
genitiv-dativ singular
  • impietrit
  • ‑mpietrit
  • impietritului
  • ‑mpietritului
  • impietrite
  • ‑mpietrite
  • impietritei
  • ‑mpietritei
plural
  • impietritzi
  • ‑mpietritzi
  • impietritzilor
  • ‑mpietritzilor
  • impietrite
  • ‑mpietrite
  • impietritelor
  • ‑mpietritelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

impietri, impietrescverb

  • 1. intranzitiv reflexiv A se preface in piatra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote La locul unde se impietrise fratesau patzi k dinsul. ISPIRESCU L. 296. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A deveni tare k piatra; a se intari. DEX '09 DEX '98
      sinonime: intari
  • 2. intranzitiv figurat A ramane pe loc nemishcat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nici glas de cucosh nici hamait de cine nimic; totul impietrise pretutindeni. SADOVEANU O. VII 363. DLRLC
    • format_quote Risul ar fi inghetzat pe buze nu numai actorilor presupusei comedii ci ar fi impietrit shi pe fatza spectatorilor amatori de ris. CAMIL PETRESCU T. II 291. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Ishi impietri obrazul; zimbetul i fugi tot in ochi unde i sascunse sub tufele sprincenelor shi sub palarie. CAMILAR TEM. 184. DLRLC
    • 2.1. reflexiv tranzitiv A deveni sau a face sa devina insensibil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: insensibiliza
      • format_quote Sufletul ei se impietrise de amaraciune. REBREANU I. 58. DLRLC
      • format_quote Dupa suferiri multe inima sempietreshte. ALEXANDRESCU M. 6. DLRLC
      • format_quote Ce nenorociri teau zdrobit ce dureri tziau impietrit sufletul? SADOVEANU O. I 422. DLRLC
      • format_quote Chinul shi durerea simtzireami ampietrito. EMINESCU O. I 116. DLRLC
etimologie:
  • In + piatra DEX '98 DEX '09

impietrit, impietritaadjectiv

  • 1. in basme Care a fost prefacut in piatra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pietrificat
    • format_quote Cum sfirshi Afin aceasta povestire se facu cu totul de piatra iar DafinImparat shi cu doamna Chiralina plinsera trei zile... apoi luara trupul cel impietrit al facatorului lor de bine shil pusera in odaia lor. ISPIRESCU L. 118. DLRLC
  • 2. figurat Nemishcat, incremenit, inghetzat, inlemnit, inmarmurit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Uracu incapatzinat shedea impietrit pe prispa. DUMITRIU N. 93. DLRLC
    • format_quote Totzi te priveau impietritzi. CAMIL PETRESCU T. II 225. DLRLC
    • format_quote Penserat intrara in cetate shi ramase impietritzi vazind toate ulitzele pustii shi iarba crescuta cit omul pe ulitzi. POPESCU B. II 87. DLRLC
    • 2.1. Insensibil, nesimtzitor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Scotea lacrimi din orice inima impietrita. CREANGA A. 12. DLRLC
      • format_quote Cine poate avea asha de impietrita inima incit sa nu simta in sufletul sau cea mai mare compatimire shi mila pentru aceshti nenorocitzi? DRAGHICI R. 21. DLRLC
etimologie:
  • vezi impietri DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.