GENERÁL² A generali e adj. 1. Care este comun tuturor (sau marii majoritatzi a) fiintzelor sau obiectelor dintro anumita categorie. ♦ (Substantivat n.) Ceea ce este comun tuturor (sau marii majoritatzi a) fiintzelor sau obiectelor dintro anumita categorie; spec. categorie filosofica reflectand trasaturile esentziale comune obiectelor dintro clasa. ♦ (Despre un fenomen sau o situatzie) Care priveshte pe totzi care cuprinde pe totzi la care participa totzi (sau marea majoritate). 2. Care priveshte ceva in ansamblu in trasaturile fundamentale care se ocupa in linii mari de ceva. ◊ Cultura generala = cultura bazata pe cunoashterea elementelor fundamentale ale creatziilor din diferite domenii ale shtiintzei shi artei. ◊ Loc. adv. In general = in linii mari; fara referire la un caz anumit. 3. Care se intampla care exista pe o intindere mare care cuprinde o arie foarte larga sau totul. 4. Care are toata raspunderea in conducerea unei anumite diviziuni dintro institutzie dintro intreprindere etc. Director general. Din fr. général lat. generalis.

general² ~a [At: (a. 1855) URICARIUL IV 437/16 / Pl: ~i ~e / E: fr général lat generalis] 12 sn a (Aspect) care este comun tuturor (sau marii majoritatzi a fiintzelor sau obiectelor dintro anumita categorie. 3 a Care priveshte ceva in ansamblu in trasaturile fundamentale. 4 a Care se ocupa in linii mari de ceva. 5 a Stabilit prin generalizare. 6 a (Fig) Vag. 7 sn (Spc) Categorie filozofica reflectand trasaturile esentziale comune obiectelor dintro clasa. 89 a (D. un fenomen sau o situatzie) Care priveshte (sau cuprinde) pe totzi. 10 a La care participa totzi (sau marea majoritate). 11 a (Is) Cultura ~a Cultura bazata pe cunoashterea elementelor fundamentale ale creatziilor din diferite domenii ale shtiintzei shi artei. 12 a (Ilav) In ~ In linii mari. 1314 a Care se intampla (sau exista) pe o intindere mare. 15 a Care cuprinde o arie foarte larga sau totul. 16 a Care are toata raspunderea in conducerea unei anumite diviziuni dintro institutzie.

GENERÁL² A generali e adj. 1. Care este comun tuturor (sau marii majoritatzi a) fiintzelor sau obiectelor dintro anumita categorie. ♦ (Substantivat n.) Ceea ce este comun tuturor (sau marii majoritatzi a) fiintzelor sau obiectelor dintro anumita categorie; spec. categorie filozofica reflectand trasaturile esentziale comune obiectelor dintro clasa. ♦ (Despre un fenomen sau o situatzie) Care priveshte pe totzi care cuprinde pe totzi la care participa totzi (sau marea majoritate). 2. Care priveshte ceva in ansamblu in trasaturile fundamentale care se ocupa in linii mari de ceva. ◊ Cultura generala = cultura bazata pe cunoashterea elementelor fundamentale ale creatziilor din diferite domenii ale shtiintzei shi artei. ◊ Loc. adv. In general = in linii mari; fara referire la un caz anumit. 3. Care se intampla care exista pe o intindere mare care cuprinde o arie foarte larga sau totul. 4. Care are toata raspunderea in conducerea unei anumite diviziuni dintro institutzie dintro intreprindere etc. Director general. Din fr. général lat. generalis.

GENERÁL² A generali e adj. 1. (In opozitzie cu particular) Comun tuturor fiintzelor sau obiectelor (dintro anumita categorie). Caracterele generale ale mamiferelor. ◊ (Substantivat n.) E o punte intre shtiintza shi arta in sensul k shi arta expune generalul insa concret. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 108 5/4. ♦ (Despre un fenomen sau o situatzie) Care priveshte pe totzi care se refera la toata lumea; care cuprinde pe totzi la care participa toata lumea. Cauza generala. ▭ Dupa o clipa de consternare generala Deliceanu exclama in culmea indignarii: Asta e provocare directa la rebeliune! REBREANU R. II 25. Sistemul dumitale... este a sacrifica interesele generale in favoarea intereselor individuale. BOLINTINEANU O. 440. ◊ Criza generala a capitalismului v. criza. 2. Care priveshte ceva in ansamblu care se ocupa in linii mari de ceva (fara oprire la detalii de specialitate). Medicina generala. Notziuni generale de astronomie. ▭ Scotzind in relief faptele fundamentale recapitularea stimuleaza puterea de judecata a elevilor i ajuta sashi formeze o conceptzie generala shtiintzifica despre lume. CONTEMPORANUL S. II 1952 nr. 293 1/1. ♦ (In opozitzie cu partzial) Care imbratzisheaza toate aspectele cunoshtintzele datele etc. Examen general. ◊ Cultura generala = (spre deosebire de cultura profesionala sau de specialitate) cultura bazata pe cunoashterea elementelor fundamentale ale creatziilor shi cuceririlor din diferitele domenii ale shtiintzei shi ale artei. ◊ Loc. adv. In general = a) in ansamblu in linii mari; indeobshte. Tinarul povesti k in general a gasit linishte. REBREANU R. II 25; b) fara referire la un caz anumit; vag. Dami un exemplu numi vorbi in general. In linii generale (sau in termeni generali) = in punctele esentziale in aspectele principale. A prezenta o problema in linii generale. 3. (Despre un fenomen o situatzie; in opozitzie cu local) Care se intimpla care exista pe o intindere mare care cuprinde totul. Ploaie generala. Anestezie generala. 4. (K determinant al unor substantive) Care are toata raspunderea in conducerea unei diviziuni anumite dintrun minister dintro institutzie intreprindere sau dintro organizatzie de masa. Director general ◊ Adunare generala = adunare (II 2) adesea reprezentind organul suprem de conducere al unei organizatzii la care iau parte cu drept de vot totzi membrii acesteia. Adunarea generala este organul suprem de conducere al gospodariei. STAT. GOSP. AGR. 40.

GENERÁL A adj. 1. Comun aplicabil unui mare numar de persoane de fiintze sau de lucruri dintro anumita categorie. ♦ Care priveshte multa lume la care ia parte multa lume. 2. Universal. ♦ Care priveshte (se ocupa de) ceva in linii mari in ansamblu in ceea ce are esentzial. ♦ (Despre notziuni) Care rezulta dintro generalizare. 3. Care are loc care exista pe o mare intindere. 4. (Despre functzii grade etc.) De rang superior; care poarta raspunderea unei directzii a unei institutzii a unei intreprinderi etc. // s.n. (Fil.) Categorie filozofica care desemneaza unitatea trasaturilor fundamentale ale unei clase de obiecte shi procese care desemnand esentzialul se manifesta k lege a existentzei shi dezvoltarii acestora. [Cf. fr. général it. generale lat. generalis].

GENERÁL² A I. adj. 1. comun aplicabil unui mare numar de persoane fiintze sau obiecte dintro anumita categorie. ◊ care priveshte pe totzi la care ia parte multa lume. 2. universal. ◊ care priveshte se ocupa de ceva in linii mari in ceea ce are esentzial. ◊ (despre notziuni) care rezulta dintro generalizare. 3. care are loc exista pe o mare intindere. 4. (despre functzii grade etc.) de rang superior; care poarta raspunderea unei directzii a unei institutzii intreprinderi etc. II. s. n. categorie desemnand unitatea trasaturilor fundamentale esentziale ale unei clase de obiecte shi procese care se manifesta k lege a existentzei shi dezvoltarii acestora. (< fr. général lat. generalis)

GENERÁL¹ ~a (~i ~e) 1) (in opozitzie cu particular individual) Care se refera la toate cazurile sau la totzi indivizii. Observatzii ~e. Regula ~a. 2) Care intereseaza pe marea majoritate sau pe totzi; la care participa marea majoritate sau totzi. Greva ~a. ◊ Repetitzie ~a ultima repetitzie inaintea unei reprezentatzii in public. 3) shi substantival Care este propriu tuturor elementelor unei clase; comun. Trasatura ~a. 4) Care cuprinde esentzialul. Plan ~. ◊ In ~ luand in consideratzie doar cazurile de baza; fara referire la un caz particular. In linii ~e (sau mari) in ansamblu; exceptand detaliile. 5) (in opozitzie cu local) Care se extinde peste tot; care cuprinde ceva in intregime. Anestezie ~a. 6) Care poarta toata raspunderea in conducerea unui domeniu de activitate. Director ~. /<lat. generalis fr. général

general a. 1. care e comun mai multor persoane sau lucruri; 2. de un sens nedeterminat vag: intr’un mod general; 3. care are puteri shi functziuni de mare intindere: controlor general. ║ n. ceeace convine unei categorii intregi unui tot: a conchide dela general la particular.

*generál a adj. (lat. generális d. génus géneris gen). Comun intreguluĭ gen universal peste tot: ploaĭe generala. Vag indecis in opoz. cu special particular individual: a vorbi in terminĭ generalĭ. Care are putere (autoritate) peste tot: controlor inspector ofitzer general. S. m. Ofitzer care comanda o brigada o diviziune saŭ un corp de armata shi chiar o armata intreaga in care caz se maĭ numeshte shi general suprem orĭ generalisim: La 1848 in TZara Romaneasca titlu de „spatar” fu inlocuit cu cel de „general” cu intzelesu de „capetenia oshtiĭ”. (V. capitan hatman mareshal). SHefu unuĭ ordin de ĭezuitzĭ. S. n. Lucru general: a trece de la general la special. In general in mod general in de obshte.

generál (in ~) loc. adv.

generál¹ adj. m. pl. generáli; f. generála pl. generále

generál adj. m. pl. generáli; f. sg. generála pl. generále

general li.

in generál loc. adv.

in general.

GENERÁL adj. 1. colectiv comun obshtesc public. (Probleme de interes ~.) 2. obshtesc universal. 3. v. unanim.

GENERAL adj. 1. colectiv comun obshtesc public. (Probleme de interes ~.) 2. obshtesc. universal. (Pace ~.) 3. unanim. (Parerea ~.)

General ≠ individual particular

General ≠ unic

generál (generála) adj. Care este comun tuturor fiintzelor sau obiectelor din aceeashi categorie. Fr. général. Der. general s. m. (grad de ofitzer superior) din fr. cu multe var. inv. sau pop.: gheneral ghenerar ghineral ghinarar(iu) intrare in limba din sec. XVIII prin intermediul rus. Der. (din fr.) generalisim s. m.; generalitate s. f.; generaliza vb.

GENERÁL A adj. (cf. fr. général it. generale lat. generalis): in sintagmele fonetica generala gramatica generala lingvistica generala shi sens general (v.).

scara completa (generala) a sunetelor muzicale v. frecventza; octava (3).

general diez v. diez.

general ifes v. ifes.

ACORDUL GENERAL PENTRU TARIFE SHI COMERTZ (in engl.: General Agreement on Tariffs and Trade G.A.T.T.) organizatzie internatzionala guvernamentala cu sediul la Geneva creata in 1947 (ishi incepe activitatea in 1948) in scopul dezvoltarii comertzului mondial prin reducerea taxelor vamale acordarea reciproca a clauzei natziunii celei mai favorizate. Interzicerea restrictziilor cantitative la import shi acordarea de concesii comerciale fara reciprocitate tzarilor in curs de dezvoltare. Face parte din sistemul O.N.U. G.A.T.T. are 104 membri cu drepturi depline (1991) printre care shi Romania (din 1971) shi relatzii speciale cu inca 31 de state.

ASOCIATZIA GENERALA A LUCRATORILOR DIN ROMANIA organizatzie muncitoreasca profesionala de ajutor reciproc. A activat intre 18721873.

ASOCIATZIA GENERALA A LUCRATORILOR DIN TIMISHOARA prima organizatzie muncitoreasca cu caracter politic din Romania. Creata in 1868 a avut strinse legaturi cu Internatzionala I. Dizolvata in 1872.

CONGRESUL GENERAL AL BUCOVINEI adunare intrunita la Cernautzi in ziua de 28 nov. 1918. A hotarit „unirea neconditzionata shi pentru vecie a Bucovinei... cu Regatul Romaniei” reconfirmand decizia Adunarii Natzionale Constituante din 27 oct. 1918.

GENERAL ELECTRIC societate americana de mashini shi aparataj electric. Fondata (1892) la New York a construit prima locomotiva electrica (1895) shi un nou tip de locomotiva Diesel (1934). In 1986 a incorporat societatea RCA (Radio Corporation of America) iar in 1990 societatea franceza Thomas (echipament medical). Produce: echipamente electrice electronice medicale locomotive turbine vehicule militare satelitzi sh.a.

GENERAL MOTORS CORPORATION societate americana pentru constructzia de automobile. Infiintzata (1908) la Detroit pentru fabricarea automobilelor Chevrolet Pontiac Oldsmobile Buick Cadillac. In prezent are filiale in Europa (Opel Vauxhall Holden) shi legaturi de productzie shi afaceri cu 50 de societatzi. Produce: automobile shi camioane echipament energetic shi electronic locomotive avioane sh.a.

REVISTA GENERALA A INVATZAMANTULUI publicatzie pedagogica fundata de Spiru Haret. A aparut la Bucureshti (190519170 shi 19231944) de 10 ori pe an.

STATELE GENERALE 1. (In Frantza intre 1302 shi 1789) institutzie reprezentativa suprema a starilor din care faceau parte deputatzii clerului nobilimii shi a starii a treia; erau convocate de catre rege. In 1789 deputatzii starii a treia sau declarat Adunare natzionala. 2. (In TZarile de Jos din 1463) institutzie reprezentativa suprema a starilor; in Regatul Olandei nume dat parlamentului bicameral Staten Generaal care exercita puterea legislativa.

adunare generala expr. (glum.) ghiveci de legume