ADUNÁRE adunari s. f. 1. Actziunea de a (se) aduna shi rezultatul ei. 2. Una dintre cele patru operatzii aritmetice care consta in totalizarea mai multor numere intrunul singur. 3. Intrunire a mai multor persoane in scopul discutarii unor probleme de interes general; grup format din aceste persoane. ◊ Adunare constituanta = adunare alcatuita din reprezentantzi aleshi in vederea votarii sau modificarii unei constitutzii. Adunare legislativa = organ reprezentativ al statului competent a se pronuntza prin vot asupra proiectelor de legi. Adunare natzionala = a) organ suprem al puterii de stat in unele tzari; b) organ de stat cu functzii legislative sau consultative. Adunare generala = adunare cu participarea generala a membrilor in anumite organizatzii intreprinderi etc. 4. Concentrare a unor fiintze intrun singur loc. 5. (Articulat cu valoare de interjectzie) Semnal dat pentru strangerea intro formatzie ordonata a unei trupe sau a unui grup organizat. 6. Culegere colectzie (de texte). 7. (Inv. shi reg.) Petrecere. V. aduna.

adunare [At: DOSOFTEI ap. HEM 401 / Pl: ~nari / E: aduna] 1 sf (D. o suma) Strangere la un loc. 2 sf (Inv; d. persoane) intalnire. 3 sf Concentrare. 4 sf Colectzionare. 5 sf Operatzie aritmetica constand in totalizarea mai multor numere intrunul singur. 6 sf Intrunire a mai multor persoane in vederea discutarii unor probleme de interes general. 7 sf Grupul format din persoanele legal intrunite. 8 sf (Is) ~ constituanta Organ ales in scopul de a redacta shi a vota sau de a modifica o constitutzie. 9 sf (Is) ~ legislativa Organ reprezentativ al statului competent a se pronuntza prin vot asupra proiectelor de lege. 10 sf (Is) ~ natzionala Organ suprem al puterii de stat in unele tzari. 11 sf (Ias) Organ de stat cu functzii legislative sau consultative. 12 sf (Is) ~ generala Intrunire a tuturor membrilor unei organizatzii intreprinderi etc. in scopul de a controla shi a dirija activitatea acestora. 13 sf (Inv; is) ~ populara Organ de conducere a administratziilor din comune. 14 sf (Inv; is) ~a deputatzilor Camera deputatzilor. 15 sf Grup de persoane care prezinta un caracter asemanator Cf multzime. 16 sf (Pop) Grup de persoane reunit in vederea petrecerii Cf petrecere shezatoare. 17 i (Art) Semnal dat pentru strangerea intro formatzie ordonata a unei trupe sau a unui grup organizat.

ADUNÁRE adunari s. f. 1. Actziunea de a (se) aduna shi rezultatul ei. 2. Una dintre cele patru operatzii aritmetice care consta in totalizarea mai multor numere intrunul singur. 3. Intrunire a mai multor persoane in scopul discutarii unor probleme de interes general; grup format din aceste persoane. ◊ Adunare constituanta = adunare alcatuita din reprezentantzi aleshi in vederea votarii sau modificarii unei constitutzii. Adunare legislativa = organ reprezentativ al statului competent a se pronuntza prin vot asupra proiectelor de legi. Adunare natzionala = a) organ suprem al puterii de stat in unele tzari; b) organ de stat cu functzii legislative sau consultative. Adunare generala = adunare cu participarea generala a membrilor in anumite organizatzii intreprinderi etc. 4. Concentrare a unor fiintze intrun singur loc. 5. (Articulat cu valoare de interjectzie) Semnul dat pentru strangerea intro formatzie ordonata a unei trupe sau a unui grup organizat. 6. Culegere colectzie (de texte). 7. (Inv. shi reg.) Petrecere. V. aduna.

ADUNÁRE adunari s. f. I. Actziunea de a (s e) aduna shi rezultatul ei. 1. Stringere laolalta a ceea ce este dispersat imprashtiat. Adunarea desheurilor. 2. Una din cele patru operatzii aritmetice fundamentale constind din totalizarea mai multor numere intrunul singur. Adunarea numerelor intregi shi a celor zecimale. Adunarea fractziilor. Rezultatul adunarii. 3. Concentrare a unor fiintze intrun singur loc. Aici la hanul de sub dealul Mitropoliei era locul de adunare a celor care voiau sa se angajeze pentru muncile noi. PAS L. I 145. ♦ (In forma articulata cu valoare de interjectzie) Semnal dat pentru stringerea intro formatzie ordonata a unei trupe sau a unui grup organizat. II. 1. Culegere colectzie (de texte). Adunare de legi. 2. Grup de oameni strinshi laolalta cu un anumit scop. Inca nam vorbit niciodata intro adunare de multa lume. CALUGARU O. P. 455. ♦ (De obicei urmat de determinari) Organ reprezentativ constituit dupa norme dinainte fixate shi capabil sa ia anumite hotariri. V. sfat. Candidatzii participa regulat la adunarile organizatziei de baza iau parte la discutzii shishi exercita dreptul de vot consultativ. SCINTEIA 1953 nr. 2553. Adunarea batrinilor ma insarcinat cu aceasta. ISPIRESCU L. 141. Dar sa ne intoarcem iar la Divanul adhoc. Aici k in toate adunarile de felul acesta se facea vorba multa. CREANGA A. 152. Puterea da face legi da scoate dajdii sta in adunarea sau soborul a toata tzara. BALCESCU O. II 13. ◊ Adunare generala v. general. Adunare deschisa v. deschis. Marea Adunare Natzionala = organ suprem al puterii de stat in Republica Populara Romina. Marea Adunare Natzionala alcatuita din muncitori. tzarani femei tineri militari intelectuali shi reprezentantzi ai categoriilor mijlocii reprezinta imaginea fidela a intregului popor al tzarii noastre in tot ce are el creator shi constructiv. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 193. 3. (Invechit) Petrecere. Nam multzamire in adunarile zgomotoase unde domneshte eticheta. NEGRUZZI S. I 64.

ADUNÁRE adunari s. f. 1. Actziunea de a (se) aduna shi rezultatul ei. ♦ (Articulat cu valoare de interjectzie) Semnal dat pentru strangerea unei trupe etc. intro formatzie ordonata. 2. Una dintre cele patru operatzii aritmetice care consta in totalizarea mai multor numere intrunul singur. 3. Grup de oameni stranshi la un loc cu un anumit scop. ♦ (Urmat de determinari) Organ reprezentativ constituit dupa norme dinainte fixate capabil sa ia anumite hotarari. ◊ Marea Adunare Natzionala = organ suprem al puterii de stat in Republica Populara Romana. 4. Culegere colectzie (de texte). 5. (Inv.) Petrecere.

ADUNÁRE ~ari f. 1) v. A ADUNA shi A SE ADUNA. 2) Intrunire a mai multor persoane pentru a discuta unele probleme de interes comun shi a hotarat ceva; reuniune. ~ deschisa. ~ generala. 3) Operatzie aritmetica prin care doua sau mai multe numere se totalizeaza intrun singur. [G.D. adunarii] /v. a aduna

adunare f. 1. reunire de persoane sau de lucruri; 2. corp deliberant; Obshteasca Adunare Parlamentul TZarii. Adunarea deputatzilor Camera; Adunarile legiuitoare Camera shi Senatul; 3. Aritm. operatziune servind a reuni doua sau mai multe numere de acelash fel intr’unul singur.

adunáre f. pl. arĭ. Actziunea de a saŭ de a se aduna. Reuniune societate (p. a petrece a se sfatui sh. a.): a vorbi intr’o mare adunare. Obshteasca adunare (rom. corect Adunarea Obshteasca) numele primuluĭ parlament romanesc. Adunarea deputatzilor camera. Adunarile legĭuitoare parlamentu. Aritm. Operatziunea pin care maĭ multe numere de acelashĭ fel se grupeaza intr’unu singur (se reduc la unu singur). Arm. Semnalu de goarna saŭ trompeta (in ainte shi de darabana) pin care se cheama totzĭ soldatziĭ la un loc. V. claca.

congrésadunáreplenára s. n. Congres cu caracter de adunare generala ◊ „Va lua parte la cel de al XXlea CongresAdunarePlenara al Comisiei internatzionale pentru exploatarea shtiintzifica a Marii Mediterane.” Sc. 17 X 66 p. 3 (din congres + adunare plenara; Fl. Dimitrescu in SCL 3/70 p. 330)

adunáre s. f. g.d. art. adunắrii; pl. adunắri

adunáre s. f. g.d. art. adunarii; pl. adunari

Prezidiul Marii Adunari Natzionale

ADUNÁRE s. 1. v. acumulare. 2. v. tezaurizare. 3. (MAT.) totalizare (rar) aditzie aditzionare. (~ tuturor cifrelor.) 4. v. convocare. 5. v. recoltare. 6. v. colectare. 7. colectzionare culegere strangere. (~ unor texte populare.) 8. v. intalnire. 9. v. intrunire. 10. (POL.) adunare constituanta = constituanta; adunare legislativa = camera. 11. sfat (inv.) obshte sobor zbor. (~ a hotarat urmatoarele...)

ADUNARE s. 1. acumulare concentrare inmagazinare stringere. (~ de bunuri.) 2. acumulare stringere tezaurizare. (~ de obiecte de arta.) 3. (MAT.) totalizare (rar) aditzionare. (~ tuturor cifrelor.) 4. convocare intrunire reunire stringere. (~ oamenilor la shedintza.) 5. adunat culegere cules recoltare recoltat recolta stringere strins (Transilv. shi prin Maram. shi Ban.) suretiu. (~ viei.) 6. colectare stringere strins. (~ laptelui din sat.) 7. colectzionare culegere stringere. (~ unor texte populare.) 8. intilnire (inv.) impreunare. (~ candidatului cu alegatorii.) 9. intrunire reuniune (inv. shi pop.) strinsura (inv.) sobor shedere. (Sa tzinut o mare ~.) 10. sfat (inv.) obshte sobor zbor. (~ a hotarit urmatoarele...)

Adunare ≠ scadere

ADUNARE. Subst. Adunare intrunire reuniune reunire intilnire. SHedintza adunare consfatuire. SHezatoare claca. Sfat sobor (inv.) conclav conciliu conciliabul consiliu sfatul batrinilor parlament. Conferintza; colocviu; dezbatere; masa rotunda; reuniune literara; shezatoare literara cenaclu. Serata soarea (frantzuzism inv.); receptzie banchet cocteil. Multzime grup grupare ceata. Adj. Sinodal sinodicesc (inv.) sinodic. Vb. A se aduna a se intruni a se reuni a se stringe laolalta a se intilni a tzine adunare a organiza o intrunire a convoca o adunare (o shedintza); a se consfatui a se sfatui a sta la sfat a delibera a dezbate; a sobori (rar); a divani (pop.). A participa la intrunire a lua parte la shedintza. V. conducere gramada grup multzime unire uniune.

adunáre adunari s. f. 1. Actziunea de a (se) aduna shi rezultatul ei. 2. Intrunire a mai multor persoane pentru discutarea unor probleme de interes general; grup format din aceste persoane. ♦ Adunare parohiala = organul deliberativ in Bis. Ortodoxa Romana pentru toate problemele bisericeshti shi gospodareshti dintro parohie. Se compune din totzi barbatzii majori creshtini ortodocshi care locuiesc in parohie shi ishi indeplinesc indatoririle morale shi materiale fatza de biserica. Preshedinte este preotul paroh. ♦ Adunare eparhiala = organul deliberativ in Bis. Ortodoxa pentru toate problemele administrative culturale shi economice ale unei eparhii. Este alcatuit din 10 preotzi shi 20 de mireni aleshi din delegatzii fiecarei parohii. ♦ Adunarea natzionala bisericeasca = organul reprezentativ central in Bis. Ortodoxa romana pentru toate problemele economice shi administrative. Se compune din cate trei reprezentantzi ai fiecarei eparhii (un cleric shi doi mireni) shi din membri ai Sfantului Sinod. 3. Totalitatea credincioshilor unei secte stranshi in „casa de rugaciune” pentru savarshirea cultului. Din aduna.

ADUNAREA CONSTITUANTA adunare aleasa conform prevederilor Legii electorale din 1864 cu menirea de a pune bazele regimului politic instaurat la 11 febr. 1866. Una din primele sale masuri a constituito proclamarea lui Carol de Hohenzollern k domnitor al Romaniei. Dupa adoptarea Constitutziei la 29 iun. 1866 shia incetat activitatea.

ADUNAREA DEPUTATZILOR camera inferioara a Parlamentului roman creata prin Constitutzia din 1866. Modul de alegere shi de functzionare a suferit modificari dea lungul timpului. A fost desfiintzata prin decret la 5 sept. 1940. SHia reluat activitatea in urma alegerilor din 20 mai 1990. V. shi Parlament.

ADUNAREA ELECTIVA A MOLDOVEI organ al puterii legislative constituit in urma alegerilor din dec. 1858 in conformitate cu dispozitziile electorale ale Anexei la Conventzia de la Paris (7 aug. 1858). SHia deschis lucrarile la 28 dec. 1858 iar in shedintza din 5 ian. 1859 a ales cu unanimitate de voturi pe Al. I. Cuza k domn al Moldovei. In dec. 1859 a fost dizolvata; in 1860 in urma unor alegeri sa constituit o noua A. care a fuzionat cu cea a TZarii Romaneshti forminduse Adunarea Electiva a Romaniei.

ADUNAREA ELECTIVA A ROMANIEI organ al puterii legislative constituit la 24 ian. 1862 prin contopirea Adunarii Elective a TZarii Romaneshti cu cea a Moldovei. A adoptat masuri privind unificarea legislatziilor Principatelor Unite. In cadrul A. sa format (18621863) o aliantza intre conservatori shi liberalii radicali in scopul detronarii lui Al. I. Cuza shi inlocuirii lui cu un printz dintro familie domnitoare straina conform rezolutziilor Adunarilor AdHoc. Neintzelegerile cu guvernul lau determinat pe Al. I. Cuza sa dizolve A. prin lovitura de stat de la 2/14 mai 1864. O noua A. a fost aleasa in toamna anului 1864. La 18 mai 1866 A. a fost dizolvata fiind inlocuita cu Adunarea Constituanta.

ADUNAREA ELECTIVA A TZARII ROMANESHTI organ al puterii legislative constituit in urma alegerilor din ian. 1859 in conformitate cu dispozitziile electorale ale Anexei Conventziei de la Paris (7 aug. 1858). SHia deschis lucrarile la 22 ian. 1859 shi a ales in unanimitate pe Al. I. Cuza domnul Moldovei shi k domn al TZarii Romaneshti (24 ian. 1859) infaptuinduse astfel Unirea Principatelor. Dizolvata in dec. 1859. In 1860 a fost contituita o noua A. dizolvata in 1861. In acelashi an se formeaza o alta A. care a fuzionat cu cea a Moldovei forminduse Adunarea Electiva a Romaniei.

ADUNAREA NATZIONALA CONSTITUANTA A BUCOVINEI adunare intrunita la Cernautzi in ziua de 27 oct. 1918 care a hotarit unirea acestui stravechi teritoriu romanesc cu patria mama; a ales Consiliul Natzional in frunte cu Iancu Flondor care a preluat conducerea Bucovinei pina la infaptuirea Unirii.

ADUNAREA NATZIONALA DE LA ALBA IULIA mare adunare populara convocata la Alba Iulia la 1 dec. 1918 din initziativa Consiliului Natzional Central Roman shi la care reprezentantzii din Transilvania Banat Crishana shi Maramuresh au decis in unanimitate unirea cu Romania. Moment de apogeu al luptei natzionale a romanilor A. a constituit un eveniment revolutzionar in cursul caruia sau ridicat mari probleme care stateau in fatza poporului roman: desavirshirea statului natzional unitar roman infaptuirea reformei agrare democratice asigurarea egalitatzii in drepturi pentru natzionalitatzile conlocuitoare lupta pentru instaurarea unui regim politic democratic. Eshuind tratativele duse la Arad cu noul guvern ungar al contelui Károly Mihály la 18 nov. 1918 in numele Marelui Sfat al Natziunii Romane a fost lansat un manifest Catre popoarele lumii prin care se facea cunoscut refuzul guvernului ungar de a lua in considerare revendicarile juste ale populatziei romaneshti shi in consecintza hotarirea natziunii romane de „ashi infiintza pe teritoriul locuit de dinsa statul sau liber shi independent”. In vederea realizarii acestui deziderat in finalul manifestului se cerea sprijinul intregului popor roman „cu care una vom fi de aici inainte in veci”. La Adunarea Natzionala tzinuta in ziua de 1 dec. 1918 in sala casinei din Alba Iulia participa 1.228 de delegatzi (deputatzi) aleshi in circumscriptziile electorale precum shi de diferite institutzii shi organizatzii politice culturale profesionale de invatzamint religioase militare de femei de sindicat sh.a. In acelashi timp pe numele Adunarii Natzionale au sosit mii de adrese de adeziune cu sute de mii de semnaturi din toate partzile Transilvaniei. In numele Comitetului de organizare sa propus alegerea unui Birou al Adunarii format din: Gheorghe Pop de Baseshti episcopii Ioan I. Pop shi Demetriu Radu preshedintzi SHtefan Cicio Pop Teodor Mihali Ioan Fluerash vicepreshedintzi precum shi a unui secretariat. in componentza a noua personalitatzi transilvanene. Gheorghe Pop de Baseshti preshedintele Partidului Natzional Roman salutind pe cei prezentzi declara Adunarea de la Alba Iulia „constituita shi deschisa”. Cuvintarea solemna rostita de Vasile Goldish face o schitza de istorie romaneasca shi se incheie cu un proiect de rezolutzie care incepe cu cuvintele: „Adunarea Natzionala a tuturor romanilor din Transilvania Banat shi TZara Ungureasca” adunatzi prin reprezentantzii lor indreptatzitzi (la Alba Iulia in ziua de 1 dec. 1918) decreteaza „unirea acelor romani shi a tuturor teritoriilor locuite de dinshii cu Romania”. Apoi la tribuna adunarii au luat cuvintul reprezentantzii celor doua partide politice: Iuliu Maniu (Partidul Natzional Roman) shi Iosif Jumanca (Partidul SocialDemocrat) care evocind lupta poporului roman pentru unitate natzionala shi dreptate sociala au subliniat rolul pozitiv al Unirii pentru dezvoltarea societatzii romaneshti. Proiectul de rozolutzie propus de V. Goldish a fost adoptat de Marea Adunare Natzionala cu ovatzii prelungite manifestinduse astfel nestramutata hotarire pentru infaptuirea Marii Uniri. Pentru cirmuirea Transivaniei pina la intocmirea Constituantei Adunarea Natzionala hotarashte alegerea unei adunari legislative numita Marele Sfat Natzional compus din 250 de membri dintre care 200 sa fie aleshi de A. imediat iar restul de 50 sa fie cooptatzi de catre insushi Marele Sfat Natzional. Acesta la rindul sau numeshte guvernul provizoriu Consiliul Dirigent alcatuit din 15 membri prezidat de Iuliu Maniu. Dupa savirshirea actului istoric cei peste 100.000 DE participantzi la Marea Adunare Natzionala de la Alba Iulia adunatzi pe cimpul lui Horea aproba cu aclamatzii entuziaste hotarirea de unire neconditzionata shi pentru totdeauna a Transilvaniei cu Romania. In timp ce la Alba Iulia se hotara actul istoric al Unirii in satele shi orashele Transilvaniei aveau loc adunari de solidarizare shi aprobare a hotaririlor luate. Doua saptamini mai tirziu actul Unirii a fost inminat in cadru solemn regelui Ferdinand I in ziua de 14 dec. 1918 de catre o delegatzie a Marelui Sfat Natzional alcatuita din: V. Goldish Al. VaidaVoevod shi episcopii Miron Cristea shi Iuliu Hossu. In cuvintul rostit cu acest prilej V. Goldish facind unele consideratzii asupra actului Unirii carel aprecia k o cerintzaa istoriei shi civilizatziei umane arata „k prin aceasta unire dupa cea a Basarabiei shi apoi a Bucovinei sa implinit visul de o mie de ani al neamului romanesc unirea intrun singur stat al tuturor romanilor”. Prin decretele legii din 11/14 shi 18/30 dec. 1918 Consiliul de Minishtri iar la 29 dec. 1918 Parlamentul au ratificat reunirea tuturor provinciilor istorice romaneshti cu TZaramama Romania. Incununare a aspiratziilor de veacuri ale poporului roman pentru eliberare natzionala rezultat al luptei duse de fortzele socialpolitice ale vremii Unirea din 1918 eveniment cardinal in istoria romanilor a marcat desavirshirea procesului de realizare a statului natzional unitar a creat cadrul propice pentru o mai accentuata evolutzie a economiei shtiintzei shi culturii. Ziua de 1 Decembrie a fost declarata in 1990 de Parlament k zi natzionala a Romaniei.

ADUNAREA STARILOR institutzie medievala de stat care cuprindea pe reprezentantzii tuturor claselor shi categoriilor sociale privilegiate. Comuna tuturor statelor avea atributzii politice juridice militare administrative shi fiscale. In izvoarele istorice apare cu numele de Sfatul tzarii Adunarea obshteasca Dieta tzarii sh.a.

ADUNARI ADHOC organe cu caracter consultativ in Moldova shi in TZara Romaneasca alcatuite din reprezentantzi aleshi ai tuturor claselor shi categoriilor sociale convocate la Iashi shi Bucureshti la 22 sept. / 4 oct. respectiv 30 sept. / 12 oct. 1857. Au hotarit: autonomia shi neutralitatea celor doua Principate unirea lor intrun singur stat cu numele de Romania numirea k domn a unui printz strain dintro familie domnitoare din Europa guvern reprezentativ shi constitutzional garantarea colectiva a celor shapte puteri. Numite shi Divanuri adhoc.

adunare generala expr. (glum.) ghiveci de legume