DESCHÍS A deschishi se adj. 1. (Despre ushi portzi capace etc.) Dat la o parte spre a lasa descoperita o deschizatura. 2. (Despre incaperi lazi etc.) Cu usha sau capacul neinchise sau neincuiate. ◊ Expr. Aplauze la scena deschisa = aplauze in timpul desfashurarii unui spectacol. A avea (sau a tzine) casa deschisa = a avea mereu musafiri; a fi primitor. ♦ (Despre vehicule) Neacoperit. Camion deschis. ♦ (In sintagmele) Scrisoare deschisa = scrisoare cu contzinut polemic destinata publicitatzii. Vot deschis sau alegere deschisa = vot sau alegere pe fatza prin ridicarea mainii. SHedintza (sau adunare) deschisa = shedintza (sau adunare) la care sunt invitate shi persoane din afara organizatziei respective. 3. Fig. (Adesea adverbial) Lipsit de ascunzishuri de fatzarnicie; franc sincer. Expr. Deschis la vorba sau cu sufletul deschis cu inima deschisa = sincer fara ascunzishuri. Deschis la minte (sau la cap) = deshtept receptiv. Cu pieptul deschis = fara teama plin de curaj. ♦ (Despre razboaie certuri etc.) Declarat manifest. 4. (Despre obiecte care se pot inchide) Cu marginile (sau cu partzile componente) desfacute indepartate; care nu mai e imbinat sau strans. A lasa foarfecele deschis. ♦ (Despre ochi) Cu pleoapele ridicate cu vederea libera; fig. care nu doarme care e treaz vigilent. ◊ Expr. A avea ochii deschishi = a privi cu multa atentzie; a fi vigilent. ♦ (Despre mana) Cu degetele intinse rasfirate; fig. darnic. ♦ (Despre bratze) Desfacut in laturi pentru a cuprinde ceva sau pentru a imbratzisha pe cineva.** (Despre aripi) Desfacut intins pentru zbor. ♦ (Despre rani) Care sangereaza sau supureaza care nu este vindecat. 5. (Despre terenuri) Neingradit neimprejmuit; p. ext. care se intinde pe o mare distantza; (despre drumuri) care se poate circula nestingherit fara obstacole. ◊ Orash deschis = orash nefortificat sau neaparat care potrivit dreptului internatzional nu poate fi bombardat sau atacat in timp de razboi. Port deschis = port in care au acces navele de orice natzionalitate. 6. (In sintagmele) Vocala deschisa = vocala pronuntzata cu maxilarele mai indepartate decat in cazul vocalelor inchise. Silaba deschisa = silaba terminata in vocala. 7. (Despre circuite electrice) Care este intrerupt; (despre aparate electrice de conectare) cu contactele separate. 8. (Despre culori) Cu nuantza mai apropiata de alb decat de negru; pal luminos clar. [Var.: (pop.) deshchís a adj.] V. deschide.

deschis² ~a [At: URECHE L. 63 / V: deochis / Pl: ~ishi ~e / E: deschide] 1 a (D. ushi portzi ferestre) Care este impins deplasat pentru a permite comunicarea intre exterior shi interior. 2 a (Inv; ila) Usha ~a Care este primitor fatza de cineva. 3 a (Ie) Ai fi (sau a avea) (prea) ~a usha (sau poarta) la cineva (sau intrun anumit loc) A avea (oricand) acces undeva sau la cineva. 4 a (Ie) A lasa poarta ~a (pentru ceva) A accepta completari (sau modificari) ulterioare. 5 a (Iae) A ashtepta. 6 a Neincuiat. 7 a (Ie) A avea (sau a tzine) casa (sau casa) ~a A avea mereu musafiri. 8 a (Iae) A primi multa lume. 9 a (D. obiecte) Care nu este acoperit. 10 a (D. obiecte) Care nu este inchis. 11 a (D. vehicule) Care are capota stransa. 12 a (D. vehicule) Care nu are capota. 13 a (D. aparate robinete ventile etc.) Care este pus in stare de functzionare. 14 a (D. obiecte care au fost infashurate sau pliate) Care este desfacut pentru a putea fi folosit. 15 a (D. maxilare) Indepartat unul de altul. 16 a (Inv; ie) A astupa gura ~a (a cuiva) A reduce la tacere (pe cineva). 17 a (Iae) A face (pe cineva) sa accepte o situatzie. 18 a (D. ochi) Care are pleoapele indepartate una de cealalta. 19 a (Ilav) Cu ochii ~ishi (sau rar cu ochiul ~) Atent. 20 a (Ie) A avea (sau a se afla cu) ochii ~ishi (sau ochiul ~) A fi deosebit de atent. 21 a (D. maini; pex d. palme) Care are degetele intinse shi rasfirate. 22 a (D. rani plagi etc.) Care este nevindecat. 23 a (D. fracturi) Care sunt insotzite shi de leziuni ale pielii sau ale mushchilor. 24 a Sincer. 25 a Care exprima sinceritate. 26 av Fara inconjur. 27 av In mod clar. 28 av Pe fatza. 29 av (Pex) Sincer. 3031 a (Iljv) Cu inima ~a Sincer. 32 a (Ila) ~ la inima Sincer. 33 a (Pex; iae) Comunicativ. 34 a Care este apt de a primi cunoshtintze influentze. 35 a (Ila) ~ la minte (sau la cap) Inteligent. 36 a (Ila) A avea mintea ~a A fi deshtept. 37 a (Ilav) Cu pieptul ~ Cu curaj. 38 a (D. terenuri) Care se intinde pe distantze mari. 39 a (D. terenuri; pex) Neingradit. 40 a (D. drumuri etc.) Pe care se poate circula nestingherit. 41 a (Fig) Accesibil. 42 a (Rar) Sapat. 4344 a (D. culori) Care (se situeaza in gama culorilor calde sau) este mai aproape de alb decat de negru. 4546 a (D. obiecte) Care are o culoare deschisa (4344).

DESCHÍS A deschishi se adj. 1. (Despre ushi portzi capace etc.) Dat la o parte spre a lasa descoperita o deschizatura. 2. (Despre incaperi lazi etc.) Cu usha sau capacul neinchise sau neincuiate. ◊ Expr. Aplauze la scena deschisa = aplauze in timpul desfashurarii unui spectacol. A avea (sau a tzine) casa deschisa = a avea mereu musafiri; a fi primitor. ♦ (Despre vehicule) Neacoperit. Camion deschis. ♦ (In sintagmele) Scrisoare deschisa = specie de scrisoare cu contzinut polemic destinata publicitatzii. Vot deschis sau alegere deschisa = vot sau alegere pe fatza prin ridicare de maini. Sedintza(sau adunare) deschisa = shedintza (sau adunare) la care sunt invitate shi persoane din afara organizatziei respective. 3. Fig. (Adesea adverbial) Lipsit de ascunzishuri de fatzarnicie; franc sincer. ◊ Expr. Deschis la vorba sau cu sufletul deschis cu inima deschisa = sincer fara ascunzishuri. Deschis la minte (sau la cap) = deshtept receptiv. Cu pieptul deschis = fara teama plin de curaj. ♦ (Despre razboaie certuri etc.) Declarat manifest. 4. (Despre obiecte care se pot inchide) Cu marginile (sau cu partzile componente) desfacute indepartate; care nu mai e impreunat sau strans. A lasa foarfecele deschis. ♦ (Despre ochi) Cu pleoapele ridicate cu vederea libera; fig. care nu doarme care e treaz vigilent. ◊ Expr. A avea ochii deschishi = a privi cu multa atentzie; a fi vigilent. ♦ (Despre mana) Cu degetele intinse rasfirate; fig. darnic. ♦ (Despre bratze) Desfacut in laturi pentru a cuprinde ceva sau pentru a imbratzisha pe cineva. ♦ (Despre aripi) Desfacut intins pentru zbor. ♦ (Despre rani) Care sangereaza sau supureaza care nu este vindecat. 5. (Despre terenuri) Neingradit neimprejmuit; p. ext. care se intinde pe o mare distantza; (despre drumuri) care se poate circula nestingherit fara obstacole. ◊ Orash deschis = orash nefortificat sau neaparat care potrivit dreptului internatzional nu poate fi bombardat sau atacat in timp de razboi. Port deschis = port in care au acces navele de orice natzionalitate. 6. (In sintagmele) Vocala deschisa = vocala pronuntzata cu gura mai deschisa decat in cazul vocalelor inchise. Silaba deschisa = silaba terminata in vocala. 7. (Despre circuite electrice) Care este intrerupt; (despre aparate electrice de conectare) cu contactele separate. 8. (Despre culori) Cu nuantza mai apropiata de alb decat de negru; pal luminos clar. [Var.: (pop.) deshchís a adj.] V. deschide.

DESCHÍS A deschishi se adj. 1. (Despre ushi portzi capace etc.) Dat la o parte (pentru a permite accesul in interiorul spatziului respectiv). Primavara intra pe fereastra deschisa cu miros de gaz shi cu praf care scrishneshte nisipos in dintzi. C. PETRESCU A. 341. Miine dimineatza cind ai pleca... sa nu lashi usha de la drum deschisa. CARAGIALE O. III 66. Fetele tinere ivesc fetzele rumene k marul prin obloanele deschise ale ferestrelor cu gratii. EMINESCU N. 51. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. «spre» sau «in») Care da inspre... Ushi deschise spre gradina. 2. (Despre incaperi lazi etc.) Cu usha sau capacul neinchise sau neincuiate permitzind accesul in interior. Peste zaplazul inalt se vedea usha odaii deschise. CARAGIALE P. 37. ◊ Fig. Cum? Cind lumea mie deschisa a privi gindeshti k pot K intreg Aliotmanul sa sempiedece deun ciot? EMINESCU O. I 146. ◊ (Teatru) Aplauze la scena deschisa = aplauze in timpul desfashurarii spectacolului (inainte de terminarea actului shi coborirea cortinei). ◊ Expr. A avea (sau a tzine) casa deschisa = a fi primitor a avea mereu musafiri. ♦ (Mai ales despre vehicule) Fara capota cosh sau acoperish neacoperit (permitzind accesul liber in interior). Camion deschis. ♦ (In expr.) Scrisoare deschisa = text de obicei cu ton polemic redactat in forma de scrisoare shi dat publicitatzii. 3. Fig. Sincer lipsit de fatzarnicie. Fire deschisa. ▭ Numai printro autocritica curajoasa deschisa shi cinstita se pot educa adevaratele cadre. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 8 43. Strainul avu un ris deschis cald. CAMILAR TEM. 6. E bun la veselie deschis cu flacaii. SLAVICI la TDRG. ◊ Expr. Deschis la vorba sau cu sufletul deschis sau cu inima deschisa = sincer fara ascunzishuri. Fiindca era din fire om cu inima deschisa... imprashtia veselie oriunde se afla. CARAGIALE P. 160. Deschis la minte = deshtept. Era urit la chip dar deschis la minte. SBIERA P. 140. Cu pieptul deschis = fara sfiala fara teama plin de curaj. Se infatzishara inaintea boierului. Bogatashul mindru shi cu pieptul deschis; saracul umilit shi strins la piept de sta sai crape sumanul. ISPIRESCU L. 177. ◊ (Adverbial) Spunemio deschis k sa aflu tot ce nam shtiut pina astazi. BARANGA I 214. 4. (Mai ales despre partzi ale corpului) Care nu mai e impreunat sau strins. a) (Despre ochi) Neacoperit de pleoapa cu vederea libera; fig. care nu doarme care sta treaz. Pe linga ishti doi ochi mai am unul la ceafa care shede pururea deschis. CREANGA P. 5. Cind a veni cerbul aici la izvor sa beie apa shi sa culca sha dormi cu ochii deschishi cum i feliushagul tu indata ce lii auzi horaind... sai zbori capul. id. ib. 225. ◊ Expr. A avea ochii deschishi = a privi cu multa atentzie; a fi vigilent. SHi voua shi mie ne revine sarcina sa avem ochii deschishi. DEMETRIUS C. 37. b) (Despre mina) Cu degetele intinse rasfirate; fig. darnic. c) (Despre bratze) Intinse shi departate intre ele pentru a cuprinde ceva a imbratzisha pe cineva. ◊ Loc. adv. Cu bratzele deschise v. bratz. ♦ (Despre aripi) Desfacut intins pentru zbor. d) (Despre rani) Care supureaza singereaza. 5. (Despre drumuri terenuri etc.) Care se intinde pe o mare distantza care se poate circula nestingherit neingradit. Drumul ieshea la un loc deschis intre maracinishuri inalte shi dese. DUMITRIU N. 203. Ieshim voioshi la cimp deschis. IOSIF PATR. 17. ◊ Orash deschis = orash care potrivit dreptului internatzional nu poate fi bombardat in caz de razboi fiind nefortificat sau declarind statul respectiv k nul va apara. 6. (Despre culori) Situat in gama culorilor mai aproape de alb decit de negru; luminos clar. Par blonddeschis de aur shi matasa Grumazii albi shi umeri coperea. EMINESCU O. IV 77. Fusta... de atlaz albastru deschis. NEGRUZZI S. I 17. 7. (In opozitzie cu secret in expr.) Vot deschis sau alegere deschisa = vot sau alegere pe fatza prin ridicare de miini. SHedintza (sau adunare) deschisa = shedintza (sau adunare) la care participa pe linga membrii organizatziei respective shi persoane din afara. 8. (Fon. in expr.) Vocala deschisa = vocala in timpul articularii careia maxilarele sint mai indepartate unul de altul decit in timpul articularii unei vocale inchise iar canalul dintre limba shi palat este mai larg. Silaba deschisa = silaba terminata in vocala. Varianta: (regional) deshchís a adj.

DESCHÍS ~sa (~shi ~se) 1) v. A DESCHIDE shi A SE DESCHIDE. ◊ Scrisoare ~sa text polemic in forma de scrisoare sau sensibilizare destinata publicitatzii. Vot ~ vot prin ridicare de maini. Mana ~sa a) mana cu degetele intinse; b) bun la suflet; darnic; marinimos. 2) Care este intins desfashurat in toata lungimea sau latzimea; desfacut. Aripi ~se. ◊ Cu bratzele ~se cu bunavointza; cu bucurie. 3) (despre vehicule) Care este lipsit de acoperamant; neacoperit; descoperit. 4) shi adverbial fig. Care nu tainuieshte nimic; fara ascunzishuri; sincer; neprefacut. Fire ~sa. ◊ Cu inima ~sa (sau cu sufletul ~) fara a ascunde ceva; sincer. Cu pieptul ~ fara teama; fara sfiala. 5) (despre terenuri) Care nu este ingradit; neimprejmuit. 6) (despre drumuri) Pe care se poate circula liber. ◊ Port ~ port in care pot intra navele de comertz din orice tzara. Orash ~ orash fara obiective militare care in timp de razboi conform normelor de drept internatzional nu poate fi bombardat. 7) (despre shedintze adunari) Care se tzine shi cu participarea persoanelor din afara organizatziei respective. 8) lingv.: Vocala ~sa vocala pronuntzata cu gura larg desfacuta. Silaba ~sa silaba care se termina cu o vocala. /v. a (se) deschide

deschis a. 1. neinchis: usha deschisa; 2. larg: camp deschis; 3. fig. sincer franc: om deschis; 4. luminos (de fatza de coloare): galben deschis. ║ adv. pe fatza: vorbeshte deschis.

deschís a adj. adj. Neinchis desfacut descheĭat: usha cutie haĭna deschisa. Intins larg: cimp deschis. Fig. Sincer franc: om caracter deschis. Luminos clar: ceru e albastru deschis. Bine dispus senin nu posomorit: azĭ eshtĭ maĭ deschis la fatza. Adv. Francamente sinceramente: a vorbi deschis.

deshchis ~a a vz deschis

!deschis adv. (a vorbi ~)

+deschis adv. (in nume de culori: cravata galben(a)deschis etc.)

albástrudeschís adj. m. pl. albáshtrideschís art. albáshtriideschís; f. albástradeschís pl. albástredeschís

DESCHÍS adj. v. cinstit comunicativ expansiv neprefacut prietenos receptiv sincer sociabil volubil.

DESCHÍS adj. adv. 1. adj. desfacut. (Scrisoare ~.) 2. adj. v. descuiat. 3. adj. cascat. (Cu gura ~.) 4. adj. v. destupat. 5. adj. neacoperit. (Un vehicul ~.) 6. adj. (MED.) necicatrizat nevindecat sangerand viu. (Rana ~.) 7. adj. crapat desfacut plesnit. (Boboc mugur ~.) 8. adj. v. inflorit. 9. adj. v. fatzish. 10. adv. v. fatzish.

deschis adj. v. CINSTIT. COMUNICATIV. EXPANSIV. NEPREFACUT. PRIETENOS. RECEPTIV. SINCER. SOCIABIL. VOLUBIL.

DESCHIS adj. adv. 1. adj. desfacut. (Scrisoare ~.) 2. adj. descuiat neinchis neincuiat. (Usha ~.) 3. adj. cascat. (Cu gura ~.) 4. adj. desfundat destupat. (Sticla ~.) 5. adj. neacoperit. (Un vehicul ~.) 6. adj. (MED.) necicatrizat nevindecat singerind viu. (Rana ~.) 7. adj. crapat desfacut plesnit. (Boboc mugur ~.) 8. adj. desfoiat inflorit. (Trandafir ~.) 9. adj. declarat fatzish marturisit recunoscut vadit (livr.) manifest. (Dushman ~ al razboiului.) 10. adv. direct fatzish franc sincer (inv.) aievea avedere (fig.) neted verde. (Ia spus ~ tot ce avea de spus.)

Deschis ≠ inchis intunecat

DESCHÍS A adj. (< deschíde): in sintagmele silaba deschisa shi vocala deschisa (v.).

ORASH DESCHIS localitate urbana declarata k atare de catre un beligerant in scopul evitarii bombardamentelor shi actziunilor de lupta pe teritoriul respectiv pentru a crutza valori culturale shi artistice deosebite evacuanduse totodata fortzele militare din orash.

a avea pravalia deschisa expr. (glum.) ashi uita shlitzul deschis la pantaloni

a tzine casa deschisa expr. a primi musafiri tot timpul.

opt cu ferestrele deschise expr. (shc.) nota trei.

shantier deschis expr. (intl.) interogatoriu cu intrebari incrucishate.