DESCHÍS A deschishi se adj. 1. (Despre ushi portzi capace etc.) Dat la o parte (pentru a permite accesul in interiorul spatziului respectiv). Primavara intra pe fereastra deschisa cu miros de gaz shi cu praf care scrishneshte nisipos in dintzi. C. PETRESCU A. 341. Miine dimineatza cind ai pleca... sa nu lashi usha de la drum deschisa. CARAGIALE O. III 66. Fetele tinere ivesc fetzele rumene k marul prin obloanele deschise ale ferestrelor cu gratii. EMINESCU N. 51. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. «spre» sau «in») Care da inspre... Ushi deschise spre gradina. 2. (Despre incaperi lazi etc.) Cu usha sau capacul neinchise sau neincuiate permitzind accesul in interior. Peste zaplazul inalt se vedea usha odaii deschise. CARAGIALE P. 37. ◊ Fig. Cum? Cind lumea mie deschisa a privi gindeshti k pot K intreg Aliotmanul sa sempiedece deun ciot? EMINESCU O. I 146. ◊ (Teatru) Aplauze la scena deschisa = aplauze in timpul desfashurarii spectacolului (inainte de terminarea actului shi coborirea cortinei). ◊ Expr. A avea (sau a tzine) casa deschisa = a fi primitor a avea mereu musafiri. ♦ (Mai ales despre vehicule) Fara capota cosh sau acoperish neacoperit (permitzind accesul liber in interior). Camion deschis. ♦ (In expr.) Scrisoare deschisa = text de obicei cu ton polemic redactat in forma de scrisoare shi dat publicitatzii. 3. Fig. Sincer lipsit de fatzarnicie. Fire deschisa. ▭ Numai printro autocritica curajoasa deschisa shi cinstita se pot educa adevaratele cadre. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 8 43. Strainul avu un ris deschis cald. CAMILAR TEM. 6. E bun la veselie deschis cu flacaii. SLAVICI la TDRG. ◊ Expr. Deschis la vorba sau cu sufletul deschis sau cu inima deschisa = sincer fara ascunzishuri. Fiindca era din fire om cu inima deschisa... imprashtia veselie oriunde se afla. CARAGIALE P. 160. Deschis la minte = deshtept. Era urit la chip dar deschis la minte. SBIERA P. 140. Cu pieptul deschis = fara sfiala fara teama plin de curaj. Se infatzishara inaintea boierului. Bogatashul mindru shi cu pieptul deschis; saracul umilit shi strins la piept de sta sai crape sumanul. ISPIRESCU L. 177. ◊ (Adverbial) Spunemio deschis k sa aflu tot ce nam shtiut pina astazi. BARANGA I 214. 4. (Mai ales despre partzi ale corpului) Care nu mai e impreunat sau strins. a) (Despre ochi) Neacoperit de pleoapa cu vederea libera; fig. care nu doarme care sta treaz. Pe linga ishti doi ochi mai am unul la ceafa care shede pururea deschis. CREANGA P. 5. Cind a veni cerbul aici la izvor sa beie apa shi sa culca sha dormi cu ochii deschishi cum i feliushagul tu indata ce lii auzi horaind... sai zbori capul. id. ib. 225. ◊ Expr. A avea ochii deschishi = a privi cu multa atentzie; a fi vigilent. SHi voua shi mie ne revine sarcina sa avem ochii deschishi. DEMETRIUS C. 37. b) (Despre mina) Cu degetele intinse rasfirate; fig. darnic. c) (Despre bratze) Intinse shi departate intre ele pentru a cuprinde ceva a imbratzisha pe cineva. ◊ Loc. adv. Cu bratzele deschise v. bratz. ♦ (Despre aripi) Desfacut intins pentru zbor. d) (Despre rani) Care supureaza singereaza. 5. (Despre drumuri terenuri etc.) Care se intinde pe o mare distantza care se poate circula nestingherit neingradit. Drumul ieshea la un loc deschis intre maracinishuri inalte shi dese. DUMITRIU N. 203. Ieshim voioshi la cimp deschis. IOSIF PATR. 17. ◊ Orash deschis = orash care potrivit dreptului internatzional nu poate fi bombardat in caz de razboi fiind nefortificat sau declarind statul respectiv k nul va apara. 6. (Despre culori) Situat in gama culorilor mai aproape de alb decit de negru; luminos clar. Par blonddeschis de aur shi matasa Grumazii albi shi umeri coperea. EMINESCU O. IV 77. Fusta... de atlaz albastru deschis. NEGRUZZI S. I 17. 7. (In opozitzie cu secret in expr.) Vot deschis sau alegere deschisa = vot sau alegere pe fatza prin ridicare de miini. SHedintza (sau adunare) deschisa = shedintza (sau adunare) la care participa pe linga membrii organizatziei respective shi persoane din afara. 8. (Fon. in expr.) Vocala deschisa = vocala in timpul articularii careia maxilarele sint mai indepartate unul de altul decit in timpul articularii unei vocale inchise iar canalul dintre limba shi palat este mai larg. Silaba deschisa = silaba terminata in vocala. Varianta: (regional) deshchís a adj.