ADUNÁRE adunari s. f. I. Actziunea de a (s e) aduna shi rezultatul ei. 1. Stringere laolalta a ceea ce este dispersat imprashtiat. Adunarea desheurilor. 2. Una din cele patru operatzii aritmetice fundamentale constind din totalizarea mai multor numere intrunul singur. Adunarea numerelor intregi shi a celor zecimale. Adunarea fractziilor. Rezultatul adunarii. 3. Concentrare a unor fiintze intrun singur loc. Aici la hanul de sub dealul Mitropoliei era locul de adunare a celor care voiau sa se angajeze pentru muncile noi. PAS L. I 145. ♦ (In forma articulata cu valoare de interjectzie) Semnal dat pentru stringerea intro formatzie ordonata a unei trupe sau a unui grup organizat. II. 1. Culegere colectzie (de texte). Adunare de legi. 2. Grup de oameni strinshi laolalta cu un anumit scop. Inca nam vorbit niciodata intro adunare de multa lume. CALUGARU O. P. 455. ♦ (De obicei urmat de determinari) Organ reprezentativ constituit dupa norme dinainte fixate shi capabil sa ia anumite hotariri. V. sfat. Candidatzii participa regulat la adunarile organizatziei de baza iau parte la discutzii shishi exercita dreptul de vot consultativ. SCINTEIA 1953 nr. 2553. Adunarea batrinilor ma insarcinat cu aceasta. ISPIRESCU L. 141. Dar sa ne intoarcem iar la Divanul adhoc. Aici k in toate adunarile de felul acesta se facea vorba multa. CREANGA A. 152. Puterea da face legi da scoate dajdii sta in adunarea sau soborul a toata tzara. BALCESCU O. II 13. ◊ Adunare generala v. general. Adunare deschisa v. deschis. Marea Adunare Natzionala = organ suprem al puterii de stat in Republica Populara Romina. Marea Adunare Natzionala alcatuita din muncitori. tzarani femei tineri militari intelectuali shi reprezentantzi ai categoriilor mijlocii reprezinta imaginea fidela a intregului popor al tzarii noastre in tot ce are el creator shi constructiv. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 193. 3. (Invechit) Petrecere. Nam multzamire in adunarile zgomotoase unde domneshte eticheta. NEGRUZZI S. I 64.