GENERÁL² A generali e adj. 1. (In opozitzie cu particular) Comun tuturor fiintzelor sau obiectelor (dintro anumita categorie). Caracterele generale ale mamiferelor. ◊ (Substantivat n.) E o punte intre shtiintza shi arta in sensul k shi arta expune generalul insa concret. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 108 5/4. ♦ (Despre un fenomen sau o situatzie) Care priveshte pe totzi care se refera la toata lumea; care cuprinde pe totzi la care participa toata lumea. Cauza generala. ▭ Dupa o clipa de consternare generala Deliceanu exclama in culmea indignarii: Asta e provocare directa la rebeliune! REBREANU R. II 25. Sistemul dumitale... este a sacrifica interesele generale in favoarea intereselor individuale. BOLINTINEANU O. 440. ◊ Criza generala a capitalismului v. criza. 2. Care priveshte ceva in ansamblu care se ocupa in linii mari de ceva (fara oprire la detalii de specialitate). Medicina generala. Notziuni generale de astronomie. ▭ Scotzind in relief faptele fundamentale recapitularea stimuleaza puterea de judecata a elevilor i ajuta sashi formeze o conceptzie generala shtiintzifica despre lume. CONTEMPORANUL S. II 1952 nr. 293 1/1. ♦ (In opozitzie cu partzial) Care imbratzisheaza toate aspectele cunoshtintzele datele etc. Examen general. ◊ Cultura generala = (spre deosebire de cultura profesionala sau de specialitate) cultura bazata pe cunoashterea elementelor fundamentale ale creatziilor shi cuceririlor din diferitele domenii ale shtiintzei shi ale artei. ◊ Loc. adv. In general = a) in ansamblu in linii mari; indeobshte. Tinarul povesti k in general a gasit linishte. REBREANU R. II 25; b) fara referire la un caz anumit; vag. Dami un exemplu numi vorbi in general. In linii generale (sau in termeni generali) = in punctele esentziale in aspectele principale. A prezenta o problema in linii generale. 3. (Despre un fenomen o situatzie; in opozitzie cu local) Care se intimpla care exista pe o intindere mare care cuprinde totul. Ploaie generala. Anestezie generala. 4. (K determinant al unor substantive) Care are toata raspunderea in conducerea unei diviziuni anumite dintrun minister dintro institutzie intreprindere sau dintro organizatzie de masa. Director general ◊ Adunare generala = adunare (II 2) adesea reprezentind organul suprem de conducere al unei organizatzii la care iau parte cu drept de vot totzi membrii acesteia. Adunarea generala este organul suprem de conducere al gospodariei. STAT. GOSP. AGR. 40.