universal ~a [At: N. COSTIN LET. II 66/29 / V: (ivr) ~e ain ~i sfp / Pl: ~e sn ~i ~e a ~i shi (asr) ~e sf / E: lat universalis fr universel cf ger Universalien] 1 sn (Ivr) Act care contzine o dispozitzie cu caracter obligatoriu Si: ordin (inv) ucaz. 2 a Care se refera sau care se aplica la totalitatea elementelor care compun o categorie o clasa etc. Si: general valabil. 3 a Care cuprinde totalitatea obiectelor ce se iau in considerare intrun caz dat. 4 a (Log; is) Judecata a Judecata care afinna sau neaga un predicat enuntzat despre intreaga clasa desemnata de subiectul judecatzii. 5 a (Fiz; is) Atractzie (sau gravitatzie) ~a Proprietate a tuturor corpurilor din univers (2) de a se atrage reciproc. 6 a (Jur; is) Legatar (sau inv erede) ~ Persoana instituita prin testament k moshtenitoare a tuturor bunurilor cuiva. 7 a Care se intinde pe toata suprafatza pamantului (sau pe o mare parte a lui). 8 a Care priveshte intereseaza totalitatea oamenilor Si: mondial. 9 a Care apartzine care este comun tuturor oamenilor popoarelor tzarilor (sau majoritatzii lor) Si: mondial. 10 a Care este comun tuturor fiintzelor obiectelor dintro anumita categorie dintrun grup sau marii lor majoritatzi Si: general (2). 11 a (Is) Vot (sau sufragiu) ~ Drept de vot acordat tuturor cetatzenilor majori ai unei tzari. 12 a (D. unelte instrumente aparate etc.) Care poate fi folosit la mai multe operatzii in mai multe situatzii. 13 sn (SHis ~ de strung) Mandrina de strung la care strangerea falcilor este simultana iar centrarea lor este automata. 14 a (D. oameni) Care poseda cunoshtintze din toate domeniile (sau din mai multe) Si: enciclopedic (5) multilateral omniscient. 15 a (D. facultatzi umane actziuni etc.) Care cuprinde sau care se refera la toate domeniile la toate aspectele (sau la mai multe dintre ele) Si: enciclopedic multilateral omniscient. 16 a Care se extinde la intregul univers (1 2) (cuprinzand tot ce exista). 17 a Care apartzine universului (1 2) Si: cosmic (1). 18 a Privitor la univers (1 2) Si: cosmic (2). 19 sfp (Astazi if universalii) Denumirea notziunilor generale in filozofia scolastica. 20 sfp (is) Disputa (sau cearta) iilor Disputa in jurul naturii notziunilor generale care a detenninat divizarea scolasticii in trei curente: realismul nominalismul shi conceptualismul. 21 sfp (Mai ales is i lingvistice sau i ale limbii) Trasaturi comune tuturor limbilor.

UNIVERSÁL A universali e adj. 1. (Adesea prin exagerare) Care se extinde asupra intregii lumi care cuprinde tot shi e comun tuturor; general obshtesc. Pentru prima oara in istoria omenirii dorintza universala de pace a devenit o cerere universala de pace bazata pe credintza k pacea universala este posibila. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 358 1/4. A impaca poporul cu boierii shi calugarii se silise Iacob Despota: atragindushi o neincredere din ambe partzile el pieri sub loviturile unei coalitziuni universale. HASDEU I. V. 37. SHtiintza astazi nu este un mister; tiparul au facuto universala. KOGALNICEANU S. 216. ◊ Sufragiu universal = drept de vot acordat tuturor cetatzenilor majori ai unei tzari. Legatar universal = persoana instituita prin testament k moshtenitoare a tuturor bunurilor cuiva. Spirit universal = persoana care stapineshte cunoshtintze din toate domeniile care are o cultura generala vasta. In epoca lui Alecsandri... era vremea (shi nevoia) spiritelor universale: Alecsandri face politica scoate reviste culege literatura populara e director de teatru scrie in toate genurile literare in versuri shi in proza se ocupa cu gramatica etc. IBRAILEANU SP. CR. 156. ◊ (Adverbial) Desfashurarea revolutziei in tzara noastra a demonstrat inca o data k leninismul este o teorie shi o tactica universal valabila. GHEORGHIUDEJ R. 26. ◊ (Substantivat n.) Particularul nu exista decit in legatura sa cu universalul. ♦ Care se bucura de mare faima; vestit ilustru celebru. Ceea ce face din Petru cel Mare o figura universala un om al carui nume va ramine shi dupa ce se va stinge amintirea celor mai vestitzi imparatzi e k despre el se poate spune k a avut geniul uneltelor. BOGZA M. S. 61. 2. (Despre unelte instrumente aparate) Care poate fi folosit la mai multe operatzii care este bun pentru mai multe situatzii. ♦ (Substantivat n.) Mandrina de strung. Cu o apasare de buton mufa fixata in corpul universalului prinde sa se invirteasca. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 138 7/1.

UNIVERSÁL A adj. 1. Care se extinde asupra intregii lumi care cuprinde tot shi este comun tuturor lucrurilor; general. ♦ adv. Universal valabil. 2. (Log.; despre judecatzi) Al carei predicat se refera la intreaga sfera a subiectului. ♦ (Jur.) Legatar universal = moshtenitor unic al unei averi disponibile. ♦ Mondial. 3. Care poseda cunoshtintze din toate domeniile care are o cultura generala vasta. 4. (Despre unelte aparate) Care poate fi folosit la mai multe operatzii. // s.n. Mandrina de strung. [< fr. universel it. universale lat. universalis].

UNIVERSÁL A I. adj. 1. care se extinde la intregul univers care cuprinde tot ce exista. ◊ comun unei totalitatzi cuprinzatoare de entitatzi; general. 2. (log.; despre judecatzi) al carei predicat se refera la intreaga sfera a subiectului. ◊ mondial. 3. care poseda cunoshtintze din toate domeniile care are o cultura generala vasta. 4. (despre unelte aparate) care poate fi folosit la mai multe operatzii. II. s. n. mandrina de strung. (< fr. univesel lat. universalis)

UNIVERSÁL ~a (~i ~e) 1) Care tzine de univers; propriu universului. Gravitatzie ~a. 2) Care caracterizeaza lumea intreaga; caracteristic pentru intreg globul pamantesc. Istorie ~a. 3) Care are cunoshtintze din toate domeniile; cu cultura vasta; enciclopedic. 4) Care se refera la o totalitate de obiecte sau fiintze; caracteristic pentru o anumita clasa de obiecte sau fiintze. Remediu ~. Principiu ~. 5) (despre mashini unelte aparate) Care poate exercita mai multe operatzii; bun pentru executarea mai multor operatzii. /<fr. universal lat. universalis

universal a. 1. care se intinde la tot shi pretutindenea: legile universale ale naturei; 2. care imbratzisheaza coprinde tot: Goethe era un spirit universal; 3. care e fapta tuturor ce provine dela totzi: admiratziune universala. ║ n. 1. ceea ce este comun la indivizii din acelash gen sau din aceeash specie; 2. pl. se zicea in filozofia scolastica de unele idei generale considerate k atribute comune tuturor fiintzelor: genul specia diferentza propriul shi accidentalul.

*universál a adj. (mlat. universalis). General care cuprinde tot: remediŭ universal admiratziune universala. Care shtie de toate care cuprinde toate enciclopedic: Goethe era un spirit universal. Adv. In mod universal de totzĭ: savant universal recunoscut.

universál adj. m. pl. universáli; f. universála pl. universále

universál adj. m. pl. universáli; f. sg. universála pl. universále

universal.

UNIVERSÁL adj. 1. v. mondial. 2. general obshtesc. (Pace ~.) 3. v. vast.

UNIVERSAL adj. 1. mondial. (La scara ~.) 2. general obshtesc. (Pace ~.) 3. cuprinzator enciclopedic vast. (Cunoshtintze ~; spirit ~.)

Universal ≠ particular

UNIVERSAL casa americana de productzie fondata in 1912 de catre Carl Laemmle. Prima companie independenta care in 1915 detzine un studio important (Universal City). In existentza sa aproape centenara shia cucerit popularitatea prin mari vedete mari regizori shi cultivarea unor genuri de succes: westernul comedia shi shtiintzificofantasticul.

DECLARATZIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI document internatzional adoptat de O.N.U. la 10 dec. 1948. Prevede respectarea drepturilor shi libertatzilor omului shi cuprinde o enumerare a acestora. Ziua adoptarii declaratziei se celebreaza in fiecare an k „Ziua drepturilor omului”. PREAMBUL Considerand k recunoashtem demnitatzii inerente tuturor membrilor familiei umane shi a drepturilor lor egale shi inalienabile constituie fundamentul libertatzii dreptatzii shi pacii in lume Considerand k ignorarea shi dispretzuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie shi care revolta conshtiintza omenirii shi k faurirea unei lumi in care fiintzele umane se vor bucura de libertatea cuvantului shi shi a convingerilor shi vor fi eliberate de teama shi mizerie a fost proclamata drept cea mai inalta aspiratzie a oamenilor Considerand k este esentzial k drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru k omul sa nu fie silit sa recurga k solutzie extrema la revolta impotriva tiraniei shi asuprii Considerand k este esentzial a se incuraja dezvoltarea relatziilor prieteneshti intre natziuni Considerand k in Carta popoarelor Organizatziei Natziunilor Unite au proclamat din nou credintza lor in drepturile fundamentale ale omului in demnitatea shi in valoarea persoanei umane drepturi egale pentru barbatzi shi femei shi k au hotarat sa favorizeze progresul social shi imbunatatzirea conditziilor de viatza in cadrul unei libertatzi mai mari Considerand k statele membre sau angajat sa promoveze in colaborare cu Organizatzia Natziunilor Unite respectul universal shi efectiv fatza de drepturile omului shi libertatzile fundamentale precum shi respectarea lor universala shi efectiva Considerand k o conceptzie comuna despre aceste drepturi shi libertatzi este de cea mai mare importantza pentru realizarea deplina a acestui angajament ADUNAREA GENERALA proclama PREZENTA DECLARATZIE UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI k ideal comun spre care trebuie sa tinda toate popoarele shi toate natziunile pentru k toate persoanele shi toate organele societatzii sa se straduiasca avand aceasta declaratzie permanent in minte k prin invatzatura shi educatzie sa dezvolte respectul pentru aceste drepturi shi libertatzi shi sa asigure prin masuri progresive de ordin natzional shi internatzional recunoashterea shi aplicarea lor universala shi efectiva atat in sanul popoarelor statelor membre cat shi al celor din teritoriile aflate sub jurisdictzia lor. Articolul 1. Toate fiintzele umane se nasc libere shi egale in demnitate shi in drepturi. Ele sunt inzestrare cu ratziune shi conshtiintza shi trebuie sa se comporte unele fatza de altele in spiritul fraternitatzii. Articolul 2. Fiecare om se poate prevala de toate drepturile shi libertatzile proclamate in prezenta declaratzie fara nici un fel de deosebire k de pilda deosebirea de rasa culoare sex limba religie opinie politica sau orice alta opinie de origine natzionala sau sociala avere nashtere sau orice alte imprejurari. In afara de aceasta nu se va face nici o deosebire dupa statutul politic juridic sau internatzional al tzarii sau al teritoriului de care tzine o persoana fie k aceasta tzara sau teritoriu sunt independente sub tutela neautonome sau supuse vreunei limitari de suveranitate. Articolul 3. Orice fiintza umana are dreptul la viatza la libertate shi la securitatea personala. Articolul 4. Nimeni nu va fi tzinut in sclavie nici in servitute; sclavajul shi comertzul cu sclavi sunt interzise sub toate formele sale. Articolul 5. Nimeni nu va fi supus la torturi nici la pedepse sau tratamente crude inumane sau degradante. Articolul 6. Fiecare om are dreptul sa i se recunoasca pretutindeni personalitatea juridica. Articolul 7. Totzi oamenii sunt egali in fatza legii shi au fara nici o deosebire dreptul la o egala protectzie a legii. Totzi oamenii au dreptul la o protectzie egala impotriva oricarei discriminari care ar viola prezenta declaratzie shi impotriva oricarei provocari la o asemenea discriminare. Articolul 8. Orice persoana are dreptul la satisfactzia efectiva din partea instantzelor juridice natzionale competente impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale cei sunt recunoscute prin constitutzie sau lege. Articolul 9. Nimeni nu trebuie sa fie arestat detzinut sau exilat in mod arbitrar. Articolul 10. Orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod echitabil shi public de catre un tribunal independent shi impartzial care va hotari fie asupra drepturilor shi obligatziilor sale fie asupra temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata impotriva sa. Articolul 11. 1. Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovata pana cand vinovatzia sa va fi stabilita in mod legal in cursul unui proces public in care iau fost asigurate toate garantziile necesare apararii sale. 2. Nimeni nu va fi condamnat pentru actziuni sau omisiuni care nu constituiau in momentul cand au fost comise un act cu caracter penal conform dreptului internatzional sau natzional. De asemenea nu se va aplica nici o pedeapsa mai grea decat aceea care era aplicabila in momentul cand a fost savarshit actul cu caracter penal. Articolul 12. Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viatza sa personala in familia sa in domiciliul sau in corespondentza sa nici al atingeri aduse onoarei shi reputatziei sale. Orice persoana are dreptul la protectzia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri. Articolul 13. 1. Orice persoana are dreptul de a circula in mod liber shi de ashi alege reshedintza in interiorul granitzelor unui stat. 2. Orice persoana are dreptul de a parasi orice tzara inclusiv a sa shi de a reveni in tzara sa. Articolul 14. 1. In caz de persecutzie orice persoana are dreptul de a cauta azil shi de a beneficia de azil in alte tzari. 2. Acest drept nu poate fi invocat in caz de urmarire ce rezulta in mod real dintro crima de drept comun sau din actziuni contrare scopurilor shi principiilor Organizatziei Natziunilor Unite. Articolul 15. 1. Orice persoana are dreptul la o cetatzenie. 2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatzenia sa sau de dreptul de ashi schimba cetatzenia. Articolul 16. 1. Cu incepere de la implinirea varstei legale barbatul shi femeia fara nici o restrictzie in ce priveshte rasa natzionalitatea sau religia au dreptul de a se casatori shi de a intemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea casatoriei in decursul casatoriei shi la desfacerea ei. 2. Casatoria nu poate fi incheiata decat cu consimtzamantul liber shi deplin al viitorilor sotzi. 3. Familia constituie elementul natural shi fundamental al societatzii shi are dreptul la ocrotire din partea societatzii shi a statului. Articolul 17. 1. Orice persoana are dreptul la proprietate. atat singura cat shi in asociatzie cu altzii. 2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa. Articolul 18. Orice om are dreptul la libertatea gandirii de conshtiintza shi religie; acest drept include libertatea de ashi schimba religia sau convingerea precum shi libertatea de ashi manifesta religia sau convingerea singur sau impreuna cu altzii atat in mod public cat shi in mod privat prin invatzatura practici religioase cult shi indeplinirea riturilor. Articolul 19. Orice om are dreptul la libertatea opiniilor shi exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiuni din afara precum shi libertatea de a cauta de a primi shi de a raspandi informatzii shi idei prin orice mijloace shi independent de frontierele unui stat. Articolul 20. 1. Orice persoana are dreptul la libertatea de intrunire shi de asociere pashnica. 2. Nimeni nu poate fi silit sa faca parte din dintro asociatzie. Articolul 21. 1. Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tzarii sale fie direct fie prin reprezentantzi liber aleshi. 2. Orice persoana are dreptul de acces egal la functziile publice din tzara sa. 3. Vointza poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointza trebuie sa fie exprimata prin alegeri nefalsificate care sa aiba loc in mod periodic prin sufragiu universal egal shi exprimat prin vor secret sau urmand o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului. Articolul 22. Orice persoana in calitatea sa de membru al societatzii are dreptul la securitatea sociala; ea este indreptatzita k prin efortul natzional shi colaborarea internatzionala tzinanduse seama de organizarea shi resursele fiecarei tzari sa obtzina realizarea drepturilor economice sociale shi culturale indispensabile pentru demnitatea sa shi libera dezvoltare a personalitatzii sale. Articolul 23. 1. Orice persoana are dreptul la munca la libera alegere a muncii sale la conditziile echitabile shi satisfacatoare de munca precum shi la ocrotirea impotriva shomajului. 2. Totzi oamenii fara nici o discriminare au dreptul la salariu egal pentru munca egala. 3. Orice om care munceshte are dreptul la o retribuire echitabila shi satisfacatoare care sai asigure atat lui cat shi familiei sale o existentza conforma cu demnitatea umana shi completata la nevoie prin alte mijloace de protectzie sociala. 4. Orice persoana are dreptul de a intemeia sindicate shi de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselor sale. Articolul 24. Orice persoana are dreptul la odihna shi recreatzie inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de munca shi la concedii periodice platite. Articolul 25. 1. Orice om are dreptul la un nivel de trai care sai asigure sanatatea shi bunastarea lui shi a familiei sale cuprinzand hrana imbracamintea locuintza ingrijirea medicala precum shi serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare in caz de shomaj boala invaliditate vaduvie batranetze sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistentza; in urma unor imprejurari independente de vointza sa. 2. Mama shi copilul au dreptul la ajutor shi ocrotire deosebite. Totzi copiii fie k sunt nascutzi in cadrul unei casatorii sau in afara acesteia se bucura de aceeashi protectzie sociala. Articolul 26. 1. Orice persoana are dreptul la invatzatura. Invatzamantul trebuie sa fie gratuit. cel putzin in ceea ce priveshte invatzamantul elementar shi general. Invatzamantul tehnic shi profesional trebuie sa fie la indemana tuturor iar invatzamantul superior trebuie sa fie de asemenea egal accesibil tuturor pe baza de merit. 2. Invatzamantul trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatzii umane shi intarirea respectului fatza de drepturile omului shi libertatzile fundamentale. El trebuie sa promoveze intzelegerea tolerantza prietenia intre toate popoarele shi toate grupurile rasiale sau religioase precum shi dezvoltarea activitatzii Organizatziei Natziunilor Unite pentru mentzinerea pacii. 3. Parintzii au dreptul de prioritate in alegerea felului de invatzamant pentru copiii lor minori. Articolul 27. 1. Orice persoana are dreptul de a lua parte in mod liber la viatza culturala a colectivitatzii de a se bucura de arte shi de a participa la progresul shtiintzific shi la binefacerile lui. 2. Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale shi materiale care decurg din orice lucrare shtiintzifica literara sau artistica al carei autor este. Articolul 28. Orice persoana are dreptul la o oranduire sociala shi internatzionala in care drepturile shi libertatzile expuse in prezenta declaratzie pot fi pe deplin infaptuite. Articolul 29. 1. Orice persoana are indatoriri fatza de colectivitate deoarece numai in cadrul acesteia este posibila dezvoltarea libera shi deplina a personalitatzii sale. 2. In exercitarea drepturilor shi libertatzilor sale fiecare om nu este supus decat numai ingradirilor stabilite prin lege exclusiv in scopul de a asigur cuvenita recunoashtere shi respectare a drepturilor shi libertatzilor altora shi k sa fie satisfacute justele cerintze ale moralei ordinii publice shi bunastarii generale intro societate democratica. 3. Aceste drepturi shi libertatzi nu vor putea fi in nici un caz exercitate contrar scopurilor shi principiilor Organizatziei Natziunilor Unite. Articolul 30. Nici o dispozitzie a prezentei declaratzii nu poate fi interpretata k implicand pentru vreun stat grupare sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savarshi vreun act indreptat spre desfiintzarea unor drepturi sau libertatzi enuntzate in prezenta declaratzie.

UNIUNEA POSHTALA UNIVERSALA (U.P.U.; in engl.: Universal Postal Union U.P.U.) agentzie specializata guvernamentala in cadrul sistemului O.N.U. (din 1947) cu sediul la Berna (Elvetzia) creata in 1874 (ishi incepe activitatea in 1875) in scopul colaborarii intre administratziile statelor membre in domeniul serviciilor poshtale. U.P.U. are 189 membri (2002) printre care shi Romania (din 1874).

UNIUNEA POSHTALA UNIVERSALA v. Organizatzia Natziunilor Unite.

UNIVERSÁLE (UNIVERSÁLII) (< lat.) Proprietate care poate fi predicata despre totzi indivizii de un anumit fel (precum „roshul”) sau relatzie (relatzia de rudenie cum ar fi cea de frate relatziile cauzale relatziile de spatziu sau timp). Introducerea conceptului in filozofie se atribuie lui Socrate. Chestiunea de ordin metafizic cu privire la u. se refera la natura reala a u. generand ashanumita cearta (disputa problema) universaliilor. In Antic. discutata in contradictoriu de Platon shi Aristotel ea devine centrala in Ev. med. cand sau conturat trei pozitzii principale: realismul (u. exista independent de lucrurile particulare); nominalismul (u. nu exista independent de lucrurile particulare); conceptualismul (u. exista numai in minte). In sec. 20 problema u. a renascut mai ales in traditzia filozofiei analitice (Frege Russell Wittgenstein Quine). V. realism nominalism conceptualism.