despartzire sf [At: CORESI EV. 205 / V: (rar) ~tzare (inv) ~per~ (ivr) dis~ (reg) ~partare / Pl: ~ri / E: despartzi] 1 Pierdere a coeziunii unui tot Si: (inv) despartzeala (1) despartzenie (1) despartziciune (1) despartzit¹ (1) despartzitura (1). 2 Descompunere a unui intreg Si: (inv) despartzeala (2) despartzenie (2) despartziciune (2) despartzit¹ (2) despartzitura (2). 3 Dividere a unui intreg Si: (inv) despartzeala (3) despartzenie (3) despartziciune (3) despartzit¹ (3) despartzitura (3). 4 Separare a componentelor unui tot Si: despartzeala (4) despartzenie (4) despartziciune (4) despartzit¹ (4) despartzitura (4). 5 (Ivr; is) Semnele ~irii Semne de punctuatzie. 6 Indepartare a componentelor unui tot Si: despartzeala (5) despartzenie (5) despartziciune (5) despartzit¹ (5) despartzitura (5). 7 (Inv) Categorie. 8 (Mat) Impartzire. 9 Clasificare. 1011 (Inv) Circumscriptzie (politzieneasca sau) administrativa Si: despartzamant (12). 1213 (Inv; pex) Local unde erau instalate birourile unei despartziri (1011) Si: (inv) despartzamant (34). 14 (Inv) Grupa militara Si: (inv) despartzamant (5). 15 (Ie) ~a sufletului de trup Moarte. 16 (Pan) Evoluare in mod diferit Si: (inv) despartzeala (8) despartzenie (8) despartziciune (8) despartzit¹ (8) despartzitura (8). 17 (Inv) Indepartare temporara a unor partzi simetrice ale unui ansamblu Si: (inv) despartzeala (9) despartzenie (9) despartziciune (9) despartzit¹ (9) despartzitura (9). 18 (Fig) Invrajbire. 19 Bifurcare. 20 Despicare. 21 Desprindere a unui element de altele de aceeashi natura Si: (inv) despartzeala (13) despartzenie (13) despartziciune (13) despartzit¹ (13) despartzitura (13). 22 Izolare a unui element dintrun tot Si: (inv) despartzeala (14) despartzenie (14) despartziciune (14) despartzit¹ (14) despartzitura (14). 23 Desfacere. 24 Rupere. 25 Indepartare a unor elemente identice sau diferite Si: (inv) despartzeala (17) despartzenie (17) despartziciune (17) despartzit¹ (17) despartzitura (17). 26 Deosebire. 27 Renuntzare la ceva Si: despartzeala (19) despartzenie (19) despartziciune (19) despartzit¹ (19) despartzitura (19). 2829 Incetare de a mai fi impreuna (temporar sau) definitiv Si: (inv) despartzeala (2021) despartzenie (2021) despartziciune (2021) despartzit¹ (2021) despartzitura (2021). 3031 Plecare in alta parte (temporar sau) definitiv Si: (inv) despartzeala (2223) despartzenie (2223) despartziciune (2223) despartzit¹ (2223) despartzitura (2223). 3233 (Spc) Desfacere dintro incaierare a unor (fiintze sau) grupuri de fiintze Si: (inv) despartzeala (2425) despartzenie (2425) despartziciune (2425) despartzit¹ (2425) despartzitura (2425) despreunare (56) despreunat¹ (56). 3436 Incetare (de a se mai iubi sau) (de a avea relatzii sexuale ori) de a mai convietzui cu cineva Si: (inv) despartzeala (2628) despartzenie (2628) despartziciune (2628) despartzit¹ (2628) despartzitura (2628). 37 Divortz. 38 Separare a unor sotzi Si: (inv) despartzeala (30) despartzenie (30) despartziciune (30) despartzit¹ (30) despartzitura (30) despreunare (1) despreunat¹ (1). 3941 Provocare (a incetarii iubirii a doua persoane sau) (a relatziilor sexuale dintre ele ori) (a convietzuirii lor) Si: (inv) despartzeala (3133) despartzenie (3133) despartziciune (3133) despartzit¹ (3133) despartzitura (3133) despreunare (24) despreunat¹ (24). 42 Desfacere a unor legaturi matrimoniale Si: (inv) despartzeala (34) despartzenie (34) despartziciune (34) despartzit¹ (34) despartzitura (34). 4344 Renuntzare (la o credintza religioasa sau) la o convingere Si: (inv) despartzeala (3536) despartzenie (3536) despartziciune (3536) despartzit¹ (3536) despartzitura (3536). 45 Impartzire a unui spatziu prin interpunerea a ceva Si: (inv) despartzeala (37) despartzenie (37) despartziciune (37) despartzit¹ (37) despartzitura (37). 46 Servire k limita de demarcatzie intre doua spatzii Si: despartzeala (38) despartzenie (38) despartziciune (38) despartzit¹ (38) despartzitura (38). 4748 (Inv) Parte despartzita (a unei incaperi sau) a unui dulap Si: (inv) despartzeala (3940) despartzenie (3940) despartziciune (3940) despartzit¹ (3940) despartzitura (3940). 49 (Inv; pex) Parte. 50 (Ivr) Subdiviziune. 51 (Ivr) Capitol. 5253 Impiedicare a doua fiintze (de a mai intra in contact nemijlocit sau) de a mai comunica prin ceva care se interpune Si: (inv) despartzeala (4344) despartzenie (4344) despartziciune (4344) despartzit¹ (4344) despartzitura (4344). 54 Indepartare a unor persoane printrun interval de timp de un eveniment Si: (inv) despartzeala (45) despartzenie (45) despartziciune (45) despartzit¹ (45) despartzitura (45). 55 Servire k moment de demarcatzie in timp Si: (inv) despartzeala (46) despartzenie (46) despartziciune (46) despartzit¹ (46) despartzitura (46). 56 (Inv) TZinere la distantza Si: (inv) despartzeala (47) despartzenie (48) despartziciune (48) despartzit¹ (48) despartzitura (48). 5758 Delimitare (de cineva sau) de ceva Si: (inv) despartzeala (4950) despartzenie (4950) despartziciune (4950) despartzit¹ (4950) despartzitura (4950). 59 Constituire a unei separatzii fatza de restul indivizilor Si: (inv) despartzeala (51) despartzenie (51) despartziciune (51) despartzit¹ (51) despartzitura (51). 60 (Ivr) Deslushire cu privirea. modificata

DESPARTZÍRE despartziri s. f. Faptul de a (se) despartzi. 1. Separare; momentul cind cineva se desparte (de cineva sau de ceva); timpul cit cineva sta despartzit. La despartzire Oana shia imbratzishat feciorul plingind. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 220. Nu credeam sa sufar atit la despartzire. MACEDONSKI O. II 236. 2. Divortz. Nadina indata ce sa intors de la tzara... a chemat pe avocatul Olimp Stavrat shi la rugat sa introduca neintirziat cererea de despartzire. REBREANU R. I 250. 3. Diviziune impartzire. Aceasta despartzire a individualitatzii lui se facu izvorul unei cugetari ciudate. EMINESCU N. 58. ♦ (Concretizat) Despartzitura. ♦ (Invechit) Circumscriptzie (politzieneasca sau administrativa); p. ext. localul unde erau instalate birourile unei circumscriptzii. In curind civilizatzia va strabate la tzara (a shi inceput: o parte din Humuleshti e «despartzirea III a urbei T. Neamtz!»). IBRAILEANU SP. CR. 109. [Jupin Dumitrache:] Aveam de gind sal intreb:«Ce pofteshti ma musiu?» shi sal shi umflu!... SHi daca nui ajungea... [Ipingescu:] Ei! daca nui ajungea despartzirea e aproape: sa fi poftit la mine la despartzire cu lacramatzie cai implineam eu cit i mai lipsea. CARAGIALE O. I 47.

DESPARTZÍRE ~i f. 1) v. A DESPARTZI shi A SE DESPARTZI. 2) Timpul cand doua sau mai multe persoane sunt despartzite. /v. a (se) despartzi

despartzire f. 1. actziunea de a despartzi; 2. starea celui despartzit separatziune; 3. coloarea unei comune urbane: l’am vazut... trecea pela despartzire CAR.

despartzíre f. Actziunea de a despartzi. Despartzitura sectziune cartier. In Moldova orasheles impartzite in despartziturĭ ĭar in Muntenia in colorĭ.

despartzíre s. f. g.d. art. despartzírii; pl. despartzíri

despartzíre s. f. g.d. art. despartzírii; pl. despartzíri

DESPARTZÍRE s. 1. desprindere detashare izolare separare separatzie. (~ lui de grup.) 2. v. divortz. 3. separare (inv.) dezunire. (~ celor doi bataushi.) 4. izolare separare separatzie (rar) segregare segregatzie. (~ femeilor de barbatzi.) 5. descompunere desfacere divizare fractzionare impartzire scindare separare (rar) dezalcatuire. (~ in particule a unui corp in urma dezintegrarii.) 6. v. compartiment. 7. v. impartzire.

DESPARTZÍRE s. v. circa circumscriptzie sectzie.

DESPARTZIRE s. 1. izolare separare. (~ lui de grup.) 2. (JUR.) divortz separare separatzie (pop.) despartzenie. (~ intre sotzi.) 3. separare (inv.) dezunire. (~ celor doi bataushi.) 4. izolare separare separatzie (rar) segregare segregatzie. (~ femeilor de barbatzi.) 5. descompunere desfacere divizare fractzionare impartzire scindare separare (rar) dezalcatuire. (~ in particule a unui corp in urma dezintegrarii.) 6. casutza compartiment despartzitura (inv.) despartzimint (frantzuzism inv.) caza. (O ~ intrun sertar.) 7. diviziune impartzire. (~ in capitole a unei cartzi.)

despartzire s. v. CIRCA. CIRCUMSCRIPTZIE. SECTZIE.

Despartzire ≠ casatorie

DESPARTZÍRE s. f. (< despartzí cf. lat. *dispartire): 1. separare. Termen folosit in sintagma liniutza de unire shi de despartzire. 2. separare a unui intreg in componentele sale. ◊ ~ in silabe: d. a unui cuvant in partzi alcatuite din unul sau mai multe sunete care se rostesc intro singura emisiune a vocii. Astfel: seninatate interferentza domesticire uriash abundentza etc. (v. régula).

LINIUTZA DE UNIRE SHI DE DESPARTZIRE s. f.: v. cratima.