care [At: COD. VOR. 11/14 / V: (ivp) art ~le ~a ~rii ~rile / GD: caruia careia carora carui carei caror / E: ml qualis] 1 prl Introduce propozitzii relative Cartea care trebuia sa tzio aduc am pierduto. 2 prl Introduce propozitzii atributive circumstantziale cu nuantza finala Sa ia o calauza din sat care sa le arate drumul. 3 prl Introduce propozitzii atributive circumstantziale cu nuantza conditzionala Ce holera ar fi aceea care iar lasa neatinshi pe oamenii mei? 4 prl Cel ce cine Spunemi care a plecat. 5 pd Acela... ce. 6 prl (Cu sens neutru) Ceea ce. 7 prl (Ilc) Dupa ~ Dupa aceea. 8 prl (Ilc) ~ va (sau vra) sa zica Ceea ce inseamna. 9 prl (Ial) Prin urmare. 10 pnh Fiecare Le porunci sa mearga care pe unde va putea. 11 pnh (Ie) (Sa) nu ~ cumva Nu cumva sa... 12 pnh (Ie) Nu ~ cumva? (Oare) nu cumva? 13 pnh (In corelatzie cu sine insushi exprima ideea de opozitzie sau de distributzie) Unul... altul... acesta... acela etc. 14 pnh (Ie) ~ (mai) de~ Unul mai mult (sau mai tare) decat altul Si: pe intrecute. 15 pin Folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba Care na intzeles intrebarea? 16 pin Introduce propozitzii interogative indirecte La intrebat care i place mai mult. 17 pin (Ie) ~ alta? Ce altceva? 18 pin (Ie) ~ pe ~? Care din cei doi e mai tare? 19 ai Ce (fel de) Care carte este mai valoroasa. corectata

CÁRE pron. interog.rel. I. (Pronume interogativ intrebuintzat pentru a afla despre cine sau ce este vorba shi adesea in ce fel se prezinta o fiintza sau un lucru despre care avem oarecare cunoshtintza) Care na intzeles intrebarea? Dintre poeziile acestor autori a caruia va place mai mult? ▭ Ce faci acolo mai? Stai! Care esti? DUMITRIU N. 221. Imi vine sa strig: traim! Eal nostru veacul acesta de creshteri!... Daca nici asta nui cintec de dragoste Carei? CASSIAN H. 19. Carei acolo mai? striga argatul. SADOVEANU B. 55. ◊ (Uneori intregit prin «oare») Care oare va fi rezultatul final al acestei cai? BALCESCU O. II 9. ◊ (Introduce propozitzii interogative indirecte) La intrebat care i place mai mult. *Expr. (K intrebare directa sau indirecta) Care alta? = ce altceva? De asta te plingi stapine? Dapoi de care alta mai Chirica? CREANGA P. 155. Care care? = care din doi e astfel incit sa poata intrece sau birui pe celalalt? Sa se aleaga care care. SADOVEANU P. M. 229. Acum sa vedem care care? Ori el pe draci ori dracii pe dinsul. CREANGA P. 301. Mosh Corbule sa te vad... care care... cei batrini pe cei tineri sau cei tineri...? ALECSANDRI T. 237. ◊ (Cu valoare de adjectiv interogativ) Care om nu tzine la viatza inainte de toate? CREANGA P. 206. Stau in loc shimi fac de lege Peste care munteoi trece? JARNÍKBIRSEANU D. 150. II. (Pronume relativ; are rol de conjunctzie insotzind ciumele din propozitzia regenta caruia i tzine locul in propozitzia subordonata) 1. (Introduce propozitzii atributive) Sora mea care ma purta in circa caremi dadea cele dintii vishine pirguite care nu ma lasa sa pling niciodata pierise dintre noi. DELAVRANCEA T. 37. Sintem pe moshia unei gheonoaie care e atit de rea incit nimeni nu calca pe moshia ei fara sa fie omorit. ISPIRESCU L. 4. Se lasa incetincet intrun ostrov mindru din mijlocul unei mari linga o casutza singuratica care era crescut nishte mushchi pletos. CREANGA P. 213. Eu nam uitat nici pe iscusitul mosh Vlad in carutza caruia ai dormit tu adese. ODOBESCU S. III 14 Gasi felurime de pasari adunate Care din intimplare Sentreceau la chitare. ALEXANDRESCU P. 120. ◊ (Popular la acuz. fara prep. «pe») Parca se petrecea nu shtiu ce... poate vreun dor ascuns care nui venea al spune. CREANGA P. 276. Bade mindrulitza ta Careo iubeshti acuma... JARNÍKBIRSEANU D. 248. ◊ (Precedat de «acel» «acela» sau «cel» «cela») Fratzilor a cuvintat el umpletzi iar cupele shi betzi pentru cei care ar lupta shi de acum inainte impotriva asupritorilor shi viclenilor. SADOVEANU N. P. 268. Ia dat porunca k sai deschiza toate tronurile cu haine spre ashi alege... pe acelea care i va placea. ISPIRESCU L. 3. Satzi scoatem costitza ceea care tziam spus eu. CREANGA P. 174. (Cu valoare emfatica) Unde e omul acela care sa ma sperie pe mine? ◊ (Popular in locul constructziei cu prepozitzie a lui «care» se foloseshte uneori pronumele relativ singur iar complementul carel exprima acesta este reluat sub forma pronumelui personal cu prepozitzie) Fata care inghetzase singele in ea de frica ishi pierduse cumpatul. ISPIRESCU L. 14. Daca mii aduce calul imparatuluiVerde care de atita vreme ma bat cu dinsul... eu tzioi da pasarea. SHEZ. IV 173. Batate baditza bata zilele toate deodata Cele doua zile grele Carei simbatantre ele. JARNÍKBIRSEANU D. 257. ◊ (Cu reluarea antecedentului) Ia mursa aceea shi iute se duce de o toarna in fintina din gradina ursului care fintina era plina cu apa pina in gura. CREANGA P. 214. ◊ (Introduce propozitzii atributive circumstantziale) a) (Cu nuantza finala! Dorobantzii sa ia calauze din sat care sa le arate ascunzishurile shi sa bata pe doua poshte satele vecine shi padurile. CAMIL PETRESCU 17. b) (Cu nuantza conditzionala) Ce holera ar fi aceea care iar lasa neatinshi pe oamenii mei? SLAVICI O. I 269. 2. (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce cine; acela... ce... Care dintre cai a veni la jaratic sa manince acela are sa te duca la imparatzie. CREANGA P. 192 Carea fost mai voinicel Acum e mai vai de el; Carea fost voinic mai mare Acum e legat mai tare. JARNÍKBIRSEANU D. 287. ♦ (Du sens neutru) Ceea ce. Dete deo ospatarie aci se baganlauntru shi minca bau shi trai cum i pofti inima pentru care plati bani nenumaratzi. RETEGANUL P.I 70. Baba ishi lua camesha de soacra ba inca netaiata la gura care insemneaza k soacra nu trebuie sa fie cu gura mare. CREANGA P. 4. Un vacar adese tot se minia De care satenii nimic nu shtia. PANN P. V. III 16. ◊ Loc. conj. Dupa care = dupa aceea. Chemind shi pe Ercule la lupta acesta numai cu o mina i rasuci i rabufni la pamint... Dupa care Ercule se intoarse la Micena. ISPIRESCU U. 55. «Amin!» zise domnul... dupa care apoi se departa. EMINESCU N. 16. Care va (sau vra) sa zica sau (rar) care cum sar prinde = ceea ce inseamna ele unde urmeaza prin urmare cu alte cuvinte. Care va sa zica unde nu intzelegetzi dvoastra politica hop! numaidecit tradare! Neam procopsit! CARAGIALE O. I 125. Orizontul politic sa posomorit!... Care vra sa zica iar bejanie! ALECSANDRI T. I 303. Navea nici cai?... care cum sar prinde... teademenise... cu vorbe dulci. ALECSANDRI T. 574. 3. (Cu valoare de pronume nehotarit) a) (De obicei urmat de un alt pronume sau de un adverb) Fiecare. Le porunci sa mearga care de unde a venit. RETEGANUL P. V 64. Oamenii sarira buimaci care dincotro crezind cai foc. CREANGA A. 113. Au inceput a vorbi care ce shtia shi cum i ducea capul. CREANGA P. 232. Vash multzami k la fratzi Dacatzi vrea sami aratatzi Care de unde venitzi Pe nume cum va numitzi. TEODORESCU P. P. 103. ◊ Expr. (Sa) nu car cumva sa... = nu cumva sa... Il rugai sa se lase de a face calatoria aceasta k nu care cumva sa mearga la pieirea capului sau. ISPIRESCU L. 4. Cind i intra la pasare so iei dar sa nu care cumva sa te mushte. SHEZ. IV 172. Nu care cumva...? = (oare) nu cumva...? Nu care cumva ai socotit k rapindumi tineretzile din inchisoarea de la Centrala sa le inchizi k intro ocna in aceste patru ziduri mucigaiete? DELAVRANCEA S. 111. b) (In corelatzia «care... care...» exprima ideea de opozitzie sau de distributzie) Unul... altul... acesta... acela... parte... parte... Oamenii au inceput sa plece unul cite unul care mirinduse... care zicind k «de! asha e...». BUJOR S. 45. Poftim care cu linguritza care cu furculitza. SEVASTOS N. 284. Satzi faca o rochie de logodna frumoasa k cimpul cu fel defel de flori care inflorite care imbobocite. SHEZ. VI 171. Fulga masa cashi gatea Miei de piele cai jupea Care prin frigari frigea Care prin caldari fierbea. ALECSANDRI P. P. 56. ◊ Expr. Care (mai) de care = unul mai mult (sau mai tare) decit altul pe intrecute. Rid cu lacrimi napustinduse in vorba care mai de care mai shiret la cuvint. DELAVRANCEA H. T. 15. Se adunara... alergind pe capete care de care sa ajunga la masa mai curind. ISPIRESCU U. 51. Ce sa fie acolo ziceau oamenii alergind care de care din toate partzile. CREANGA A. 8. 4. (Invechit shi popular raportinduse la intreaga propozitzie precedenta) Din care cauza...; shi... de un de... Acel imparat zisese: cine se va afla sa ma faca sa rid sashi ceara de la mine trei daruri shii voi da; care multzi sau ispitit... sa faca pe imparatul sa riza. SHEZ. II 118. Forme gramaticale: limba literara foloseshte forma care la nom. shi acuz. m. shi f. atit la sg. cit shi la pl.; (cind are valoare de pronume interogativrelativ) gen.dat. sg. m. caruia f. careia gen.dat. pl. m. shi f. carora (cind are valoare de adjectiv interogativrelativ) gen.dat. sg. m. carui f. carei gen.dat. pl. m. shi f. caror. Nom. sg. m. shi: (articulat invechit) carele (COSHBUC P. I 233 ODOBESCU S. III 9 GORJAN H. I 5); nom. sg. f. shi: (articulat invechit) carea (DRAGHICI R. 5); nom. pl. m. shi f. shi: cari (RETEGANUL P. III 69 CREANGA P 193 ODOBESCU S. III 179 JARNÍKBIRSEANU D. 296); nom. pl. m. shi: (articulat invechit) carii (ISPIRESCU L. 5 PANN P. V. I 8 DRAGHICI R. 5); gen.dat. sg. f. shi: (invechit shi regional) caria (CONACHI P. 271 DRAGHICI R. 25 GORJAN H. I 4) shi (cu valoare de adjectiv interogativrelativ) carii (ALEXANDRESCU M. 127).

CÁRE pron. interog.rel. I. (Pronume relativ; are rol de conjunctzie insotzind numele din propozitzia regenta caruia i tzine locul in propozitzia subordonata). 1. (Introduce propozitzii atributive) Gasi felurime de pasari adunate Care din intamplare Sentreceau la cantare (ALEXANDRESCU). ◊ (Introduce propozitzii atributive circumstantziale) a) (Cu nuantza finala) Dorobantzii sa ia calauze din sat care sa le arate ascunzishurile (CAMIL PETRESCU). b) (Cu nuantza conditzionala) Ce holera ar fi aceea care iar lasa neatinshi pe oamenii mei? (SLAVICI). 2. (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce cine; acela... ce... ♦ (Cu sens neutru) Ceea ce. Baba ishi lua camesha de soacra ba inca netaiata la gura care insemneaza k soacra nu trebuie sa fie cu gura mare (CREANGA). ◊ Loc. conj. Dupa care = dupa aceea. Care va (sau vra) sa zica = ceea ce inseamna prin urmare. 3. (Cu valoare de pronume nehotarat) a) Fiecare. Le porunci sa mearga care de unde a venit (RETEGANUL). ◊ Expr. (Sa) nu care cumva sa... = nu cumva sa... Nu care cumva... ? = (oare) nu cumva... ? b) (In corelatzie cu sine insushi exprima ideea de opozitie sau de distributzie) Unul... altul acesta... acela... parte... parte... ◊ Expr. Care (mai) de care = unul mai mult (sau mai tare) decat altul pe intrecute. 4. (Inv. shi pop. raportanduse la intreaga propozitzie precedenta) Din care cauza...; de unde... Acel imparat zisese: cine se va afla sa ma faca sa rad sashi ceara de la mine trei daruri... care multzi sau ispitit... sa faca pe imparatul sa raza (SHEZ.). II. (Pronume interogativ folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba sau in ce fel se prezinta o fiintza sau un lucru) Carei acolo mai? striga argatul (SADOVEANU). ◊ (Introduce propozitzii interogative indirecte) La intrebat care i place mai mult. ◊ Expr. Care alta? = ce altceva? Care care? = care din doi poate intrece sau birui pe celalalt? ◊ (Cu valoare de adjectiv interogativ) Care om nu tzine la viatza inainte de toate? (CREANGA). [Gen.dat. sg. m. caruia f. careia gen.dat. pl. m. shi f. carora; (cand au valoare de adjectiv interog.rel.) gen.dat. sg. m. carui f. carei gen.dat. pl. m. shi f. caror. Nom. sg. m. shi: (inv.) carele; nom. pl. m. shi f. shi: cari] Lat. qualis.

CÁRE¹ pron. interog. (se foloseshte pentru a obtzine informatzii despre un obiect necunoscut) ~ carte? ~i acolo? ◊ ~ alta? ce altceva? ~ pe ~? cine din doi va reushi? /<lat. qualis

CÁRE² pron. rel. (se foloseshte pentru a indica un obiect neidentificat) Ce. Cainele ~ latra nu mushca. ◊ ~ va sa zica prin urmare. Sa nu ~ cumva nu cumva sa. /<lat. qualis

care pr. 1. interogativ: care frate? 2. relativ: omul care vorbeshte; 3. fiecare: care cum venea tot intreba; care de care cine mai intai (pe intrecute). [Lat. QUALIS].

cáre pron. rel. shi interog. pl. tot asha; cu alte cuvinte e invariabil la nominativ. In vechime varia: care f. carea pl. cariĭ f. carile (lat. qualis ce fel; it. quale pv. pg. qual fr. quel sp. cual). Cine ce: Munte care arunca foc. Care e muntele cela? Muntzĭ care (fals carĭ) arunca foc. Barbatu a caruĭ femeĭe femeĭa al careĭ barbat barbatu aĭ caruĭ copiĭ femeĭa aĭ careĭ copiĭ oameniĭ al caror gind oameniĭ a caror tzara parintziĭ aĭ caror fiĭ mamele ale caror fiĭce. Care de care fiecare maĭ mult de cit cellalt unu maĭ mult de cit altu. Care... care uniĭ... altziĭ: s’a (orĭ s’aŭ) dus care pe jos care cu carutza. Care care? Cine va invinge? Fiecare: care cum vedea se mira (fiecare indata ce vedea se mira; indata ce vedea fiecare se mira. Care cum formeaza o locutziune shi se poate scrie shi fara virgula: care cum vedea se mira). In est se zice shi care e acolo? ild. cine e acolo?

cáre¹ pr. int. m. shi f. sg. shi pl.; g. sg. independent / postpus m. cắruia f. cắreia ( A caruia dintre ei este casa? / In casa caruia ai intrat?); antepus (al a ai ale) m. cắrui f. cắrei (In a carui casa ai intrat?); d. sg. m. cắruia f. cắreia (Caruia dintre ei iai dat?): g. pl. independent / postpus cắrora antepus (al a ai ale) cắror; d. pl. m. shi f. cắrora

cáre² pr. rel. m. shi f. sg. shi pl.; g. sg. antepus (al a ai ale) m. cắrui (omul in a carui casa am intrat) f. cắrei; postpus m. cắruia (Omul in casa caruia am intrat) f. cắreia; d. sg. m. cắruia f. cắreia; g. pl. antepus m. shi f. (al a ai ale) cắror postpus cắrora; d. pl. m. shi f. cắrora

cáre³ adj. pr. m. shi f. sg. shi pl.; g.d. sg. m. cắrui (Carui om iai spus? Casa carui om este asta?); f. cắrei; pl. g.d. m. shi f. cắror

cáre adj. m. g.d. carui; f. sg. cáre g.d. carei; pl. m. shi f. cáre g.d. caror

cáre pr. m. g. (al) caruia absolut sau postpus d. carui antepus al caruia; f. sg. cáre g. (al) careia absolut sau postpus al carei antepus d. careia; pl. m. shi f. cáre g. (al) carora absolut sau postpus al caror antepus d. carora

care (pronume) pl. m. shi f. care

care m. shi f. carui(a) m. gen. careia(a) f. gen. care pl. m. shi f. caror(a) gen. pl. m. shi f. (o femeie care...; doua femei care... doi barbatzi care... carui om carei femei omul caruia i vorbesc femeia careia i vorbesc caror copii copiii carora le vorbesc).

+nu shtiu care loc. adj. loc. pr. (Sa trezit ~ (deputata) sa se opuna!)

caréi(a) v. cáre¹ cáre² cáre³

cắrui(a) v. cáre¹ cáre² cáre³

CÁRE conj. v. cum.

CÁRE pron. v. cine fiecare fiecine oricare oricine orishicare orishicine.

CÁRE pron. adj. 1. pron. v. cine. (~ vine la mine?) 2. adj. v. ce. (~ vant tea adus pe aici?) 3. pron. ce (pop.) de. (Cei ~ priveau.)

care conj. v. CUM.

care pron. v. CINE. FIECARE. FIECINE. ORICARE. ORICINE. ORISHICARE. ORISHICINE.

CARE pron. adj. 1. pron. cine? (~ vine la mine?) 2. adj. ce? (~ vint tea adus aici?) 3. pron. ce (pop.) de. (Cei ~ priveau.)

cáre pron. 1. Pron. relativ: mindra caremi place (Popular Jarnik). 2. Pron. inter. propriuzis sau cu functzie adj.: spune bade adevarat pentru care mai lasat? (Popular Reteganul) in care pat vrei sa dormi? (I.Teodoreanu). 3. Cel care (pron. dem. prin eliminarea antecedentului): carea fost voinic mai mare acum e legat mai tare (Popular Jarnik) Care (mai ) de care. Care care. Care... care. Care cumva. La care drept care. Care va sa zica. 4. Fiecare (pron. indef.): sa spuie care orice shtie (A. Pann). 5. Fiindca pentru k (functzie de conj.) Cu aceasta folosire inv. sau pop. pare a proveni din folosirea rel. fara prep. la cazurile oblice. Asha cum Gr. Alexandrescu a putut scrie fiii Romaniei care tu o ai cinstit (unde care = care) Neculce scrisese Inainte au aratato imparatului care sau mirat shi imparatul (unde care = de care). De aici sensul care lam semnalat: pusesem de gind... sa las pravalia care nu mai poate omul de atitea angarale (Caragiale). Mr. care cari megl. cari istr. cǫre. Care m. shi f.; gen. carui(a) f. carei(a); pl. care (var. cari fara justificare) g. caror(a). Formele cu a paragogic se foloseshte numai cu functzie pronominala. Formele art. carele f. carea pl. carii sint inv. Lat. qualis (Cipariu Gram. 264; Pushcariu 290; CandreaDens. 262; REW 6927; DAR); cf. it. quale prov. port. qual fr. quel sp. cual. Comp. careshi pron. (inv. cel ce; fiecare) cu shi k insushi cineshi; careva pron. indef. (cineva oarecare) cu va k cineva; fiecare pron. indef. (fiecare; oricare) cu fie; nicicare pron. indef. (nici unul nimeni); niscare (var. niscai niscaiva; istr. mushcǫrle) adj. indef. (vreunul) cu nush forma abreviata de la nu shtiu k in nush ce sa facut (dupa Pushcariu 1175 direct din lat. nescio quales); oarecare adj. indef. cu oare; oricare (var. vericare) adj. indef. cu ori.

PAUCI QUOS AEQUUS AMAVIT IUPITER (lat.) putzini (sunt) cei care ia iubit dreptul Iupiter Vergiliu „Eneida” VI 129130. Referire la rarii muritori care ocrotitzi de Iupiter au ieshit din Infern. Cu alte cuvinte putzini sunt cei favorizatzi de soarta.