cine [At: COD. VOR. 39/4 / V: (inv) cene cire cere / E: lat quene (=quem)] 1 pin Inlocuieshte in propozitzii interogative numele subiectului ashteptat k raspuns la intrebare. 2 pin (Fam; ie) ~ dracu (sau naiba amar pacatele etc.) Exprima mirare. 3 pin (Iae) Exprima ciuda. 4 pin (Iae) Exprima necaz. 5 pin (Iae) Exprima indignare. 6 pin (Iae) Exprima nerabdare. 79 pin (Ie) ~ (mai) shtie cand? (sau cum? unde?) Exprima imposibilitatea precizarii timpului modului locului de desfashurare a actziunii Vz habar nam. 1011 pin (Iae) Ceva (cineva) deosebit. 1213 pin (Iae) Ceva (cineva) neprevazut. 1415 pin (Fam; urmat de a fi) Ce fel de om. 16 prl Cel ce. 17 prl (Ie) Are (sau nare) ~ ori este (sau nu este) ~ (nu) exista persoana care... 18 prl (Cu valoare nehotarata) Indica fiintzele sau lucrurile luate in parte dintrun grup sau dintro categorie Si: fiecare oricine oricare. 19 prl (Inv; ilav) ~ incotro Care incotro. 20 prl (Cu valoare nehotarata shi in enumerari; ics) ~ shi ~ Unul shi altul. 21 prl (Rar; ics) ~ pe ~ Care care. 22 s (Nob) Cineva (fara importantza). corectata

CINE pron. 1. (Pronume interogativ) Cuvint care serveshte pentru a intreba despre o persoana necunoscuta sau neamintita in cursul vorbirii: a) (in intrebari directe) Cinemi iese inainte? Cinemi lumineaza pragul? Este inima fierbinteEste dorul meu pribeagul CERNA P. 139. Cinei acolo?...Eu Ivan. CREANGA P. 308. Cine eshti? de unde eshti? ALECSANDRI P. II 11. SHi cine la fermecat?... Mindrulitza lui din sat. JARNÍKBIRSEANU D. 11. ◊ (In intrebari retorice) Cinei k ea? Frumoasa k ea cine? COSHBUC P. II 215. Cine e nerod sa arda tn carbuni smarandul rar SHa lui vecinica lucire so striveasca in zadar? EMINESCU O. I 83. ◊ Expr. Cine (mai) shtie?! = (porninduse de la intrebare sa ajuns la ideea de imposibilitate a precizarii apoi la negatzie) nu shtiu nam idee. O sa ploua azi? Cine shtie?! Cine shtie ce (sau cine unde etc.) = (cu sens nehotarit) Mai shtii... Cine shtie ce incurcatura vei face pacolo. ISPIRESCU L. 13. A avut parte cine shtie ce alt drumetz mai intzelept de patul cel curat. CARAGIALE O. I 336. Cum sa ia omul ista la drum cu vorba shi cind se trezeshte cine shtie unde a ajuns. CREANGA P. 119. (Cu nuantza de superlativ) Tot satul il cinstea shi il asculta k pe cine shtie cine. ISPIRESCU L. 98; b) (In intrebari indirecte) Nu shtiu cine tea indreptat la casa mea k shtiu k eshti berechet bun. CREANGA P. 162. Cemi pasa a cui eshti? zise el. Destul k te iubesc. EMINESCU N. 9. Ieshi mindrutzo pinan prag SHimi arata cin’ tzii drag. JARNÍKBIRSEANU D. 123. ♦ (Mai ales in descrieri shi amenintzari) Ce fel (de om) cum. Tu nu shtii cinei mamuca nai mincat niciodata moarea ei. CREANGA P. 8. 2. (Pronume relativ) Cel ce acela care. Cu cine prinzi tu copiii...?Cu cine pot fa cu cine pot. STANCU 243. Bine a zis cinea zis... CREANGA P. 236. Cineo vede o zareshte K o stea care luceshte SHin vazduh se mistuieshte. ALECSANDRI P. I 29. Guritza ei fagur dulce Cingusta nu se mai duce. JARNÍKBIRSEANU D. 33. ◊ Expr. Are (sau nare) cine sau este (ori nu este) cine (urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv) = (nu) exista om care (nu) se gaseshte persoana care... Daca ma vezi asha de jigarit este k nare cine sa ma hraneasca. ISPIRESCU L. 15. Dear crapa o data sa crape shi harabagiul care vau adus catunci shtiu k nar avea cine sa va mai carabaneasca asha de des pe la tirg. CREANGA P. 110. 3. (Pronume nehotarit) Fiecare oricine oricare. Cine e notat de monitor k na fost cuminte e deznodat in batai. STANCU D. 298. Zica cine ce va vrea. JARNÍKBIRSEANU 359. Forma gramaticala: gen.dat. cui.

CÍNE¹ pron. interog. (se foloseshte pentru formularea unei intrebari) Care (anume)? ~ canta? ~ vine? [G.D. cui] /<lat. quene

CÍNE² pron. rel. (se foloseshte pentru a indica o persoana neidentificata) Cel care; cel ce. ~ shtie carte are patru ochi. [G.D. cui] /<lat. quene

cine pr. demonstrativ cel ce: cine alearga se poticneshte; 2. interogativ: cine e acolo? [Lat. QUEM amplificat cu acelash sufix k la mine etc.].

cíne pron. rel. shi interog. (din cene d. lat. quemne quene. Cp. cu mine tine sine). Care (vorbind numaĭ de persoane): Cine doarme ziŭa flaminzeshte noaptea (Prov.) Cine e acolo?

cin³ pin vz cine

cíne pr. g.d. cui

cíne pr. g.d. cui

+nu shtiu cine² loc. s. m. shi f. (un/o ~)

cui² pr. v. cíne

CÍNE pron. 1. care. (~ vine cu mine?) 2. v. oricine.

CINE pron. 1. care. (~ vine cu mine?) 2. fiecare fiecine oricare oricine orishicare orishicine (inv. shi pop.) care (pop.) fieshcare fieshcine fitecine (inv. shi reg.) careshi cineshi (inv.) neshtine vericare vericine. (Zica ~ ce va vrea.)

cíne pron. inter. 1. Introduce intrebarile la care se ashteapta k raspuns un nume de persoana. 2. Cel care (indica identitatea subiectului a doua actziuni conexe). 3. Nimeni (in expresii k nare cine cine shtie ce etc.). 4. (Inv.) Fiecare (mai ales in compunere cu unde cum cit incotro). Mr. tzine istr. tzire. Gen. dat (al a) cui acuz. pe cine. Lat. quem (Pushcariu 366; CandreaDens. 345; REW 6953; DAR); cu epenteza lui ne k in sard. kini calabr. chine lec. cine (M. Ruffini Cah. S. Pushcariu I 202) cf. shi mine tine sine (Byhan Jb. III 7). Celelalte explicatzii par mai putzin probabile: lat. quisne (Philippide Principii 78; Pascu I 176); ne k in alb. unë „eu” tinë „tu” (Pushcariu 366); lat. quem pronuntzat quene (DAR). Gen. cui (din lat. cui) se foloseshte shi cu sens absolut: „fiul cui” (cf. Eminescu: a cuis mama?). Comp. cinescu pron. (inv. fiecare oricine) pare sing. analogic format pe baza lui cineshti care ar putea fi o compunere bazata pe aceleashi elemente k neshtine (DAR admite k cineshti este rezultatul contaminarii lui cinesh cu fieshte(care); MeyerLübke Literaturblatt VII 150 shi Philippide ZRPh. XXXI 360 il explicau pe cinescu direct din lat. quisquis; cineshi pron. (inv. fiecare oricare) k acelashi; cineva pron. (o persoana indeterminata; o persoana importanta) k shi careva (pentru folosirea sa cf. Sandfeld Syntaxe 2102); fiecine (var. fieshicine fieshtecine) pron. (oricine fiecare) k fiecare; macarcine pron. (rar oricine); neshtine (var. inv. nescine) pron. (oricine) k niscare; oarecine (var. oareshicine oricine) pron. (oricare fiecare) k oarecare; vericine pron. (oricare) k vericare.

BIS DAT QUI CITO DAT (lat.) cine da repede da indoit Publius Syrus „Sententiae” 8. V. shi La façon de donner vaut mieux que ce qu’on donne.

CHI VA PIANO VA SANO (it.) cine merge incet merge sigur Expresia este echivalenta cu cea romaneasca: „Cine merge incet departe ajunge”.

CUI (QUID) PRODEST? (lat.) cui (la ce) foloseshte? Formula folosita atunci cand nu e clara intentzia savarshirii unui anumit act sau exista indoieli asupra oportunitatzii acestuia.

CUI DOLET MEMINIT (lat.) cine plateshte ishi aminteshte Cicero „Pro Murena” 20 42.

PERPETUO VINCINT QUI UTITUR CLEMENTIA (lat.) cine iarta invinge intotdeauna Balbus „Sententiae” 147.

QUI NIL POTEST SPERARE DESPERET NIHIL (lat.) cine nu are a spera nu are de ce despera Seneca „Medeea” I 163.

QUI UTITUR MENDACIIS HIC PASCIT VENTOS (lat.) cine se bizuie pe minciuni se hraneshte cu vant In romaneshte: cine seamana minciuna culege vant.

SOLEM QUIS DICERE FALSUM AUDEAT (lat.) cine ar cuteza sa spuna k Soarele nu este adevarat? Vergiliu „Georgica” I 463464. Evidentzele nu pot fi contestate.