CÁRE pron. interog.rel. I. (Pronume interogativ intrebuintzat pentru a afla despre cine sau ce este vorba shi adesea in ce fel se prezinta o fiintza sau un lucru despre care avem oarecare cunoshtintza) Care na intzeles intrebarea? Dintre poeziile acestor autori a caruia va place mai mult? ▭ Ce faci acolo mai? Stai! Care esti? DUMITRIU N. 221. Imi vine sa strig: traim! Eal nostru veacul acesta de creshteri!... Daca nici asta nui cintec de dragoste Carei? CASSIAN H. 19. Carei acolo mai? striga argatul. SADOVEANU B. 55. ◊ (Uneori intregit prin «oare») Care oare va fi rezultatul final al acestei cai? BALCESCU O. II 9. ◊ (Introduce propozitzii interogative indirecte) La intrebat care i place mai mult. *Expr. (K intrebare directa sau indirecta) Care alta? = ce altceva? De asta te plingi stapine? Dapoi de care alta mai Chirica? CREANGA P. 155. Care care? = care din doi e astfel incit sa poata intrece sau birui pe celalalt? Sa se aleaga care care. SADOVEANU P. M. 229. Acum sa vedem care care? Ori el pe draci ori dracii pe dinsul. CREANGA P. 301. Mosh Corbule sa te vad... care care... cei batrini pe cei tineri sau cei tineri...? ALECSANDRI T. 237. ◊ (Cu valoare de adjectiv interogativ) Care om nu tzine la viatza inainte de toate? CREANGA P. 206. Stau in loc shimi fac de lege Peste care munteoi trece? JARNÍKBIRSEANU D. 150. II. (Pronume relativ; are rol de conjunctzie insotzind ciumele din propozitzia regenta caruia i tzine locul in propozitzia subordonata) 1. (Introduce propozitzii atributive) Sora mea care ma purta in circa caremi dadea cele dintii vishine pirguite care nu ma lasa sa pling niciodata pierise dintre noi. DELAVRANCEA T. 37. Sintem pe moshia unei gheonoaie care e atit de rea incit nimeni nu calca pe moshia ei fara sa fie omorit. ISPIRESCU L. 4. Se lasa incetincet intrun ostrov mindru din mijlocul unei mari linga o casutza singuratica care era crescut nishte mushchi pletos. CREANGA P. 213. Eu nam uitat nici pe iscusitul mosh Vlad in carutza caruia ai dormit tu adese. ODOBESCU S. III 14 Gasi felurime de pasari adunate Care din intimplare Sentreceau la chitare. ALEXANDRESCU P. 120. ◊ (Popular la acuz. fara prep. «pe») Parca se petrecea nu shtiu ce... poate vreun dor ascuns care nui venea al spune. CREANGA P. 276. Bade mindrulitza ta Careo iubeshti acuma... JARNÍKBIRSEANU D. 248. ◊ (Precedat de «acel» «acela» sau «cel» «cela») Fratzilor a cuvintat el umpletzi iar cupele shi betzi pentru cei care ar lupta shi de acum inainte impotriva asupritorilor shi viclenilor. SADOVEANU N. P. 268. Ia dat porunca k sai deschiza toate tronurile cu haine spre ashi alege... pe acelea care i va placea. ISPIRESCU L. 3. Satzi scoatem costitza ceea care tziam spus eu. CREANGA P. 174. (Cu valoare emfatica) Unde e omul acela care sa ma sperie pe mine? ◊ (Popular in locul constructziei cu prepozitzie a lui «care» se foloseshte uneori pronumele relativ singur iar complementul carel exprima acesta este reluat sub forma pronumelui personal cu prepozitzie) Fata care inghetzase singele in ea de frica ishi pierduse cumpatul. ISPIRESCU L. 14. Daca mii aduce calul imparatuluiVerde care de atita vreme ma bat cu dinsul... eu tzioi da pasarea. SHEZ. IV 173. Batate baditza bata zilele toate deodata Cele doua zile grele Carei simbatantre ele. JARNÍKBIRSEANU D. 257. ◊ (Cu reluarea antecedentului) Ia mursa aceea shi iute se duce de o toarna in fintina din gradina ursului care fintina era plina cu apa pina in gura. CREANGA P. 214. ◊ (Introduce propozitzii atributive circumstantziale) a) (Cu nuantza finala! Dorobantzii sa ia calauze din sat care sa le arate ascunzishurile shi sa bata pe doua poshte satele vecine shi padurile. CAMIL PETRESCU 17. b) (Cu nuantza conditzionala) Ce holera ar fi aceea care iar lasa neatinshi pe oamenii mei? SLAVICI O. I 269. 2. (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce cine; acela... ce... Care dintre cai a veni la jaratic sa manince acela are sa te duca la imparatzie. CREANGA P. 192 Carea fost mai voinicel Acum e mai vai de el; Carea fost voinic mai mare Acum e legat mai tare. JARNÍKBIRSEANU D. 287. ♦ (Du sens neutru) Ceea ce. Dete deo ospatarie aci se baganlauntru shi minca bau shi trai cum i pofti inima pentru care plati bani nenumaratzi. RETEGANUL P.I 70. Baba ishi lua camesha de soacra ba inca netaiata la gura care insemneaza k soacra nu trebuie sa fie cu gura mare. CREANGA P. 4. Un vacar adese tot se minia De care satenii nimic nu shtia. PANN P. V. III 16. ◊ Loc. conj. Dupa care = dupa aceea. Chemind shi pe Ercule la lupta acesta numai cu o mina i rasuci i rabufni la pamint... Dupa care Ercule se intoarse la Micena. ISPIRESCU U. 55. «Amin!» zise domnul... dupa care apoi se departa. EMINESCU N. 16. Care va (sau vra) sa zica sau (rar) care cum sar prinde = ceea ce inseamna ele unde urmeaza prin urmare cu alte cuvinte. Care va sa zica unde nu intzelegetzi dvoastra politica hop! numaidecit tradare! Neam procopsit! CARAGIALE O. I 125. Orizontul politic sa posomorit!... Care vra sa zica iar bejanie! ALECSANDRI T. I 303. Navea nici cai?... care cum sar prinde... teademenise... cu vorbe dulci. ALECSANDRI T. 574. 3. (Cu valoare de pronume nehotarit) a) (De obicei urmat de un alt pronume sau de un adverb) Fiecare. Le porunci sa mearga care de unde a venit. RETEGANUL P. V 64. Oamenii sarira buimaci care dincotro crezind cai foc. CREANGA A. 113. Au inceput a vorbi care ce shtia shi cum i ducea capul. CREANGA P. 232. Vash multzami k la fratzi Dacatzi vrea sami aratatzi Care de unde venitzi Pe nume cum va numitzi. TEODORESCU P. P. 103. ◊ Expr. (Sa) nu car cumva sa... = nu cumva sa... Il rugai sa se lase de a face calatoria aceasta k nu care cumva sa mearga la pieirea capului sau. ISPIRESCU L. 4. Cind i intra la pasare so iei dar sa nu care cumva sa te mushte. SHEZ. IV 172. Nu care cumva...? = (oare) nu cumva...? Nu care cumva ai socotit k rapindumi tineretzile din inchisoarea de la Centrala sa le inchizi k intro ocna in aceste patru ziduri mucigaiete? DELAVRANCEA S. 111. b) (In corelatzia «care... care...» exprima ideea de opozitzie sau de distributzie) Unul... altul... acesta... acela... parte... parte... Oamenii au inceput sa plece unul cite unul care mirinduse... care zicind k «de! asha e...». BUJOR S. 45. Poftim care cu linguritza care cu furculitza. SEVASTOS N. 284. Satzi faca o rochie de logodna frumoasa k cimpul cu fel defel de flori care inflorite care imbobocite. SHEZ. VI 171. Fulga masa cashi gatea Miei de piele cai jupea Care prin frigari frigea Care prin caldari fierbea. ALECSANDRI P. P. 56. ◊ Expr. Care (mai) de care = unul mai mult (sau mai tare) decit altul pe intrecute. Rid cu lacrimi napustinduse in vorba care mai de care mai shiret la cuvint. DELAVRANCEA H. T. 15. Se adunara... alergind pe capete care de care sa ajunga la masa mai curind. ISPIRESCU U. 51. Ce sa fie acolo ziceau oamenii alergind care de care din toate partzile. CREANGA A. 8. 4. (Invechit shi popular raportinduse la intreaga propozitzie precedenta) Din care cauza...; shi... de un de... Acel imparat zisese: cine se va afla sa ma faca sa rid sashi ceara de la mine trei daruri shii voi da; care multzi sau ispitit... sa faca pe imparatul sa riza. SHEZ. II 118. Forme gramaticale: limba literara foloseshte forma care la nom. shi acuz. m. shi f. atit la sg. cit shi la pl.; (cind are valoare de pronume interogativrelativ) gen.dat. sg. m. caruia f. careia gen.dat. pl. m. shi f. carora (cind are valoare de adjectiv interogativrelativ) gen.dat. sg. m. carui f. carei gen.dat. pl. m. shi f. caror. Nom. sg. m. shi: (articulat invechit) carele (COSHBUC P. I 233 ODOBESCU S. III 9 GORJAN H. I 5); nom. sg. f. shi: (articulat invechit) carea (DRAGHICI R. 5); nom. pl. m. shi f. shi: cari (RETEGANUL P. III 69 CREANGA P 193 ODOBESCU S. III 179 JARNÍKBIRSEANU D. 296); nom. pl. m. shi: (articulat invechit) carii (ISPIRESCU L. 5 PANN P. V. I 8 DRAGHICI R. 5); gen.dat. sg. f. shi: (invechit shi regional) caria (CONACHI P. 271 DRAGHICI R. 25 GORJAN H. I 4) shi (cu valoare de adjectiv interogativrelativ) carii (ALEXANDRESCU M. 127).