29 de definitzii pentru cadru

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CÁDRU cadre s. n. I. 1. Rama in care se fixeaza un tablou o fotografie etc. ♦ P. ext. Tablou fotografie etc. inramate. ♦ Fig. Persoana foarte frumoasa. 2. Pervaz al unei ushi sau al unei ferestre. ♦ Deschizatura in zid ocupata de o usha sau de o fereastra. ♦ Desen care margineshte un text o harta o fotografie etc. ♦ Portziune a unei marci poshtale care este executat desenul. 3. Fig. Mediu ambiantza. ♦ Spatziu in limitele caruia este cuprinsa o imagine pe o pelicula cinematografica. 4. Fig. Limitele unei probleme ale unui subiect ale unei actziuni etc.; p. ext. cuprinsul dintre aceste limite. 5. Schelet alcatuit din bare de lemn de metal sau din grinzi de beton armat care se intrebuintzeaza la constructzii; suport pentru diferite aparate. ♦ Schelet care sunt infashurate conducte (electrice radiofonice etc.) izolate. II. 1. (La pl.) Personalul unei institutzii al unei intreprinderi etc. Cadru didactic. ♦ Personalul de conducere dintro intreprindere institutzie etc. ♦ Ansamblul elementelor de conducere shi de comanda (ofitzeri shi subofitzeri) din subunitatzile shi unitatzile militare. ♦ (Rar.; la sg.) Persoana din efectivul unei intreprinderi sau institutzii dintro organizatzie etc. 2. (Ieshit din uz; la pl.) Subdiviziune in administratzia interna a unei institutzii intreprinderi etc. care se ocupa cu angajarea personalului (II 1) cu evidentza lui etc.; serviciul personal. [Var.: (I 1) cádra s. f.] Din fr. cadre (II) rus. kadri.

cadru sn [At: GOLESCU I. 85 / V: ~ra sf / Pl: ~re / E: fr cadre] 1 Rama in care se fixeaza un tablou o fotografie o icoana etc. 24 Tablou fotografie icoana etc. care se inrameaza. 5 (Fig) Persoana foarte frumoasa. 6 Pervaz al unei ushi sau al unei ferestre. 7 Deschizatura a zidului ocupata de o usha sau fereastra. 8 Desen care inconjoara margineshte un text o harta o fotografie etc. 9 Portziune a unei marci poshtale unde este executat desenul. 10 Ambiantza. 11 Spatziu in limitele caruia este cuprinsa o imagine pe o pelicula cinematografica. 12 (Fig) Limite ale unei probleme ale unui subiect ale unei actziuni etc. 13 (Fig; pex) Cuprins din acest cadru (12). 14 Schelet alcatuit din bare de lemn de metal sau din grinzi de beton armat care se intrebuintzeaza la constructzii. 15 Suport pentru diferite aparate. 16 Schelet care sunt infashurate conducte (electrice radiofonice etc.) izolate. 17 (Lpl) Efectiv de baza al salariatzilor dintro intreprindere sau dintro institutzie dintrun sindicat etc. 18 Elemente de conducere shi de comanda ale subunitatzilor shi unitatzilor militare. 19 (Pgn; lpl) Intregul efectiv al unei institutzii. 20 (Rar; lsg) Persoana din efectivul unei institutzii. 21 (Iuz; lpl) Subdiviziune in administratzia interna a unei institutzii intreprinderi etc. care se ocupa cu angajarea personalului cu evidentza lui etc. Si: serviciul personal. 22 (Iuz; lpl) Sediu al cadrelor (21). 23 (Asr; lpl) Serviciu care se ocupa cu angajarea shi cu evidentza personalului unei intreprinderi institutzii etc. 24 (Asr; lpl) Sediu al cadrelor (23). 25 (Asr; lpl) Personal de la cadre (23). corectata

CÁDRU cadre s. n. I. 1. Rama in care se fixeaza un tablou o fotografie etc. ♦ Tablou fotografie etc. inramate ♦ Fig. Persoana foarte frumoasa. 2. Pervaz al unei ushi sau al unei ferestre. ♦ Deschizatura a zidului ocupata de o usha sau de o fereastra. ♦ Desen care inconjura margineshte un text o harta o fotografie etc. ♦ Portziune a unei marci poshtale care este executat desenul. 3. Fig. Mediu ambiantza. ♦ Spatziu in limitele caruia este cuprinsa o imagine pe o pelicula cinematografica. 4. Fig. Limitele unei probleme ale unui subiect ale unei actziuni etc.; p. ext. cuprinsul dintre aceste limite. 5. Schelet alcatuit din bare de lemn de metal sau din grinzi de beton armat care se intrebuintzeaza la constructzii; suport pentru diferite aparate. ♦ Schelet care sunt infashurate conducte (electrice radiofonice etc.) izolate. II. 1. (La pl.) Efectiv de baza al salariatzilor dintro intreprindere sau dintro institutzie dintrun sindicat etc.; elementele de conducere shi de comanda ale subunitatzilor shi unitatzilor militare; p. gener. intregul efectiv al unei intreprinderi sau al unei institutzii. ♦ (Rar la sg.) Persoana din efectivul unei intreprinderi sau institutzii dintro organizatzie etc. 2. (Ieshit din uz; la pl.) Subdiviziune in administratzia interna a unei institutzii intreprinderi etc. care se ocupa cu angajarea personalului. (II 1) cu evidentza lui etc.; serviciul personal. ♦ (Astazi rar; la pl.) Serviciu care se ocupa cu angajarea shi evidentza personalului unei intreprinderi institutzii etc. [Var.: (I 1) cádra s. f.] Din fr. cadre (II) rus. kadri.

CÁDRU cadre s. n. 1. (SHi in forma cadra) Rama in care se fixeaza un tablou o fotografie o oglinda etc. Ai fi zis k una din acele albe Magdalene zugravite... pogorise insufletzita din cadra. M. I. CARAGIALE C. 73. ♦ Tablou fotografie etc. in rama. Aceleashi cadrempodobesc paretzii. VLAHUTZA O. A. I 76. Se face k fluiera... uitinduse la o cadra din perete. CARAGIALE O. I 329. O alta mare cadra intru care sa arata intristarea a unii intregi familii pentru fiul ce sa porneshte la razboi. GOLESCU I. 72. 2. Pervaz al unei ushi sau al unei ferestre; deschizatura zidului ocupata de o usha sau de o fereastra. Fereastra ce dadea in curte pastra o culoare alburie shi in cadrul ei se imbulzeau shi se intreceau fulgii stralucitori de zapada k un roi de fluturi albi in cautarea unui adapost impotriva frigului shi intunericului. REBREANU R. I 245. 3. Fig. Ceea ce inconjura o persoana sau un lucru; mediu ambiantza. Sinaia e situata intrun cadru pitoresc. ▭ SHi in acest greu cadru geologic care formeaza punctul culminant al trecerii prin Carpatzi primeshte Oltul... cel mai limpede... dintre afluentzii lui. BOGZA C. O. 349. Arta cu natura acolo suneshte Sa formeze cadrul cel mai rapitor. BOLINTINEANU O. 107. 4. Fig. Limitele unui subiect ale unei probleme ale unei sfere de activitate; p. ext. cuprinsul contzinutul dintre aceste limite. Sindicatele din Republica Populara Romina duc o lupta continua pentru intarirea unitatzii sindicale internatzionale in cadrul Federatziei Sindicale Mondiale. ♦ Limitele in timp ale unei actziuni. In cadrul reuniunii sportive au avut loc o serie de intreceri intre echipe. 5. Schelet alcatuit din bare de lemn sau de metal sau din grinzi de beton formind un suport rezistent care sustzine o lucrare o constructzie o excavatzie subterana etc.; suport (fix sau mobil) pentru diferite aparate mecanice electrotehnice etc. Cadru de bicicleta. Varianta: (1) cádra s. f.

CÁDRU cadre s. n. 1. Rama in care se fixeaza un tablou o fotografie etc. ♦ Tablou fotografie etc. inramate. 2. Pervaz al unei ushi sau al unei ferestre. ♦ Deschizatura zidului ocupata de o usha sau de o fereastra. 3. Fig. Mediu ambiantza. 4. Fig. Limitele unei probleme ale unui subiect ale unei actziuni etc.; p. ext. cuprinsul dintre aceste limite. 5. Schelet alcatuit din bare de lemn de metal sau din grinzi de beton armat care se intrebuintzeaza la constructzii; suport pentru diferite aparate. ♦ Schelet care sunt infashurate conducte (electrice radiofonice etc.) izolate. [Var.: (1) cádra s. f.] Fr. cadre.

CÁDRU s.n. I. 1. Schelet facut din bare de lemn de metal de beton armat etc. legate rigid pentru a forma un suport rezistent; suport care sustzine diferite aparate. ♦ Rama. ♦ Aparat de gimnastica pentru mishcari de mladiere prin suspensie sherpuire etc. 2. (Fig.) Mediu inconjurator al unei persoane al unui lucru etc.; ambiantza. 3. (Fig.) Limitele in care se desfashoara o activitate o actziune: (p. ext.) ceea ce este cuprins intre aceste limite. 4. Element al unei marci poshtale constituind detaliul exterior al desenului. 5. Imagine inregistrata pe un film fotografic; clisheu negativ. ♦ (Cinem.) Spatziu dintrun film cuprinzand o succesiune continua de imagini inregistrate fara oprirea aparatului de filmat; camp. II. (La pl.) Efectiv al unei intreprinderi al unei institutzii al unei unitatzi al unei organizatzii etc.; (la sg.) cel care face parte din efectivul unei intreprinderi al unei institutzii al unei unitatzi al unei organizatzii etc. [Var. cadra s.f. / cf. (I) fr. cadre (II) rus. kadri].

CÁDRU s. n. I. 1. structura de rezistentza din bare de lemn metal beton armat etc. legate rigid; suport pentru diferite aparate. ◊ rama. ◊ aparat de gimnastica pentru mishcari de mladiere. 2. pervaz. 3. (fig.) mediu ambiantza. 4. (fig.) limitele in care se desfashoara o activitate o actziune. 5. element al unei marci poshtale detaliul exterior al desenului. 6. imagine inregistrata pe un film fotografic; clisheu negativ. ◊ subdiviziune a actziunii unui film reprezentand o succesiune continua de imagini; camp(1). 7. (tv.) figura descrisa de spotul fascicolului electronic la explorarea unei imagini. 8. antena de forma unei bobine cu un numar mic de spire in receptziile radioelectrice shi in radiogoniometrie. II. (pl.) serviciu administrativ al unei intreprinderi institutzii etc. care se ocupa cu angajarea shi evidentza personalului. ◊ efectiv al unei intreprinderi institutzii organizatzii etc.; (sg.) cel care face parte dintrun asemenea efectiv. (< fr. cadre (II) rus. kadri)

CÁDRU ~e n. 1) Rama in care se fixeaza un tablou sau o fotografie. 2) Tablou sau fotografie dispusa intro astfel de rama. 3) Pervaz al unei ushi sau ferestre. 4) Desen care margineshte o harta un text sau o fotografie. 5) Spatziu care cuprinde o imagine pe o pelicula fotografica sau cinematografica. 6) Schelet din diferite materiale intrebuintzat in constructzii (la poduri galerii etc.) k suport de rezistentza; osatura; carcas. 7) Ansamblu de circumstantze materiale sau morale care inconjoara o persoana; ambiantza; climat; mediu; anturaj. 8) fig. Limita (prevazuta sau impusa) a unei probleme sau actziuni. 9) mai ales la pl. Efectiv de baza care include oamenii dintro intreprindere institutzie sau organizatzie. 10) Persoana care face parte dintrun astfel de efectiv. 11) (in armata) Personal de conducere shi de comanda. /<fr. cadre rus. kadri

cadru n. 1. pervaz rama; 2. fig. planul unei opere; 3. totalul ofitzerilor shi subofitzerilor unei companii unui batalion; shcoala de cadre.

*cádru n. pl. e (fr. cadre d. it. quadro care vine d. lat. quadrum patrat. V. cadra patrat). Pervaz cercevea margine de lemn (orĭ de altceva) care margineshte spatziu uneĭ ushĭ orĭ ferestre. Rama pervaz de tabloŭ de oglinda sh. a. Fig. Planu uneĭ lucrarĭ intelectuale: un cadru ingenios. Totalitatea ofitzerilor shi subofitzerilor uneĭ armate.

CÁDRA s. f. v. cadru.

CÁDRE s. n. pl. 1. Efectiv de baza al oamenilor muncii dintro intreprindere sau institutzie dintrun sindicat sau dintro organizatzie de partid; corp de oameni ai muncii bine pregatitzi pentru o ramura oarecare de activitate; p. ext. intregul efectiv al unei intreprinderi sau institutzii. Cadrele conducatoare se formeaza in procesul muncii.Trebuie sa intzelegem o data k din toate capitalurile pretzioase care exista in lume cel mai pretzios shi cel mai hotaritor capital sint oamenii cadrele. Trebuie sa intzelegem k in actualele conditzii de la noi «cadrele hotarasc totul». STALIN PROBL. LEN. 511. Cadrele sint fondul de aur al partidului shi al statului forpa hotaritoare a conducerii de partid shi de stat. SCINTEIA 1953 nr. 2686. Iata Doftana. Peaici... A fost shcoala inalta undeau crescut Otzelitele cadre puternicul scut. BANUS in POEZ. N. 43. ◊ Directzia (sau serviciul sectzia) cadrelor (sau numai cadrele) = organul care se ocupa cu recrutarea repartizarea pregatirea shi calificarea personalului unei intreprinderi al unei institutzii etc. Ashtepta sa intre la directorul cadrelor. V. ROM. decembrie 1950 159. ◊ Expr. A creshte (sau a ridica a pregati) cadre = a ridica nivelul politic ideologic shi calificarea profesionala a cadrelor; a forma cadre noi (in special din rindurile tineretului). In opera de construire a socialismului problema pregatirii cadrelor este una din cele mai importante probleme ale partidului shi statului nostru. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 34 50. Ridicarea curajoasa a cadrelor tinere la munci de raspundere justa lor repartizare educarea lor partinica shi profesionala trebuie sa constituie grija permanenta a tuturor organelor de conducere ale partidului incepind cu Comitetul Central. SCINTEIA 1953 nr. 2658. ◊ (Rar in forma de sg. cadru indicind un individ din efectivul unei intreprinderi al unei institutzii sau al unei organizatzii de partid sau sindicale) Un cadru bine pregatit. 2. Elementele de conducere shi comanda ale subunitatzilor shi unitatzilor militare. Forma gramaticala: sg. (1) cadru.

CÁDRE s. n. pl. 1. Efectiv de baza al oamenilor muncii dintro intreprindere sau institutzie dintrun sindicat sau dintro organizatzie (de partid); p. ext. intregul efectiv al unei intreprinderi sau institutzii. ◊ Directzia (sau serviciul sectzia) cadrelor (sau eliptic cadre) = organul care se ocupa cu recrutarea repartizarea pregatirea shi calificarea personalului unei intreprinderi unei institutzii etc. ◊ Expr. A creshte (sau a ridica a pregati) cadre = a forma cadre noi a califica noi cadre. ♦ (Rar la sg.) Persoana din efectivul unei intreprinderi sau institutzii dintro organizatzie etc. 2. Elementele de conducere shi de comanda ale subunitatzilor shi unitatzilor militare. [Forma gramaticala: sg. cadru] (1) Rus kadry (2) fr. cadre.

cadra f. tablou mai ales de forma patrata: frumoasa k o cadra.

cádra f. pl. e (ngr. kádro d. it. quadro patrat portret de unde shi fr. cadre m. V. cadru). Pop. Portret: frumoasa k o cadra. V. coz.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

cádru (rama persoana) (cadru) s. n. art. cádrul; pl. cádre

cádru s. n. (sil. dru) art. cádrul; pl. cádre

cádra (tablou) (cadra) s. f. (frumoasa k o ~)

cádra s. f. („tablou” in comparatzii)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CÁDRU s. 1. v. rama. 2. v. cercevea. 3. v. pervaz. 4. v. suport. 5. v. mediu. 6. v. privelishte. 7. v. decor. 8. v. domeniu. 9. (la pl.) v. personal.

CADRU s. 1. rama (rar) incadratura pervaz. (~ de tablou.) 2. cercevea rama toc. (~ de fereastra.) 3. pervaz. (Sta cu coatele pe ~ ferestrei.) 4. suport. (~ de sustzinere.) 5. ambiantza anturaj cerc mediu sfera societate (inv.) mijloc (fig.) atmosfera climat. (Traieshte intrun ~ sanatos.) 6. peisaj privelishte scena tablou vedere (livr.) sit (inv.) priveala privire tabel (fig.) decor. (Un ~ de natura.) 7. cerc cimp domeniu sector sfera tarim zona. (~ de preocupari de activitate.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cádru (cádre) s. n. 1. Tablou pictura. 2. Rama. 3. Pervaz al unei ushi sau ferestre. 4. Ambiantza mediu al unei compozitzii literare. 5. Rama ce sustzine fagurii in stup. 6. Suport al bicicletei. 7. La radio colector de unde. 8. Totalitatea serviciilor sau personalului unei institutzii lista de incadrare. Mr. cadru „portret” megl. cadru. Fr. cadre (REW 6921) cf. ngr. ϰάδρο ϰάδρα bg. kadro. Der. cadra s. f. (pictura tablou; rama margine); cadra vb. (a se potrivi cu ceva; a include); cadran (var. inv. cuadrant) s. n. (suprafatza circulara cu diviziuni la aparate de masurat; sfera) din fr. cadran.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

CADRU DE PLIERE rama metalica in forma de „U” cu ajutorul careia se fixeaza husa voalurii parashutei in zona buclelor textile pentru introducerea suspantelor.

CADRU NAVIGANT personal profesionist (civil sau militar) cu atributzii n pregatirea shi instruirea personalului aeronavigant.

Intrare: cadru
  • silabatzie: k-dru info
substantiv neutru (N37)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cadru
  • cadrul
  • cadru‑
plural
  • cadre
  • cadrele
genitiv-dativ singular
  • cadru
  • cadrului
plural
  • cadre
  • cadrelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cadra
  • cadra
plural
  • cadre
  • cadrele
genitiv-dativ singular
  • cadre
  • cadrei
plural
  • cadre
  • cadrelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

cadru, cadresubstantiv neutru

  • comentariu Varianta feminina cadra este valabila doar pentru sensul (1.). DEX '09 DLRLC
  • 1. Rama in care se fixeaza un tablou o fotografie etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: rama
    • format_quote Ai fi zis k una din acele albe Magdalene zugravite... pogorise insufletzita din cadra. M. I. CARAGIALE C. 73. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Tablou fotografie etc. inramate. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Aceleashi cadrempodobesc paretzii. VLAHUTZA O. A. I 76. DLRLC
      • format_quote Se face k fluiera... uitinduse la o cadra din perete. CARAGIALE O. I 329. DLRLC
      • format_quote O alta mare cadra intru care sa arata intristarea a unii intregi familii pentru fiul ce sa porneshte la razboi. GOLESCU I. 72. DLRLC
    • 1.2. figurat Persoana foarte frumoasa. DEX '09 DEX '98
  • 2. Pervaz al unei ushi sau al unei ferestre. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. Deschizatura in zid ocupata de o usha sau de o fereastra. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Fereastra ce dadea in curte pastra o culoare alburie shi in cadrul ei se imbulzeau shi se intreceau fulgii stralucitori de zapada k un roi de fluturi albi in cautarea unui adapost impotriva frigului shi intunericului. REBREANU R. I 245. DLRLC
    • 2.2. Desen care margineshte un text o harta o fotografie etc. DEX '09
    • 2.3. Portziune a unei marci poshtale care este executat desenul. DEX '09 DEX '98 DN
  • 3. figurat Ceea ce inconjura o persoana sau un lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Sinaia e situata intrun cadru pitoresc. DLRLC
    • format_quote SHi in acest greu cadru geologic care formeaza punctul culminant al trecerii prin Carpatzi primeshte Oltul... cel mai limpede... dintre afluentzii lui. BOGZA C. O. 349. DLRLC
    • format_quote Arta cu natura acolo suneshte Sa formeze cadrul cel mai rapitor. BOLINTINEANU O. 107. DLRLC
    • 3.1. Spatziu in limitele caruia este cuprinsa o imagine pe o pelicula cinematografica. DEX '09 DEX '98 DN
    • 3.2. cinema; cinematografie Spatziu dintrun film cuprinzand o succesiune continua de imagini inregistrate fara oprirea aparatului de filmat. DN
      sinonime: camp
    • 3.3. televiziune Figura descrisa de spotul fascicolului electronic la explorarea unei imagini. MDN '00
    • 3.4. Antena de forma unei bobine cu un numar mic de spire in receptziile radioelectrice shi in radiogoniometrie. MDN '00
  • 4. figurat Limitele unei probleme ale unui subiect ale unei actziuni etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 4.1. prin extensiune Cuprinsul dintre aceste limite. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Sindicatele din Republica Populara Romina duc o lupta continua pentru intarirea unitatzii sindicale internatzionale in cadrul Federatziei Sindicale Mondiale. DLRLC
    • 4.2. Limitele in timp ale unei actziuni. DLRLC
      • format_quote In cadrul reuniunii sportive au avut loc o serie de intreceri intre echipe. DLRLC
  • 5. Schelet alcatuit din bare de lemn de metal sau din grinzi de beton armat care se intrebuintzeaza la constructzii; suport pentru diferite aparate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX
    • format_quote Cadru de bicicleta. DLRLC
    • 5.1. Schelet care sunt infashurate conducte (electrice radiofonice etc.) izolate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 5.2. Aparat de gimnastica pentru mishcari de mladiere prin suspensie sherpuire etc. DN
  • 6. (la) plural Personalul unei institutzii al unei intreprinderi etc. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Cadru didactic. DEX '09
    • format_quote Trebuie sa intzelegem o data k din toate capitalurile pretzioase care exista in lume cel mai pretzios shi cel mai hotaritor capital sint oamenii cadrele. Trebuie sa intzelegem k in actualele conditzii de la noi «cadrele hotarasc totul». STALIN PROBL. LEN. 511. DLRLC
    • format_quote Cadrele sint fondul de aur al partidului shi al statului fortza hotaritoare a conducerii de partid shi de stat. SCINTEIA 1953 nr. 2686. DLRLC
    • format_quote Iata Doftana. Peaici... A fost shcoala inalta undeau crescut Otzelitele cadre puternicul scut. BANUS in POEZ. N. 43. DLRLC
    • 6.1. Personalul de conducere dintro intreprindere institutzie etc. DEX '09
      • format_quote Cadrele conducatoare se formeaza in procesul muncii. DLRLC
    • 6.2. rar (la) singular Persoana din efectivul unei intreprinderi sau institutzii dintro organizatzie etc. DEX '09 DLRLC DN
      • format_quote Un cadru bine pregatit. DLRLC
    • 6.3. Ansamblul elementelor de conducere shi de comanda (ofitzeri shi subofitzeri) din subunitatzile shi unitatzile militare. DEX '09 DLRLC NODEX
    • chat_bubble A creshte (sau a ridica a pregati) cadre = a ridica nivelul politic ideologic shi calificarea profesionala a cadrelor; a forma cadre noi (in special din randurile tineretului). DLRLC
      • format_quote In opera de construire a socialismului problema pregatirii cadrelor este una din cele mai importante probleme ale partidului shi statului nostru. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 34 50. DLRLC
      • format_quote Ridicarea curajoasa a cadrelor tinere la munci de raspundere justa lor repartizare educarea lor partinica shi profesionala trebuie sa constituie grija permanenta a tuturor organelor de conducere ale partidului incepind cu Comitetul Central. SCINTEIA 1953 nr. 2658. DLRLC
  • 7. ieshit din uz (la) plural Subdiviziune in administratzia interna a unei institutzii intreprinderi etc. care se ocupa cu angajarea personalului cu evidentza lui etc.; serviciul personal. DEX '09
    • format_quote Ashtepta sa intre la directorul cadrelor. V. ROM. decembrie 1950 159. DLRLC
    • diferentziere Directzia (sau serviciul sectzia) cadrelor (sau numai cadrele) = organul care se ocupa cu recrutarea repartizarea pregatirea shi calificarea personalului unei intreprinderi al unei institutzii etc. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.

imagine pentru acest cuvant imagine pentru acest cuvant

click pe imagini pentru detalii