CÁDRU cadre s. n. I. 1. Rama in care se fixeaza un tablou o fotografie etc. ♦ P. ext. Tablou fotografie etc. inramate. ♦ Fig. Persoana foarte frumoasa. 2. Pervaz al unei ushi sau al unei ferestre. ♦ Deschizatura in zid ocupata de o usha sau de o fereastra. ♦ Desen care margineshte un text o harta o fotografie etc. ♦ Portziune a unei marci poshtale care este executat desenul. 3. Fig. Mediu ambiantza. ♦ Spatziu in limitele caruia este cuprinsa o imagine pe o pelicula cinematografica. 4. Fig. Limitele unei probleme ale unui subiect ale unei actziuni etc.; p. ext. cuprinsul dintre aceste limite. 5. Schelet alcatuit din bare de lemn de metal sau din grinzi de beton armat care se intrebuintzeaza la constructzii; suport pentru diferite aparate. ♦ Schelet care sunt infashurate conducte (electrice radiofonice etc.) izolate. II. 1. (La pl.) Personalul unei institutzii al unei intreprinderi etc. Cadru didactic. ♦ Personalul de conducere dintro intreprindere institutzie etc. ♦ Ansamblul elementelor de conducere shi de comanda (ofitzeri shi subofitzeri) din subunitatzile shi unitatzile militare. ♦ (Rar.; la sg.) Persoana din efectivul unei intreprinderi sau institutzii dintro organizatzie etc. 2. (Ieshit din uz; la pl.) Subdiviziune in administratzia interna a unei institutzii intreprinderi etc. care se ocupa cu angajarea personalului (II 1) cu evidentza lui etc.; serviciul personal. [Var.: (I 1) cádra s. f.] Din fr. cadre (II) rus. kadri.