negativ, ~ă [At: ASACHI, ALGHEBRA, 7^r/15 / Pl: ~i, ~e / E: lat negativus, fr négatif, ger negativ] 1 a (Mat; d. valori numerice) Care este mai mic decât zero. 2 a (Mat; d. valori numerice) Care se notează în scris cu semnul minus. 3 a (Mat: îs) Semn ~ Semn minus folosit pentru notarea numerelor negative (1). 4 a (D. electricitate) Care apare la anodul unui element generator electronic. 5-6 a, av (Îoc afirmativ) Care exprimă o negare¹ (1). 7 a Care are sau conferă un sens de negare¹ (1). 8 a Care exprimă un refuz. 9 sf (Nob) Unitate lingvistică cu ajutorul căreia se neagă ideea exprimată de o propoziție sau de una dintre părțile ei. 10 a (Îoc pozitiv) Lipsit de însușiri bune, de calități Si: rău. 11 a Care nu se recomandă. 12 a Care produce rău. 13-14 a, av (Care este) periculos. 15 a (Chm, Blg; d. unele reacții ale anticorpilor) Care nu se produce în prezența antigenului, sub influența și în prezența căruia a luat naștere. 16 a (D. analize medicale) Care infirmă prezența în organism a unui agent patogen. 17 a (Log; d. judecăți) Care enunță lipsa apartenenței însușirii exprimate de predicat la obiectul exprimat de subiect. 18 a Ostil progresului. 19 a (Pex) Distructiv. 20 sn Imagine obținută pe un material fotografic (film, hârtie etc.) la care distribuția luminii și a umbrei este inversă în raport cu cea reală. 21 sn (Pex) Placă, film sau hârtie fotografică pe care s-a obținut negativul (20). 22 sn (Tip) Literă albă imprimată pe un fond închis.

NEGATÍV¹, negative, s. n. Imaginea unui obiect pe un material fotografic impresionat, developată și fixată, la care distribuția luminii și a umbrei este inversă în raport cu cea reală; p. ext. placă, film sau hîrtie fotografică pe care s-a obținut o asemenea imagine.

NEGATÍV, -Ă adj. 1. (op. pozitiv) Care neagă, care tăgăduiește ceva. 2. Care reprezintă o negație. ♦ (Log.; despre judecăți) Care enunță lipsa apartenenței însușirii exprimate de predicat la obiectul exprimat de subiect. ♦ Ostil progresului; distructiv. 3. (Despre numere) Mai mic decât zero. // s.n. 1. Imagine obținută prin expunerea la lumină, developarea și fixarea unei varietăți de material fotografic fotosensibil, caracterizată prin redarea inversată a tonurilor și a laturilor subiectului fotografiat; (p. ext.) hârtie fotografică, placă, film care conține o astfel de imagine. 2. (Poligr.) Literă albă pe fond închis. [< lat. negativus, cf. fr. négatif].

NEGATÍV, -Ă I. adj. 1. care neagă, tăgăduiește ceva. 2. care reprezintă o negație. ◊ (log.; despre judecăți) care enunță lipsa apartenenței însușirii exprimate de predicat la obiectul exprimat de subiect. ◊ ostil progresului; distructiv. 3. (despre numere) mai mic decât zero. II. s. n. 1. imagine obținută pe un material fotosensibil, prin redarea inversată a tonurilor și a laturilor subiectului fotografiat. 2. (poligr.) literă albă pe fond închis. (< fr. négatif, lat. negativus, germ. negativ)

NEGATÍV¹ n. 1) Imagine fotografică în care distribuția luminii și a umbrei este inversă celei reale. 2) Material fotografic pe care s-a obținut o astfel de imagine. /<it. negativo, lat. negativus, fr. négatif, germ. Negativ

negatív² s. n., pl. negatíve

negatív s. n., pl. negatíve