BUCÁTA (I) bucatzi (II) bucate s. f. I. 1. Parte taiata rupta desfacuta dintrun corp solid dintrun intreg; fragment darab. ♦ (Determinat prin „de drum” „de cale” sau presupunand aceasta determinare) Distantza portziune. ♦ (Determinat prin „de vreme” „de timp” sau presupunand aceasta determinare) Interval perioada. ♦ (In limbajul comercial shi in cel industrial) Exemplar piesa parte unitara dintrun ansamblu dintro multzime de obiecte de acelashi fel. ◊ Expr. A vinde (sau a cumpara) cu bucata = a vinde (sau a cumpara) cu amanuntul in detaliu. A plati cu bucata (sau rar bucata) = a plati munca dupa numarul de piese executate; a plati in acord. A face ceva din bucatzi = a confectziona a incropi ceva din partzi sau piese care provin din ansambluri diferite. Om dintro bucata = om integru. 2. Opera (sau fragment unitar) literara sau muzicala de dimensiuni relativ reduse. II. (La pl.) (Feluri de) mancare. ◊ Expr. A face (cuiva) bucata = a face (cuiva) cu intentzie un lucru neplacut un rau ai provoca o incurcatura. ♦ (Pop.) (Recolta de) grane cereale. Lat. buccata.

bucata sf [At: CREANGA P. 6 / Pl: ~catzi (79) ~te / E: lat buccata] 1 Parte delimitata dintrun intreg. 2 (Determinat prin „de drum” „de cale”) Distantza. 3 (D. timp) Interval. 4 (Cmr; ind) Piesa dintrun ansamblu sau dintro serie de obiecte de acelashi fel. 5 (Fig; ie) A face ~catzi A zdrobi (in bataie). 6 (ivr) Piesa (literara muzicala). 7 (Lpl) Feluri de mancare (gatita). 8 (Lpl) Alimente. 9 (Reg; lpl) Cereale. 10 (Reg) Vite. 11 (Reg; pex) Avere (mishcatoare). 12 (Ie) A vinde (cumpara) cu ~ta A vinde (cumpara) in detaliu (cu amanuntul). 13 (Ie) A face ceva din bucatzi A confectziona ceva din piese care provin din ansambluri diferite. 14 (Is) Om dintro ~ Om integru. 15 (ias) Om grosolan. 16 (Pfm; ie) A face cuiva ~ta A provoca cuiva in mod deliberat ceva neplacut un rau.

BUCÁTA (I) bucatzi (II) bucate s. f. I. 1. Parte taiata rupta desfacuta dintrun corp solid dintrun intreg; darab. ♦ (Determinat prin „de drum” „de cale” sau presupunand aceasta determinare) Distantza portziune. ♦ (Determinat prin „de vreme” „de timp” sau presupunand aceasta determinare) Interval perioada. ♦ (In limbajul comercial shi in cel industrial) Exemplar piesa parte unitara dintrun ansamblu dintro multzime de obiecte de acelashi fel. ◊ Expr. A vinde (sau a cumpara) cu bucata = a vinde (sau a cumpara) cu amanuntul in detaliu. A plati cu bucata (sau rar bucata) = a plati munca dupa numarul de piese executate; a plati in acord. A face ceva din bucatzi = a confectziona a incropi ceva din partzi sau piese care provin din ansambluri diferite. Om dintro bucata = om integru. 2. Opera (sau fragment unitar) literara sau muzicala de dimensiuni relativ reduse. II. (La pl.) (Feluri de) mancare. ◊ Expr. A face (cuiva) bucata = a face (cuiva) cu intentzie un lucru neplacut un rau ai provoca o incurcatura. ♦ (Pop.) (Recolta de) grane cereale. Lat. buccata.

BUCÁTA bucatzi s. f. 1. Parte taiata sau rupta dintrun corp solid; fragment frintura. Intrun shomoiog era o bucata de sirma shi cu ea shia zdrelit toata palma. PAS L. I 79. O ceapa un usturoi shio bucata de mamaliga rece din politza sint destul pentru o nevasta tinara k tine. CREANGA P. 6. [FatFrumos] pravali o bucata de stinca. EMINESCU N. 7. ◊ Expr. A face (sau a rupe a sfishia a taia etc.) bucatzi (sau in bucatzi sau bucatzibucatzi) = a rupe (sau a sfishia etc.) in particele mici de tot. Cind se umfla o data rupea lantzul bucatzi. PAS L. I 58. Norii se rupeau bucatzi pe cer. EMINESCU N. 11. Intru o clipala il facu bucatzi. NEGRUZZI S. I 156. 2. Parte dintrun intreg (despartzita sau nu de acesta) considerata k un intreg sau k o unitate de sine statatoare. O bucata de pamint ◊ O bucata de stofa ▭ Cind eram la mama fata Purtam rochii de bucata. ALECSANDRI P. P. 406. ◊ Expr. Om dintro bucata = om cu caracter integru. ◊ (Determinat prin «de drum» «de cale» etc.) Distantza. Mai avem o bucata buna de drum. SADOVEANU N. F. 60. Napucase calul sa se departeze o bucata de loc... shi iata zmeoaica iara i ajunse. ISPIRESCU L. 194. ♦ (Eliptic) Da buna bucata am mers! CREANGA P. 119. ♦ (Determinat prin «de timp» «de vreme» etc.) Interval. Auzi atitea snoave... incit itzi ajunge pe o mare bucata de vreme. SADOVEANU O. VII 288. Ma lasat in voia mea pentru o bucata de vreme. CREANGA A. 16. In eternitatea fara margini nu este orice bucata de timp aricit de mare sau aricit de mica numai clipa suspendata? EMINESCU N. 32. ◊ (Eliptic) SHi soarele au statut o bucata in loc. SBIERA P. 113. ♦ Portziune de dimensiuni shi forme determinate dintrun produs fabricat. Bucata de zahar. Bucata de sapun. ♦ Unitate de numarare; exemplar. A cumparat pahare... 18 bucatzi. ◊ Expr. (In opozitzie cu: cu toptanul cu ridicata) Cu bucata = cu amanuntul in detaliu. Se vinde cu kilogramul sau cu bucata. A plati (o munca) cu bucata = a plati in acord y. acord. 3. Opera literara sau muzicala (de obicei de proportzii reduse). [Alecsandri] se pune sa scrie o bucata contra reactzionarismului. IBRAILEANU SP. CR. 127. Caragiale... a scris shi bucatzi de alta natura nu numai satire. IBRAILEANU SP. CR. 246.

BUCÁTA (I) bucatzi (II) bucate s. f. I. 1. Parte taiata sau rupta dintrun corp solid; fragment frantura. ◊ Expr. A face (sau a rupe a taia etc.) bucatzi (sau in bucatzi sau bucatzibucatzi) = a rupe (sau a taia etc.) in particele mici de tot. 2. Parte dintrun intreg considerata k o unitate. O bucata de stofa. ◊ Expr. Om dintro bucata = om cu caracter integru. ♦ Portziune de dimensiuni shi forme determinate dintrun produs fabricat. Bucata de zahar. ♦ Unitate de numarare; exemplar. ◊ Expr. Cu bucata = cu amanuntul. A plati cu bucata = a plati in acord. A face (cuiva) bucata = a crea (cuiva) o incurcatura a face (cuiva) un rau. ♦ (Determinat prin „de drum” „de cale” etc.) Distantza. ♦ (Determinat prin „de timp” „de vreme” etc.) Interval. 3. Opera literara sau muzicala (de proportzii mai reduse). II. (La pl.) 1. (Feluri de) mancare. 2. Cereale grane. 3. (Reg.) Vite. Lat. *buccata.

BUCÁTA ~atzi f. 1) Parte separata (prin rupere taiere sfaramare etc.) dintrun intreg. ~ de paine. ~ de stofa. ◊ ~ de drum portziune (de drum). ~ de timp (sau vreme) interval de timp; perioada. 2) Unitate facand parte dintro serie de obiecte de acelashi fel; exemplar. ~ de sapun. ~ de zahar. ◊ A vinde cu ~ata a vinde cu amanuntul; en detail. Ai face cuiva ~ata ai face cuiva neplaceri. Om dintro ~ om foarte cumsecade. 3) Creatzie artistica (muzicala sau literara) de dimensiuni reduse sau fragment de creatzie artistica. [G.D. bucatzii] /<lat. buccata

bucata f. (pl. bucatzi); 1. o parte dintr’un tot: bucata de zahar; 2. obiect complet: bucata de panza de argintarie; 3. fig. parte dintr’o opera literara: bucatzi alese din autori; 4. opera de arta obiect de arta: bucata de muzica bucata de teatru; 5. spatziu interval: dupa o bucata de vreme merse o bucata de loc. [Lat. *BUCCATA imbucatura de unde notziunea de farama sau fragment in primul rand de mancare shi apoi generalizat]. V. bucate.

bucáta f. pl. atzĭ (d. buca adica „imbucata imbucatura”). Fragment parte din ceva: o bucata de pine. Obĭect intreg dar considerat k parte din ceva: o bucata de pinza. Pĭesa articul: aparatu se desface in maĭ multe bucatzi. Fragment dintr’o opera literara: o bucata din satirele luĭ Eminescu. Opera (pĭesa) muzicala orĭ literara: o bucata de muzica de teatru. Spatzĭu timp: o bucata de loc de vreme. Pl. ate. Mincarĭ alimente preparate p. masa: bune bucate! Cereale produse ale plugariiĭ. In nord shi bi.

bucáta (parte portziune exemplar opera) s. f. g.d. art. bucắtzii; pl. bucắtzi; abr. buc.

bucáta (parte portziune exemplar opera) s. f. g.d. art. bucatzii; pl. bucatzi

BUCÁTA s. 1. crampei fractziune fragment frantura parte portziune sectziune transha (pop.) darab partal (inv. shi reg.) partenie (reg.) jarchina shtuc. (O ~ dintrun tot.) 2. fashie limba petic spranceana. (O ~ de padure.) 3. v. exemplar. 4. v. compozitzie. 5. (la pl.) v. recolta. 6. v. distantza. 7. v. interval.

BUCÁTA s. v. prajina.

BUCATA s. 1. crimpei fractziune fragment frintura parte portziune sectziune transha (pop.) darab partal (inv. shi reg.) partenie (reg.) jarchina shtuc. (O ~ dintrun tot.) 2. fishie limba petic sprinceana. (O ~ de padure.) 3. exemplar. (A cumparat doua ~.) 4. compozitzie piesa. (O ~ muzicala.) 5. (la pl.) recolta rod (inv.) vipt. (A strins ~ cimpului.) 6. distantza interval (reg.) postata. (A parcurs o buna ~ din drum.) 7. interval rastimp. (A trecut o buna ~ de timp de cind nu neam vazut.)

bucata s. v. PRAJINA.

bucáta (tzi) s. f. 1. Parte taiata desprinsa dintrun intreg; darab. 2. Mincare fel de mincare. 3. Alimente hrana. 4. (Pl.) Cereale recolta griu. 5. (Inv. Mold.) Avere avut bogatzie. 6. (Arg.) Bilet de o suta de lei. 7. (Arg.) Hotzie operatzie organizata de mai multzi din banda. 8. (Arg.) Mishcare greshita. Mr. bucata. Lat. bŭccata (Pushcariu 227; REW 1358; CandreaDens. 191; DAR); cf. it. boccata fr. bouchée prov. sp. port. bocado totzi cu acceptzia etimologica de „bucata care se pune dintro data”; cf. shi it. boccone de unde sb. bokun „bucata”. Asupra semantismului cf. DAR. Lahovary 318 crede k sensul de „cereale” este anterior epocii indoeuropene. Pl. este bucate pentru sensurile 25. Cf. shi buca imbuca. Der. bucatar s. m. (barbat care are meseria de a gati mincare); bucatareasa bucataritza s. f. (femeie care are meseria de a gati mincare); bucatarie s. f. (camera in care se gateshte mincarea); bucatzi imbucatzi vb. (a face bucatzi); imbucaturi vb. (a face bucatzi de luat in gura pentru a hrani un copil). Din rom. a trecut in rut. bukata bokata pol. bukat rus. bukatka (Miklosich Fremdw. 80; Candrea Elemente 403; Berneker 90) mag. bukáta.

BUCATA. Subst. Bucata bucatzica (dim.) bucatzea bucacioara (reg.) bucatoi (augm.) darab (reg.) darabutz (dim.); farima firimitura farimatura (reg.) farimica (pop.) farimitza (dim.) sfarimatura frintura brac (reg.). Parte particea (dim.) particica; particula molecula atom. Pic picatura picaturica (dim.) piculetz picush (pop.) picushor (pop.) picutz (pop.) strop. Fragment pasaj crimpei; fishie fishioara (dim.) portziune felie felioara (dim.) feliutza. Drob drobushor (dim.) grunz grunzurash (dim.) bulgare bulgarash (dim.) bulz (pop.) bulzishor (dim.) cocolosh botz ghemotoc. Ciob ciobuletz (dim.) hirb (pop.) tzandara tzandarica (dim.) ashchie ashchiutza (dim.) ashchioara zob. Petic peticutz (dim.) peticel palha (reg.) cirpa petica (reg.) zdreantza ruptura. Bucata de carne halca ciozvirta hartan garf. Codru de piine (de mamaliga) coaja de piine (de malai). Imbucatura bucatura (pop.). Adj. Rupt sfishiat sfarimat farimitzat farimat (pop.) frint rupt in bucatzi taiat in felii spart zdrobit zdrelit zdrumicat (pop.) hirbuit; fragmentar fractzionat impartzit divizat sectzionat; divizibil sectzionabil tzandaros (reg.) ashchios. Vb. Aimbucatatzi a imbucatzi (rar) a bucatzi (pop) a bucatzeli (reg.) a face (a taia a rupe) in bucatzi (bucatzele bucatzelebucatzele) a farimitza a farima (pop.) a maruntzi a sfarima a rupe a fringe a zdrobi a zdrumica (pop.) a dumica (pop.) a (se) hirbui a (se) face (mici sau mii shi) farime a (se) face zob; a sfishia a zdrentzui; a sparge a crapa a ciobi a plesni; a face tzandari a tzandari a ashchia; a despica a taia a desprinde; a fragmenta a fractziona a diviza a hnpartzi a sectziona. Adv. In bucatzi bucatzibucatzele. V. ciopirtzire distrugere micime sfarimare taiere zdreantza.

a da bine cu bucata expr. (intl.) a lovi bine cu pumnul.

dintro bucata expr. 1. (d. oameni) integru. 2. (d. oameni) lipsit de subtilitate. 3. (la fotbal d. shuturi) fara preluare; din voleu.

Doamne fereastra shi o bucat’ de usha albastra expr. (adol. glum.) Doamne fereshte!

om dintro bucata expr. 1. om integru / onest / consecvent. 2. om lipsit de subtilitate.