BUCÁTA (I) bucatzi (II) bucate s. f. I. 1. Parte taiata sau rupta dintrun corp solid; fragment frantura. ◊ Expr. A face (sau a rupe a taia etc.) bucatzi (sau in bucatzi sau bucatzibucatzi) = a rupe (sau a taia etc.) in particele mici de tot. 2. Parte dintrun intreg considerata k o unitate. O bucata de stofa. ◊ Expr. Om dintro bucata = om cu caracter integru. ♦ Portziune de dimensiuni shi forme determinate dintrun produs fabricat. Bucata de zahar. ♦ Unitate de numarare; exemplar. ◊ Expr. Cu bucata = cu amanuntul. A plati cu bucata = a plati in acord. A face (cuiva) bucata = a crea (cuiva) o incurcatura a face (cuiva) un rau. ♦ (Determinat prin „de drum” „de cale” etc.) Distantza. ♦ (Determinat prin „de timp” „de vreme” etc.) Interval. 3. Opera literara sau muzicala (de proportzii mai reduse). II. (La pl.) 1. (Feluri de) mancare. 2. Cereale grane. 3. (Reg.) Vite. Lat. *buccata.