BROÁSCA broashte s. f. I. Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor fara coada cu picioarele dinapoi mai lungi adaptate pentru sarit cu gura larga shi ochii bulbucatzi. ◊ Broasca raioasa = gen de broashte cu pielea acoperita de negi din care in caz de primejdie se elimina un lichid iritant. ◊ Expr. Ochi de broasca = ochi bulbucatzi. ◊ Compus: broascatzestoasa = nume dat mai multor specii de reptile cu corpul inchis intro carapace osoasa dintre care unele traiesc pe uscat (Testudo graeca shi hermanni) iar altele in apa (Emys orbicularis). II. 1. Compus: broascaapei = planta erbacee acvatica cu frunze lucioase cufundate in apa shi cu flori verzui (Potamogeton lucens). 2. Planta arborescenta exotica cu flori mari galbene shi cu frunze groase cultivata k planta de ornament (Opuntia ficus indica). III. Mecanism montat la o usha la un sertar etc. pentru a le incuia cu ajutorul unei chei. Lat. *brosca.

broasca sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ashte / E: mpl *brosca] 1 Animal amfibiu din clasa batracienilor fara coada cu picioarele dinapoi mai lungi adaptate pentru sarit cu gura larga shi ochii bulbucatzi (Rana rana). 2 (Pfm; ie) Lac sa fie k ~ashte seaduna! Numai prilej bun ori belshug sa fie k seaduna intotdeauna cumparatori sau prieteni. 3 (Pfm; ie) Ochi de ~ Ochi bulbucatzi. 4 (Pfm; ie) Cand o face ~k par Niciodata. 5 (Pfm; ie) Ploua cu ~shte Ploua torentzial. 6 (Pfm; ie) A se face (a se lipi) ~ la (pe) pamant A se ascunde intinzanduse pe pamant pentru a nu fi vazut. 7 (Zlg; ic) ~ verde sau ~deiarba Brotac (Hyla arborea). 8 (Zlg; ic) ~ raioasa sau ~depamant ~ buboasa ~ buburoasa Specie de broasca foarte neplacuta la vedere avand pe corp nishte umflaturi din care se scurge un lichid balos shi iritant (despre care se crede in mod greshit k ar fi otravitor sau ar raspandi raia) Si: bombina cioasca ioarca lioarca mioarca. 9 (Ic) ~ tzestoasa (sau cu tzest cu tzist cu troaca cu carapace) Specie de reptile cu corpul inchis intro carapace osoasa dintre care unele traiesc pe uscat (Testugo graeca shi hermanni) iar altele in apa (Emys orbicularis). 10 (Bot; ic) ~k apei Planta erbacee acvatica cu tulpina cilindrica ramificata frunze ovale sau ascutzite cufundate in apa shi cu flori verzui (Potamogeton lucens). 11 (Bot; iae) Planta arborescenta exotica cu flori mari galbene shi cu frunze groase cultivata k planta de ornament Si: (reg) limbasoacrei palmacuspini (Opuntia ficus indica). 1213 (Bot; ic) Lana ~ashtei Lana broshteasca (78). 14 (Fig) Copil mic Cf broscoi brotan. 15 (Pop; la oameni) Umflatura (nedureroasa) ce se formeaza sub pielea de la pleoape sau a obrajilor. 16 (Pop) Nod sub piele. 17 (Pop) Gusha. 18 (Pop) Modalca. 19 (Pop) Scrofule. 20 (Pop) Umflatura in stomac. 21 (Med; pop) Urcior. 22 (La vite) Umflatura formata pe (sau sub) limba la margine sau sub falca. 23 (Teh) Mecanism montat la o usha la un sertar etc. pentru a le incuia cu ajutorul unei chei. 24 (Pop) Rindea folosita la netezirea scandurilor. 25 (Pop) Unealta de fierarie nedefinita mai indeaproape. 26 (In industria petroliera complinit prin „de pene”) Unealta cu ajutorul careia se desfac coloanele de burlane de la gura sondei cand se introduc sau se scot din putz. 27 (Inv) Bucata de lemn sau de fier gros shi lat care se sprijinea grindeiul rotzii morii Si: brotac Cf bontau. 28 (Inv) Bucata de fier gros in care se invarteau calcaiele de fier ale ciuturii^[1] (la moara) Si: brotac (2). 29 (Inv) Parte de la mijlocul barelor ce sustzin sulul leaganului Si: tigaie. 30 (Ivp) Osie la teleaga plugului. 31 O parte a mesei dulgherului Si: drug. 32 (Pop) Capat crestat shi adesea inflorit al stalpilor unei case Si: capitel Cf bashlac. 33 (Pop) Capat al scaunoaiei. 34 (Pop) Parte in care se fixeaza sfredelul. 35 (Pop) SHurubelnitza cu care se strange teascul. 36 (Muz) Parte inferioara a arcushului. 37 Portziune din luntre. 38 (Lpl) Parte din razboiul de tzesut. 39 (Reg) Bucata de panza ori de postav in forma de romb cusut la subratz. 40 (Irg) Bucata triunghiulara cusuta la camasha pe umar langa guler sau la subratz. 41 (Inv) Model in tzesatura panzei. 42 (Inv) Opinca rau croita Si: harzoaba. corectata

BROÁSCA broashte s. f. I. Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor fara coada cu picioarele dinapoi mai lungi adaptate pentru sarit cu gura larga shi ochii bulbucatzi. ◊ Expr. Ochi de broasca = ochi bulbucatzi. ◊ Compus: broascatzestoasa = nume dat mai multor specii de reptile cu corpul inchis intro carapace osoasa dintre care unele traiesc pe uscat (Testudo graeca shi hermanni) iar altele in apa (Emys orbicularis). II. 1. Compus: broascaapei = planta erbacee acvatica cu frunze lucioase cufundate in apa shi cu flori verzui (Potamogeton lucens). 2. Planta arborescenta exotica cu flori mari galbene shi cu frunze groase cultivata k planta de ornament (Opuntia ficus indica). III. Mecanism montat la o usha la un sertar etc. pentru a le incuia cu ajutorul unei chei. Lat. *brosca.

BROÁSCA broashte s. f. I. 1. Animal amfibiu din ordinul batracienilor fara coada cu picioarele dinapoi mai lungi cu gura larga shi cu ochii bulbucatzi; traieshte in apa shi prin locuri umede (Rana esculenta). Talangenii vazusera trasura saltind peste cimp k o broasca. PAS L. I 15. Bocancii lui Bozan pareau nishte broashte strivite. SAHIA N. 34. Cind sa atzipeasca deodata se aud prin casa o multzime de glasuri care de care mai uricioase... unele oracaiau k broasca altele mormaiau k ursul. CREANGA P. 302. Lac sa fie (sau dear fi) k broashte sint destule (sau se aduna) (= prilej sa fie k amatori se ivesc). ◊ Expr. Cind o face broasca par = niciodata. A se face (sau a se gramadi a se lipi) broasca la (sau pe) pamint = a se piti a se ashterne la pamint spre a nu fi zarit. Ma fac broasca la pamint Imi ashez durda spre vint. ALECSANDRI P. P. 260. Ochi de broasca = ochi bulbucatzi. 2. Compuse: broascaverde sau broascadeiarba = broatec; broascariioasa sau broascabuboasa = specie de broasca cu pielea acoperita de nishte umflaturi din care cind e in primejdie se scurge un lichid iritant (despre care unii cred in mod greshit k ar raspindi riia) (Bufa). A prins o broascariioasa shi cind sa infierbintat broasca au inceput a curge dintrinsa nishte zoi spurcate. SBIERA P. 16; broascatzestoasa = reptila din ordinul chelonienilor cu corpul inchis intro carapace osoasa (numita «tzest» sau «tzeasta» ) care este in legatura cu scheletul (Testudo Graeca). Am vazut... intrind inot subt podul plaurului care ne aflam o broascatzestoasa. «Broasca cu covata» a numito Culai. SADOVEANU N. F. 67. Iata k o broascatzestoasa ieshise pe luciul apei. ISPIRESCU L. 34. II. 1. Mecanism de metal aplicat la o usha la un sertar la o cutie etc. cu ajutorul caruia aceasta se poate inchide shi incuia. Se aude din dreapta o cheie rasucita in broasca. SEBASTIAN T. 256. Baga cheia in broasca ushii shi intorcindo nitzel scirtz! usha se deschise. ISPIRESCU L. 50. Broasca acelor ushi cu plasele mari de arama gravate cu chipuri poarta inca inscriptziunea numelui sau. ODOBESCU S. I 459. 2. Unealta cu ajutorul careia se desfac coloanele de burlane de la gura sondei atunci cind se introduc sau se scot din putz. 3. (Olt.) Un fel de rindea. 4. (Regional) Umflatura (nedureroasa) sub piele. V. chist. 5. Planta arborescenta exotica cu flori mari galbene shi cu frunze groase carnoase (cu sau fara spini) cultivata la noi k planta ornamentala (Opuntia ficus indica). ◊ Compuse: broascaapei = planta erbacee acvatica cu tulpina cilindrica ramificata cu frunze ovale sau ascutzite cufundate in apa shi cu flori verzui (Potamogeton lucens); iarbabroashtei v. iarba; matasea (sau lina) broashtei v. matase.

BROÁSCA broashte s. f. I. Animal amfibiu din clasa batracienilor fara coada cu picioarele dinapoi mai lungi cu gura larga shi ochii bulbucatzi (Rana esculenta). Lac sa fie (sau dear fi) k broashte sunt destule (sau se aduna) (= prilej sa fie k amatori se gasesc). ◊ Expr. Ochi de broasca = ochi bulbucatzi. A se face (sau a se gramadi a se lipi) broasca la (sau pe) pamant = a se piti a se ashterne la pamant pentru a nu fi zarit. ◊ Compuse: broascaverde sau broascadeiarba = broatec; broascaraioasa sau broascabuboasa = broasca cu pielea acoperita de umflaturi din care in caz de primejdie se scurge un lichid iritant (Bufo); broascatzestoasa = nume dat mai multor specii de reptile cu corpul inchis intro carapace osoasa dintre care unele traiesc pe uscat (Testudo graeca shi ibera) iar altele in apa (Emys orbicularis). II. 1. Mecanism de metal aplicat la o usha la un sertar etc. cu ajutorul caruia acestea se pot incuia. 2. Unealta cu ajutorul careia se desfac coloanele de burlane de la gura sondei. 3. (Reg.) Umflatura sub piele. 4. Planta arborescenta exotica cu flori mari galbene shi frunze groase cultivata la noi k planta de ornament (Opuntia ficus indica). ◊ Compus: broascaapei = planta erbacee acvatica cu frunzele cufundate in apa shi cu flori verzui (Potamogeton lucens). Lat. *brosca.

BROÁSCA¹ ~shte f. 1) Animal amfibiu fara coada cu gura larga shi ochii bulbucatzi cu picioarele din urma mai lungi adaptate pentru sarit. * ~ raioasa broasca nocturna cu pielea acoperita cu negi din care la primejdie se elimina un lichid iritant. ~ verde brotac. ~tzestoasa reptila (terestra shi acvatica) avand corpul acoperit cu o carapace osoasa sub care ishi poate trage capul shi picioarele in caz de primejdie. Ochi de ~ ochi bulbucatzi. (A fi) plin de noroc k ~sca de par se spune despre cineva caruia nui merge in viatza. Cand a face ~ par nicicand; niciodata. 2) pop. Umflatura sub pielea gatului; scrofula. [G.D. broashtei; Sil. broasca] /<lat. brosca

BROÁSCA³ ~shte f. Planta decorativa exotica cu frunze groase shi cu flori mari galbene. [G.D. broashtei; Sil. broasca] /<lat. brosca

broasca f. 1. mic animal amfibiu din ordinul batracienilor cu pielea goala linsa shi moale cu pantecele galben patat cu negru cu gura larga shi cu ochii tare ieshitzi din cap; corpul lor trece prin o metamorfoza: ou mormoloc animal perfect (Rana); broasca tzestoasa soiu de broasca al carii corp e acoperit cu o teasta de solzi din care se prepara bagaua (Testudo); broasca raioasa broasca fara coada greoaie shi uracioasa traieshte in locuri umede unde se hraneshte cu omizi (Bufo cinereus); 2. incuietoare la usha compusa din clantza zavor shi cheie (aduce cu chipul unei broashte); 3. umflatura sub falca (la vite); 4. Mold. orzishor la ochi shi (la pl.) scrofule; 5. (de moara) Mold. V. brotac; 6. pl. shurupelnitzele teascului de vie; 7. ciocul cleshtelui dogaresc; 8. floarea de la capatul stalpilor unui bordeiu; 9. un fel de randea; 10. (iron.) copil mic. [Lat. medieval BRUSCUS; sensurile metaforice fac aluziune la conformatziunea batracianului sau la unele partzi ale corpului sau: bot gat labe ochi pantece]. ║ adv. gramada (k o broasca); el cade inaintei se face jos broasca PANN.

broásca (oa dift.) f. pl. shte (lat. *brosca mlat. bruscus = rubeta un fel de broasca de unde shi alb. breška broasca tzestoasa ruda cu vgr. bátrahos; ngr. [d. rom.] bráska; vfr. bruesche germ. frosch broasca. V. brotac). Un batracian care traĭeshte de obiceĭ in baltzi shi mlashtinĭ. Ficus. Mecanizmu cu care se incuie usha shi in care intra cheĭa (V. lacat). Olt. Rindea. Chist tumoare bolfa modilca unflatura pe supt pele saŭ inauntru trupuluĭ (V. jaba). A te face broasca un fel de broasca careshĭ cloceshte oŭale pe spinare shi pare a fi riioasa (búfo cinéreus). Broasca tzestoasa (saŭ cu troaca) un fel de broasca maĭ mare (chear maĭ mare de un metru) al careĭ corp e aparat de un tzest troaca orĭ carapace (testúdo).

broásca s. f. g.d. art. broáshtei; pl. broáshte

broásca s. f. g.d. art. broáshtei; pl. broáshte

broasca shte.

BROÁSCA s. 1. (ZOOL.; Rana esculenta) (Ban.) mioarca. 2. broasca de iarba (Hyla arborea) v. brotacel. 3. (BOT.; Opuntia ficus indica) (reg.) limbasoacrei palmacuspini. 4. (BOT.) broascaapei (Potamogeton lucens) = (Munt.) pasha. 5. (TEHN.) (prin Ban.) brava (prin Transilv.) zar. (~ la usha.) 6. (TEHN.) (reg.) piulitza tigaie. (~ la crangul morii.) 7. (TEHN.) brotac capatai. (~ la roata morii.) 8. (TEHN.) (reg.) tigaie. (~ la cepul grindeiului morii.) 9. (TEHN.) tigaie. (~ la scranciob.) 10. (TEHN.) cap capatzana. (~ la masa dogarului.) 11. (TEHN.) drug. (~ la masa dulgherului.) 12. (TEHN.) shurubelnitza (reg.) gasca. (~ la teasc.)

BROÁSCA s. v. cap capatzana cioc sovarf.

broasca s. v. CAP. CAPATZINA. CIOC. SOVIRF.

BROASCA s. 1. (ZOOL.; Rana esculenta) (Ban.) mioarca. 2. (ZOOL.) broasca de iarba (Hyla arborea) = broatec brotac brotacel buratic broasca verde (reg.) brotan racaletz racamete racatetz racanel; broasca verde (Hyla arborea) = broatec brotac brotacel buratic broasca de iarba (reg.) brotan racaletz racamete racatetz racanel. 3. (BOT.; Opuntia ficus indica) (reg.) limbasoacrei palmacuspini. 4. (BOT.) broascaapei (Potamogeton lucens) = (Munt.) pasha. 5. (TEHN.) (prin Ban.) brava (prin Transilv.) zar. (~ la usha.) 6. (TEHN.) (reg.) piulitza tigaie. (~ la cringul morii.) 7. (TEHN.) brotac capatii. (~ la roata morii.) 8. (TEHN.) (reg.) tigaie. (~ la cepul grindeiului morii.) 9. (TEHN.) tigaie. (~ la scrinciob.) 10. (TEHN.) cap capatzina (~ la masa dogarului.) 11. (TEHN.) drug. (~ la masa dulgherului.) 12. (TEHN.) shurubelnitza (reg.) gisca. (~ la teasc.)

broásca (shte) s. f. 1. Animal amfibiu batracian. 2. Nopal (Opuntia ficus indica). 3. Broscutza (sublinguala). 4. Incuietoare la usha; gaura cheii. 5. Rindea lunga. 6. Clin. 7. Piese organe sau partzi ale unor ansambluri determinate care servesc la sustzinerea altor piese cum sint suportul axei rotzii hidraulice; capitelul coloanelor in constructziile specifice. Mr. broasca megl. broasca „broasca tzestoasa”. Lat. *brosca (Pushcariu 221; REW 1329; CandreaDens. 183; DAR); cf. alb. breskë it. rospo (mil. arezz. brosco) ladin. rusk. Cuvintul a fost considerat la inceput autohton (Miklosich Slaw. Elem. 8; Cihac II 714) sau der. din gr. βρόθαϰος (Cretzu 309). Pentru evolutzia semantica de la „broasca” la „incuietoare” cf. Rohlfs Quellen 52 shi Iordan BF VI 169; imaginea broscutzei este proprie shi sp. k shi fr. grenouillette it. ranella. Din rom. a trecut in ngr. μπράσϰα (Meyer Neugr. Studien. 77; Murnu 36) sas. bruaskë. Der. broscan s. m. (broasca); broscanesc adj. (de broashte); broscar s. m. (porecla data persoanelor care maninca broashte); broscarie s. f. (apa cu multe broashte); broscarime s. f. (cantitate de broashte); broscash s. m. (timplar dulgher); broschitza s. f. (broderie cu fire in culori); broscoaica s. f. (broasca); broscoi s. m. (broasca; copil mic mucos; Arg. pistol); broscos adj. (care are broashte din belshug); broshtesc adj. (de broashte); broshteshte adv. (k broashtele); broshtet s. n. (cantitate de broashte).

a calca pe broasca expr. 1. (pop. iron.) a elimina gaze intestinale. 2. (intl. inv.) a avea ghinion.

a se face broasca la pamant expr. 1. a mintzi (pe cineva) a inshela (pe cineva). 2. a trada (pe cineva) a da de gol (pe cineva). 3. a face un rau (cuiva).

ai pocni broasca expr. (intl. inv.) a eshua.

broasca verde expr. (tox.) LSD24

pana la genunchiul broashtei expr. (iron.) 1. foarte putzin 2. deloc

plin de bani k broasca de par expr. (glum.) sarac nevoiash.