optziuni
  • info

12 definitzii pentru broatec

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BROÁTEC broateci s. m. Animal amfibiu inrudit cu broasca de culoare verde cu pernitze vascoase la varfurile degetelor; buratic brotac brotan (Hyla arborea). Lat. brotachus.

BROÁTEC broateci s. m. Animal amfibiu inrudit cu broasca de culoare verde cu pernitze vascoase la varfurile degetelor; buratic brotac brotan (Hyla arborea). Lat. brotachus.

broátec sm [At: H II 88 / Pl: ~eci / E: lat brothacus] Brotac (1).

BROÁTEC broateci s. m. Animal amfibiu asemanator cu broasca de care se deosebeshte prin culoarea lui verde; traieshte vara prin iarba umeda prin pomi prin scorburile copacilor iar primavara shi iarna in apa (Hyla arborea); brotac. Fin verde k broatecul. SANDUALDEA U. P. 152.

BROÁTEC broateci s. m. Animal amfibiu inrudit cu broasca de culoare verde (Hyla arborea). Lat. *brotacus.

broàtec m. Mold. V. brotac.

broátec V. brotac.

brotac m. 1. broasca mica de coloare verde (Hyla viridis); 2. lemnul scobit care sta capatul grindeiului (la o roata de moara). [Gr. vulg. BRÓTAKOS = clasic BÁTRAHOS: varianta Mold. broátec a pastrat accentul primitiv].

brotác shi broátec m. (ion. brotahos at. bátrahos broasca de unde shi alb. brétak. V. broasca shi batracian). O broscutza verde care traĭeshte pin cimpurĭ shi gradinĭ shi care cinta cind e timpu a ploaĭe (hyla [viridis orĭ arbóreal]). SHi brotacél pl. eĭ (Mold. Munt.) burátic (Mold. dupa bura) shi brostác (Bz.). V. racanel.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

broátec s. m. pl. broáteci

broátec s. m. pl. broáteci

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

BROÁTEC s. v. brotacel.

BROATEC s. (ZOOL.; Hyla arborea) brotac brotacel buratic broasca de iarba broasca verde (reg.) brotan racaletz racamete racatetz racanel.

Intrare: broatec
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • broatec
  • broatecul
  • broatecu‑
plural
  • broateci
  • broatecii
genitiv-dativ singular
  • broatec
  • broatecului
plural
  • broateci
  • broatecilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

broatec, broatecisubstantiv masculin

  • 1. Animal amfibiu inrudit cu broasca de culoare verde cu pernitze vascoase la varfurile degetelor (Hyla arborea). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: brotac brotan brotacel buratic
    • format_quote Fin verde k broatecul. SANDUALDEA U. P. 152. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.