BROÁSCA broashte s. f. I. 1. Animal amfibiu din ordinul batracienilor fara coada cu picioarele dinapoi mai lungi cu gura larga shi cu ochii bulbucatzi; traieshte in apa shi prin locuri umede (Rana esculenta). Talangenii vazusera trasura saltind peste cimp k o broasca. PAS L. I 15. Bocancii lui Bozan pareau nishte broashte strivite. SAHIA N. 34. Cind sa atzipeasca deodata se aud prin casa o multzime de glasuri care de care mai uricioase... unele oracaiau k broasca altele mormaiau k ursul. CREANGA P. 302. Lac sa fie (sau dear fi) k broashte sint destule (sau se aduna) (= prilej sa fie k amatori se ivesc). ◊ Expr. Cind o face broasca par = niciodata. A se face (sau a se gramadi a se lipi) broasca la (sau pe) pamint = a se piti a se ashterne la pamint spre a nu fi zarit. Ma fac broasca la pamint Imi ashez durda spre vint. ALECSANDRI P. P. 260. Ochi de broasca = ochi bulbucatzi. 2. Compuse: broascaverde sau broascadeiarba = broatec; broascariioasa sau broascabuboasa = specie de broasca cu pielea acoperita de nishte umflaturi din care cind e in primejdie se scurge un lichid iritant (despre care unii cred in mod greshit k ar raspindi riia) (Bufa). A prins o broascariioasa shi cind sa infierbintat broasca au inceput a curge dintrinsa nishte zoi spurcate. SBIERA P. 16; broascatzestoasa = reptila din ordinul chelonienilor cu corpul inchis intro carapace osoasa (numita «tzest» sau «tzeasta» ) care este in legatura cu scheletul (Testudo Graeca). Am vazut... intrind inot subt podul plaurului care ne aflam o broascatzestoasa. «Broasca cu covata» a numito Culai. SADOVEANU N. F. 67. Iata k o broascatzestoasa ieshise pe luciul apei. ISPIRESCU L. 34. II. 1. Mecanism de metal aplicat la o usha la un sertar la o cutie etc. cu ajutorul caruia aceasta se poate inchide shi incuia. Se aude din dreapta o cheie rasucita in broasca. SEBASTIAN T. 256. Baga cheia in broasca ushii shi intorcindo nitzel scirtz! usha se deschise. ISPIRESCU L. 50. Broasca acelor ushi cu plasele mari de arama gravate cu chipuri poarta inca inscriptziunea numelui sau. ODOBESCU S. I 459. 2. Unealta cu ajutorul careia se desfac coloanele de burlane de la gura sondei atunci cind se introduc sau se scot din putz. 3. (Olt.) Un fel de rindea. 4. (Regional) Umflatura (nedureroasa) sub piele. V. chist. 5. Planta arborescenta exotica cu flori mari galbene shi cu frunze groase carnoase (cu sau fara spini) cultivata la noi k planta ornamentala (Opuntia ficus indica). ◊ Compuse: broascaapei = planta erbacee acvatica cu tulpina cilindrica ramificata cu frunze ovale sau ascutzite cufundate in apa shi cu flori verzui (Potamogeton lucens); iarbabroashtei v. iarba; matasea (sau lina) broashtei v. matase.