20 de definitzii pentru brazda

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BRÁZDA brazde s. f. 1. Fashie ingusta de pamant taiata shi rasturnata cu plugul; urma ramasa in pamant dupa plug; brazdatura. ◊ Loc. adj. Din (sau de) brazda = (despre vite de jug) din dreapta. ◊ Expr. A da sau a aduce (pe cineva) pe (sau la) brazda = a indrepta pe cineva; al face sa se acomodeze. A se da pe brazda = a se indrepta; a se deprinde cu o noua situatzie a se acomoda. 2. Bucata de pamant inierbata de forma paralelipipedica desprinsa de pe terenurile acoperite cu iarba care serveshte la ornarea parcurilor la protejarea taluzurilor etc. ◊ Brazda de udare = element provizoriu al sistemului de irigatzie prin care apa este adusa la radacina plantelor. 3. Rand de iarba de grau etc. cosit; polog1. 4. Strat de legume sau de flori; razor1. 5. Urma dara partie. ♦ Crestatura. 6. Fig. Zbarcitura cuta a fetzei; rid. Din sl. brazda.

brazda sf [At: CIHAC II 27 / V: breazda / Pl: ~de / E: vsl бразда] 1 Fashie de pamant (rasturnata) lucrata cu plugul. 2 Recolta stransa de pe brazda. 3 (D. vite de jug; ila) Din (sau de) ~ Din dreapta. 4 (Pfm; ie) A (se) da sau a aduce (pe cineva) la (sau pe) ~ A aduce pe cineva pe drumul cel bun. 5 (Fig; iae) A deveni harnic shi serios. 6 (Fig) Dara. 7 (Pex) Hotar (insemnat cu o brazda (1)) Vz granitza. 8 (Pan; Mol) Bucata de pamant (cu iarba cu tot) Si: glie. 9 (Reg) Bucata de pamant luata cu un harletz. 10 (Pan) Rand cosit de iarba de grau etc. Si: polog. 11 (Pan) Strat (de legume sau de flori) Cf razor. 12 (Is) ~ de udare Element provizoriu al sistemului de irigatzie prin care apa este adusa la radacina plantelor. 13 Crestatura. 14 (Fig) Cuta a fetzei. 15 (Fig) Rid.

BRÁZDA brazde s. f. 1. Fashie ingusta de pamant taiata shi rasturnata cu plugul; urma ramasa in pamant dupa plug; brazdatura. ◊ Loc. adj. Din (sau de) brazda = (despre vite de jug) din dreapta. ◊ Expr. A da sau a aduce (pe cineva) pe (sau la) brazda = a indrepta pe cineva; al face sa se acomodeze. A se da pe brazda = a se indrepta; a se deprinde cu o noua situatzie a se acomoda. 2. Bucata de pamant inierbata de forma paralelipipedica desprinsa de pe terenurile acoperite cu iarba care serveshte la ornarea parcurilor la protejarea taluzurilor etc. ◊ Brazda de udare = element provizoriu al sistemului de irigatzie prin care apa este adusa la radacina plantelor. 3. Rand de iarba de grau etc. cosit; polog1. 4. Strat de legume sau de flori; razor1. 5. Urma dara partie. ♦ Crestatura. 6. Fig. Zbarcitura cuta a fetzei; rid. Din sl. brazda.

BRÁZDA brazde s. f. 1. Fishie de pamint rasturnata cu plugul; urma (shantzul taietura) ramasa in pamint dupa plug. Brazdele se saltau reavane creshteau luceau se culcau una peste alta adinci radacinile gliei trosneau nimic nu se putea impotrivi fierului. CAMILAR TEM. 47 Semanatorul printre brazde lasa samintza lui sa cada. MACEDONSKI O. I 61. Plugurile ramin singurele pe brazda in tzarina cu saptaminile. CREANGA A. 72. Lam vazut adesea pe tzaran despicind cu greutate in arshitza soarelui brazda rebela. BALCESCU O. I 324. Ziua toata a lucrat Brazda neagraa rasturnat SHi prin brazdea semanat Griu marunt shi griu de vara. ALECSANDRI P. P. 387. ◊ Loc. adj. (Despre vite de jug in opozitzie cu de catre om) Din (sau de) brazda = din dreapta. Boul din brazda.Loc. adv. In brazda = dea dreapta. Punen brazda pe Boghean SHi catre om pe Joian. SEVASTOS C. 303. ◊ Expr. A da sau a aduce (pe cineva) pe (sau la) brazda (buna) = a aduce (pe cineva) la calea cea dreapta al face sa se deprinda cu imprejurarile sa se acomodeze. Femeile il categorisesc romantice: un timid... Dar il dam noi pe brazda ishi spun unele visind. PAS L. I 118. Muierea lui se tot gindi cum shiar putea dezvatza barbatul de la bautul cel fara cumpat cum lar putea aduce la brazda buna. RETEGANUL P. IV 8. Pina lam dat la brazda miam stupit sufletul cu dinsul. CREANGA. P. 230. A se da pe (sau la) brazda = a se deprinde cu o noua munca sau cu o noua situatzie; a se acomoda. «Sa stringem reactzia in chingi pina sa da pe brazda» spuneau cei mai indracitzi din guvern shi divan. PAS L. I 109. Incet incet nora sa dat la brazda shi baba era multzumita cu alegerea cea facut. CREANGA P. 7. ◊ Fig. Tai brazda prin desishuri de indoieli shiarunc Cu buzduganul vrerii hotar departen vreme. BENIUC V. 60. Dar brazda urii va da alte grine. SADOVEANU N. F. 190. 2. Bucata de pamint desprinsa cu iarba cu tot; glie. Ardea in vatra de brazde foc inabushit de paie putrede. SADOVEANU M. C. 51. Peste betzishoare puneau apoi brazde de iarba cit puteau fi ele brazde de iarba ashchiile taiate din pajishte cu briceagul shi bordeiul era gata. GALACTION O. I 330. Vinon codru la izvorul Care tremura pe prund Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund. EMINESCU O. I 75. Ajungind in capatul aleei neam pus pe o canapea de brazde. NEGRUZZI S.I45. 3. Rind de iarba (sau de griu etc.) cosita; polog. O parte din iarba a ramas necosita cealalta in brazda. SADOVEANU P. S. 11. Iata vin cosashii... Unii brazdele rastoarna in capitzi altzii leaduna. ALECSANDRI P. A. 127. 4. Strat (de legume sau de flori). V.razor. In mijlocul gradinii cu brazdele de flori... se afla shi un iaz. PAS L. I 87. 5. Fig. Urma dira fagash pirtie; crestatura. Doctorul in carnea mea Adinca brazda taie. COSHBUC P. 1 79. Vaporu... taieo brazda lunga peal marii plai senin. ALECSANDRI P. III 74. ♦ Zbircitura incretzitura cuta a fetzei. Linga fiecare fiu pe moarte A suferit [tatal] in ceasul marii infruntari K nu degeabas linga ochi atitea brazde Urme de ani de aprigencercari. CONTEMPORANULSH.II 1949 nr. 164 1/4. Obrajii despicatzi in doua de nishte brazde lungi verticale pornite chiar de sub cearcanele ochilor aratau osteneala multa. GALAN Z. R. 27.

BRÁZDA brazde s. f. 1. Fashie de pamant rasturnata cu plugul; urma ramasa in pamant dupa plug. ◊ Loc. adj. (Despre vite de jug) Din (sau de) brazda = din dreapta. ◊ Expr. A da sau a aduce (pe cineva) pe (sau la) brazda = a aduce (pe cineva) pe calea cea dreapta al face sa se acomodeze. A se da pe brazda = a se indrepta; a se deprinde cu o noua situatzie a se acomoda. 2. Bucata de pamant desprinsa cu iarba cu tot; glie. 3. Rand de iarba (sau de grau etc.) cosita; polog. 4. Strat (de legume sau de flori); razor. 5. Urma dara partie; crestatura. ♦ Fig. Zbarcitura cuta a fetzei. Slav (v. sl. brazda).

BRÁZDA brazde f. 1) Fashie de pamant taiata shi rasturnata cu plugul. 2) Urma lunga care ramane in linie dreapta dupa rasturnarea pamantului cu brazdarul. * A da (sau a se da) la brazda a se indrepta; a se schimba in bine; b) a se acomoda; a se deprinde cu ceva. Din (sau de) brazda vite injugate la plug dinspre brazda; din dreapta. 3) Bucata de pamant de obicei de forma paralelipipedica desprinsa cu iarba cu tot de pe un teren pentru a fi rasadita in alt loc (k ornament drept protectzie etc.). 4) Fashie de iarba sau de cereale cosite avand latzimea unei apucaturi de coasa sau de cositoare; polog. 5) fig. Incretzitura a pielii (mai ales la fatza); rid; cretz; zbarcitura; cuta. 6) fig. Urma longitudinala lasata pe o suprafatza. [G.D. brazdei] /<sl. brazda

brazda f. 1. fashie de pamant rasturnata cu plugul: a se da la brazda a se deprinde a se potoli; 2. canal ce se formeaza prin ruperea shi rasturnarea brazdei; 3. bucata de pamant plantata cu flori legume iarba; 4. iarba verde cosita ce se da vitelor; 5. fig. urme trecatoare ce lasa unele lucruri: vaporul taie brazda lunga pe al marii plaiu senin AL. cand in cercuri unduioase cand in brazde de vapaie EM. [Slav. BRAZDA].

brázda f. pl. e (vsl. brazda). Urma care o lasa plugu in pamint. Bucata scoasa din pamint cu ĭarba pe ĭa shi cu care se intareshte o ridicatura de pamint. k sa n’o strice ploaia. Fig. Urme care unele lucruri le lasa trecind: vaporu lasa o brazda pe apa. Pl. Zbirciturĭ: brazdele care le trage etatea pe fatza. Poet. Cimpurĭ cimpiĭ tzara: prea mult singe a udat brazdele noastre.

Novac m. 1. V. Baba; 2. Brazda lui Novac numit shi Troianul shantz de 1½ stanjeni in jud. Romanatzi.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

brázda s. f. g.d. art. brázdei; pl. brázde

brázda s. f. g.d. art. brázdei; pl. brázde

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

BRÁZDA s. 1. (pop.) brazdatura. (O ~ de pamant.) 2. v. razor.

BRÁZDA s. v. crestatura cretz cuta dara dunga glie incretzitura rid urma zbarcitura.

BRAZDA s. 1. (pop.) brazdatura. (O ~ de pamint.) 2. razor strat (rar) postata (inv. shi reg.) tabla. (~ de flori de legume.) 3. polog (reg.) otcosh. (O ~ de iarba de griu.) 4. crestatura. (O ~ adinca pe obraz.)

brazda s. v. CRETZ. CUTA. DIRA. DUNGA. GLIE. INCRETZITURA. RID. URMA. ZBIRCITURA.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

brázda (brázde) s. f. 1. Fishie ingusta de pamint taiata shi rasturnata cu plugul. 2. Razor teren insamintzat terasa. 3. Bulgare de pamint. 4. Polog. Mr. megl. brazda. Sl. brazda (Miklosich Lexicon 42; Slaw. Elem. 15 Cihac Berneker 75); cf. bg. sb. brazda rus. borozdá. Der. brazda (var. brazd(u)i brezda imbrazda) vb. (a trage brazde: a taia); brazdar s. n. (fierul plugului); brazdator s. n. (brazdar); brazdatura s. f. (brazda); brazdoi s. n. (brazda greshita).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a da pe brazda (pe cineva) expr. 1. a imblanzi (pe cineva) a domoli (pe cineva). 2. a invatza (pe cineva) a deprinde (pe cineva cu ceva). 3. a disciplina (pe cineva).

dat pe brazda expr. (detz. d. gardieni) care trece cu vederea unele abateri sau nereguli.

Intrare: brazda
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brazda
  • brazda
plural
  • brazde
  • brazdele
genitiv-dativ singular
  • brazde
  • brazdei
plural
  • brazde
  • brazdelor
vocativ singular
plural
breazda
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

brazda, brazdesubstantiv feminin

  • 1. Fashie ingusta de pamant taiata shi rasturnata cu plugul; urma ramasa in pamant dupa plug. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: brazdatura diminutive: brazditza
    • format_quote Brazdele se saltau reavane creshteau luceau se culcau una peste alta adinci radacinile gliei trosneau nimic nu se putea impotrivi fierului. CAMILAR TEM. 47. DLRLC
    • format_quote Semanatorul printre brazde lasa samintza lui sa cada. MACEDONSKI O. I 61. DLRLC
    • format_quote Plugurile ramin singurele pe brazda in tzarina cu saptaminile. CREANGA A. 72. DLRLC
    • format_quote Lam vazut adesea pe tzaran despicind cu greutate in arshitza soarelui brazda rebela. BALCESCU O. I 324. DLRLC
    • format_quote Ziua toata a lucrat Brazda neagraa rasturnat SHi prin brazdea semanat Griu marunt shi griu de vara. ALECSANDRI P. P. 387. DLRLC
    • format_quote figurat Tai brazda prin desishuri de indoieli shiarunc Cu buzduganul vrerii hotar departen vreme. BENIUC V. 60. DLRLC
    • format_quote figurat Dar brazda urii va da alte grine. SADOVEANU N. F. 190. DLRLC
    • chat_bubble locutziune adjectivala Din (sau de) brazda = (despre vite de jug) din dreapta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Boul din brazda. DLRLC
    • chat_bubble locutziune adverbiala In brazda = (despre vite de jug) dea dreapta. DLRLC
      • format_quote Punen brazda pe Boghean SHi catre om pe Joian. SEVASTOS C. 303. DLRLC
    • chat_bubble A da sau a aduce (pe cineva) pe (sau la) brazda (buna) = a indrepta pe cineva; al face sa se acomodeze. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: indrepta
      • format_quote Femeile il categorisesc romantice: un timid... Dar il dam noi pe brazda ishi spun unele visind. PAS L. I 118. DLRLC
      • format_quote Muierea lui se tot gindi cum shiar putea dezvatza barbatul de la bautul cel fara cumpat cum lar putea aduce la brazda buna. RETEGANUL P. IV 8. DLRLC
      • format_quote Pina lam dat la brazda miam stupit sufletul cu dinsul. CREANGA. P. 230. DLRLC
    • chat_bubble A se da pe (sau la) brazda = a se indrepta; a se deprinde cu o noua situatzie a se acomoda. DEX '09 DLRLC
      • format_quote «Sa stringem reactzia in chingi pina sa da pe brazda» spuneau cei mai indracitzi din guvern shi divan. PAS L. I 109. DLRLC
      • format_quote Incet incet nora sa dat la brazda shi baba era multzumita cu alegerea cea facut. CREANGA P. 7. DLRLC
  • 2. Bucata de pamant inierbata de forma paralelipipedica desprinsa de pe terenurile acoperite cu iarba care serveshte la ornarea parcurilor la protejarea taluzurilor etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: glie
    • format_quote Ardea in vatra de brazde foc inabushit de paie putrede. SADOVEANU M. C. 51. DLRLC
    • format_quote Peste betzishoare puneau apoi brazde de iarba – cit puteau fi ele brazde de iarba ashchiile taiate din pajishte cu briceagul – shi bordeiul era gata. GALACTION O. I 330. DLRLC
    • format_quote Vinon codru la izvorul Care tremura pe prund Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund. EMINESCU O. I 75. DLRLC
    • format_quote Ajungind in capatul aleei neam pus pe o canapea de brazde. NEGRUZZI S.I45. DLRLC
    • 2.1. Brazda de udare = element provizoriu al sistemului de irigatzie prin care apa este adusa la radacina plantelor. DEX '09 DEX '98
  • 3. Rand de iarba de grau etc. cosit; polog. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: polog
    • format_quote O parte din iarba a ramas necosita cealalta in brazda. SADOVEANU P. S. 11. DLRLC
    • format_quote Iata vin cosashii... Unii brazdele rastoarna in capitzi altzii leaduna. ALECSANDRI P. A. 127. DLRLC
  • 4. Strat de legume sau de flori; razor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote In mijlocul gradinii cu brazdele de flori... se afla shi un iaz. PAS L. I 87. DLRLC
  • 5. Dara, fagash, partie, urma. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vaporu... taieo brazda lunga peal marii plai senin. ALECSANDRI P. III 74. DLRLC
    • 5.1. Crestatura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: crestatura
      • format_quote Doctorul in carnea mea Adinca brazda taie. COSHBUC P. 1 79. DLRLC
  • 6. figurat Zbarcitura cuta a fetzei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Linga fiecare fiu pe moarte A suferit [tatal] in ceasul marii infruntari K nu degeabas linga ochi atitea brazde – Urme de ani de aprigencercari. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 164 1/4. DLRLC
    • format_quote Obrajii despicatzi in doua de nishte brazde lungi verticale pornite chiar de sub cearcanele ochilor aratau osteneala multa. GALAN Z. R. 27. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.