BRÁZDA brazde s. f. 1. Fishie de pamint rasturnata cu plugul; urma (shantzul taietura) ramasa in pamint dupa plug. Brazdele se saltau reavane creshteau luceau se culcau una peste alta adinci radacinile gliei trosneau nimic nu se putea impotrivi fierului. CAMILAR TEM. 47 Semanatorul printre brazde lasa samintza lui sa cada. MACEDONSKI O. I 61. Plugurile ramin singurele pe brazda in tzarina cu saptaminile. CREANGA A. 72. Lam vazut adesea pe tzaran despicind cu greutate in arshitza soarelui brazda rebela. BALCESCU O. I 324. Ziua toata a lucrat Brazda neagraa rasturnat SHi prin brazdea semanat Griu marunt shi griu de vara. ALECSANDRI P. P. 387. ◊ Loc. adj. (Despre vite de jug in opozitzie cu de catre om) Din (sau de) brazda = din dreapta. Boul din brazda. ◊ Loc. adv. In brazda = dea dreapta. Punen brazda pe Boghean SHi catre om pe Joian. SEVASTOS C. 303. ◊ Expr. A da sau a aduce (pe cineva) pe (sau la) brazda (buna) = a aduce (pe cineva) la calea cea dreapta al face sa se deprinda cu imprejurarile sa se acomodeze. Femeile il categorisesc romantice: un timid... Dar il dam noi pe brazda ishi spun unele visind. PAS L. I 118. Muierea lui se tot gindi cum shiar putea dezvatza barbatul de la bautul cel fara cumpat cum lar putea aduce la brazda buna. RETEGANUL P. IV 8. Pina lam dat la brazda miam stupit sufletul cu dinsul. CREANGA. P. 230. A se da pe (sau la) brazda = a se deprinde cu o noua munca sau cu o noua situatzie; a se acomoda. «Sa stringem reactzia in chingi pina sa da pe brazda» spuneau cei mai indracitzi din guvern shi divan. PAS L. I 109. Incet incet nora sa dat la brazda shi baba era multzumita cu alegerea cea facut. CREANGA P. 7. ◊ Fig. Tai brazda prin desishuri de indoieli shiarunc Cu buzduganul vrerii hotar departen vreme. BENIUC V. 60. Dar brazda urii va da alte grine. SADOVEANU N. F. 190. 2. Bucata de pamint desprinsa cu iarba cu tot; glie. Ardea in vatra de brazde foc inabushit de paie putrede. SADOVEANU M. C. 51. Peste betzishoare puneau apoi brazde de iarba cit puteau fi ele brazde de iarba ashchiile taiate din pajishte cu briceagul shi bordeiul era gata. GALACTION O. I 330. Vinon codru la izvorul Care tremura pe prund Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund. EMINESCU O. I 75. Ajungind in capatul aleei neam pus pe o canapea de brazde. NEGRUZZI S.I45. 3. Rind de iarba (sau de griu etc.) cosita; polog. O parte din iarba a ramas necosita cealalta in brazda. SADOVEANU P. S. 11. Iata vin cosashii... Unii brazdele rastoarna in capitzi altzii leaduna. ALECSANDRI P. A. 127. 4. Strat (de legume sau de flori). V.razor. In mijlocul gradinii cu brazdele de flori... se afla shi un iaz. PAS L. I 87. 5. Fig. Urma dira fagash pirtie; crestatura. Doctorul in carnea mea Adinca brazda taie. COSHBUC P. 1 79. Vaporu... taieo brazda lunga peal marii plai senin. ALECSANDRI P. III 74. ♦ Zbircitura incretzitura cuta a fetzei. Linga fiecare fiu pe moarte A suferit [tatal] in ceasul marii infruntari K nu degeabas linga ochi atitea brazde Urme de ani de aprigencercari. CONTEMPORANULSH.II 1949 nr. 164 1/4. Obrajii despicatzi in doua de nishte brazde lungi verticale pornite chiar de sub cearcanele ochilor aratau osteneala multa. GALAN Z. R. 27.