12 definiții pentru zăcășeală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂCĂȘEÁLĂ, zăcășeli, s. f. (Reg.) 1. Răutate, ură, invidie, dorință de răzbunare, zăcășie. 2. Lâncezeală, boală; inerție, nepăsare. – Zăcaș + suf. -eală.

zăcășeală sf [At: ISPIRESCU, L. 283 / Pl: ~eli / E: zăcaș + -eală] (Pop) 1-2 Boală (1-2). 3 Inerție. 4 Răutate. 5 Invidie. 6 Răzbunare.

ZĂCĂȘEÁLĂ, zăcașeli, s. f. (Reg.) 1. Răutate, ură, invidie, dorință de răzbunare, zăcășie. 2. Lâncezeală, boală; inerție, nepăsare. – Zăcaș + suf. -eală.

ZĂCĂȘEÁLĂ s. f. (Regional) 1. Răutate, ură, zăcășie. Ți-a dat acea povață să respingi un ajutor Care-ndrumă zăcășeala spre trădare și omor. DAVILA, V. V. 145. Sînt gata și eu a te lua de soție, mai cu seamă acum, că nu mi-a mai rămas la inimă nici o zăcășeală. ISPIRESCU, L. 283. 2. Inerție, lîncezeală. Și zăcășeala și trîndăviile Putregăite din vechile glastre Le stîrpesc și sparg Și le spulberă-n vînt. DEȘLIU, G. 14.

ZĂCĂȘEÁLĂ s. f. (Reg.) 1. Răutate, ură, invidie, dorință de răzbunare. 2. Lâncezeală, boală; inerție, nepăsare. – Din zăcaș + suf. -eală.

zăcășeală f. zăcășie: nu mi-a mai rămas la inimă nicio zăcășeală Isp.

zăcășeálă f., pl. elĭ, și zăcășie f. Munt. vest. Caracteru omuluĭ zăcaș, dorință de răzbunare.

zăcășeălă s.f. (pop.) 1 Răutate; ură, invidie; dorință de răzbunare; (pop.) zăcășie. Nu mi-a rămas la inimă nici o zăcășeală (ISP.). 2 Lîncezeală; boală; inerție, nepăsare. • pl. -eli. /zăcaș + -eală.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zăcășeálă (pop.) s. f., g.-d. art. zăcășelíi

zăcășeálă s. f., g.-d. art. zăcășélii; pl. zăcășéli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZĂCĂȘEÁLĂ s. v. ciudă, gelozie, inactivitate, inacțiune, inerție, invidie, neactivitate, necaz, pasivitate, pică, pizmă, pornire, ranchiună, răutate.

zăcășea s. v. CIUDĂ. GELOZIE. INACTIVITATE. INACȚIUNE. INERȚIE. INVIDIE. NEACTIVITATE. NECAZ. PASIVITATE. PICĂ. PIZMĂ. PORNIRE. RANCHIUNĂ. RĂUTATE.

Intrare: zăcășeală
zăcășeală substantiv feminin
substantiv feminin (F56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăcășea
  • zăcășeala
plural
  • zăcășeli
  • zăcășelile
genitiv-dativ singular
  • zăcășeli
  • zăcășelii
plural
  • zăcășeli
  • zăcășelilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zăcășea, zăcășelisubstantiv feminin

etimologie:
  • Zăcaș + sufix -eală. DEX '09 DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.