TÁTA tatzi s. m. 1. Barbat care are copii; nume care il dau acestui barbat copiii sai cand i se adreseaza sau cand vorbesc despre el ori care shil da el insushi cand vorbeshte cu copiii sai; taica parinte tatan babaca. ◊ Tata de familie = barbat care are copii care i creshte; cap de familie. Tata mare sau tatamoshu = bunic. Tata vitreg = al doilea sotz al unei femei in raport cu copiii ei dintro casatorie anterioara. Tata bun = tata adevarat. ◊ Loc. adj. Din tata in fiu = transmis dea lungul generatziilor prin descendentza directa din generatzie in generatzie. ◊ Expr. Calca pe urmele lui tatasau se spune despre cel care seamana cu tatal sau in apucaturi shi obiceiuri (rele). Bucatzica rupta tatasau sau tatasau in picioare se spune despre un copil care seamana perfect tatalui sau. Se leapada shi de tatasau sau vinde shi pe tatasau se zice despre un om rau lipsit de scrupule. Unde da tata creshte carnea se spune cand parintele ishi pedepseshte copiii pentru binele lor. Mai tata! exclamatzie de uimire sau de satisfactzie. 2. (La vocativ) Termen cu care se adreseaza cineva unui copil (sau unei persoane tinere straine) pentru a marca un raport de familiaritate shi de simpatie. 3. (Uneori determinat prin „socru”) Nume dat de ginere sau de nora socrului. 4. (Fam.) Nume dat unui barbat (mai in varsta) in semn de respect sau de afectziune. ♦ (Pe langa un nume de persoana) Nume dat unui barbat considerat k stramosh k fondator al unei dinastii al unui neam etc. 5. (In credintza creshtina) Dumnezeu creatorul lumii. ◊ Tatal nostru = numele unei rugaciuni creshtine. ◊ Expr. (A shti) k (pe) Tatal nostru = (a shti) foarte bine pe de rost fara gresheala. 6. Fig. (Fam.) Creator fauritor fondator. 7. Fig. (Glumetz) Cel care intrupeaza cele mai inalte calitatzi care este deasupra altora i covarsheshte pe totzi. [Nom. sg. art.: tata shi tatal gen.dat. sg.; tatii shi tatei] Lat. tata.

tata sm [At: PSALT. HUR. 38^v/15 / V: ta² (ivp) tatane (irg) tatan tatine / Art.: ~ta ~l (irg) ~tul (reg) ~le ~tele / GD: ~lui ~tii ~tei (ivr) ~lu (reg) ~tului lui ~l / Vc: ~ (reg) ~to ~tule / Pl: tatzi / E: ml tata] 1 Barbat care are copii. 2 Termen folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) un tata (1) Si: (fam) tati tataie (1) (reg) babaca neicutza niuniutz taica. 3 (Inv; is) ~ de familie Cap de familie. 4 (Reg; is) Nume de ~ Nume de familie. 5 (Reg; is) ~ta saracilor Tutore al orfanilor. 6 (Reg; is) ~ de salca Amantul unei femei considerat in raport cu copiii acesteia. 78 (Iljv) Dinspre (sau inv despre) ~ (Care se afla) in linie paterna. 9 (Ilav) Din ~ in fiu (sau prunc) sau (reg) de la ~ la (ori pe) fiu (ori prunc) sau de pe ~ pe fiu Din generatzie in generatzie. 10 (Pfm; d. copii; ie) A fi bucatzica rupta ~sau sau ~sau in picioare ori izbit capul lui ~sau A semana leit cu tatal sau. 11 (Pfm; ie) A calca pe (sau in) urmele lui ~sau A semana cineva cu tatal sau in apucaturi shi obiceiuri (mai ales rele). 12 (Pop; ie) A dormi somnul ~tii A dormi somnul de veci. 13 (Pop; ie) A trimite (pe cineva) de la dracul la ~sau A trimite pe cineva de colocolo. 14 (Pfm; ie) A cauta pe dracul shi a gasi pe ~sau sau a scapa de dracul shi a da peste ~sau A intra singur intrun pericol mare. 15 (Pfm; ie) A cere cat dracul pe ~sau sau a cere pe dracul shi pe ~sau A cere o suma exorbitanta. 16 (Pop; ie) Sa fie de sufletul ~tii Exclamatzie de consolare care o spune cineva cand sufera o paguba sau cand este silit sa faca un dar. 17 (Reg; rar; is) ~ de paie Barbat care nu se impune in familie. 18 (Reg; ic) ~lpadurii sau maresh~ Personaj din mitologia populara avand trasaturile mameipadurii Si: (reg) padurar paduroi. 19 (Bot; reg; ic) Iarba~ lui shi barba ~tii (1) Tataneasa (1) (Symphytum officinale). 20 (Is) ~ bun Tata (1) adevarat. 21 (SHis ~ vitreg sau reg ~ de al doilea ~ mashter ~ de scoartza ~fiastru] Sotzul mamei considerat in raport cu copiii ei dintro casatorie anterioara. 22 (Fam; shis ~ socru) Socru (1). 23 (Ivr; lpl; if tatani) Parintzi. 24 (Fam) Nume dat de sotzie barbatului ei. 25 (Fam) Termen de dezmierdare cu care un barbat se adreseaza copiilor sai. 26 (Fam; pex) Termen cu care un barbat se adreseaza unei persoane mai tinere pentru a marca un raport de familiaritate shi de simpatie. 27 (Fam; pan) Termen prin care un barbat ishi exprima afectziunea fatza de un animal. 28 (Reg; adesea determinat prin „mare” „batran” „mosh” „bun” „bat”) Bunic (1). 29 (Reg; ilav) De cand ~ta moshu De foarte multa vreme. 30 (Reg; pex; determinat prin „batran” „mosh”) Barbat batran. 31 (Reg; is) ~ mare Fratele mai batran al unuia dintre parintzi. 32 (Reg; ias; shis ~ mosh sau ~ batran) Unchiul din partea mamei. 33 (Reg; is) ~ mic Fratele mai tanar al unuia dintre parintzi. 34 (Reg; is) ~ nash Nash. 35 (Pfm) Termen de politetze folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) un barbat (in varsta). 36 (Ivp; pe langa un nume de persoana) Fondator al unui neam al unei dinastii Si: stramosh. 37 (Trs; is) ~ de vecin Primar. 38 (Trs; ias; shis ~l vecinatatzii) Conducator al unei partzi din sat. 39 (In credintza creshtina precedat de „Dumnezeu” „ceresc” „nevazut”) Dumnezeu (1). 40 (Bis; is) ~l nostru Rugaciune creshtina. 41 (Pfm; in legatura cu verbul „a shti”; ilav) K (pe) ~I nostru Foarte bine. 42 (Pfm; in legatura cu verbul „a shti”; ial) Pe de rost. 43 (Pfm; ie) A lovi (sau a pali ai trage cuiva una) in (sau la) numele ~lui Ai trage cuiva una drept in frunte. 4445 (Ivr; determinat prin „sfant”; lpl; if tatani) Intemeietor (sau conducator) al bisericii creshtine. 46 (Ivr; fig; if tatane) Capetenie (1). 47 (Reg; fig; gmtz) Cel care este mai dotat decat altzii. 48 (Irg; is) ~l minciunii Diavolul (1). 49 (Reg; is) ~ dracilor Scaraotzchi. 50 (Reg; ias) Capul rautatzilor. 51 Creator (1). 52 (Ivr) Punct de plecare Si: inceput origine. 53 (Ivr) Cauza (2). 54 (Pfm; ie) Se leapada shi de ~sau sau vinde shi pe ~sau Se spune despre un om lipsit de scrupule. 55 (Pfm; ie) Unde da ~ta creshte carnea Se spune cand parintele ishi pedepseshte copiii spre binele lor. 5657 (Fam; is) Mai ~! Exclamatzie de uimire (sau de satisfactzie).

TÁTA tatzi s. m. 1. Barbat care are copii; nume care il dau acestui barbat copiii sai cand i se adreseaza sau cand vorbesc despre el ori care shil da el insushi cand vorbeshte cu copiii sai; taica parinte tatan babaca. ◊ Tata de familie = barbat care are copii care i creshte; cap de familie. Tata mare sau tatamoshu = bunic. Tata vitreg = al doilea sotz al unei femei in raport cu copiii ei dintro casatorie anterioara. Tata bun = tata adevarat. ◊ Loc. adj. Din tata in fiu = transmis dea lungul generatziilor prin descendentza directa din generatzie in generatzie. ◊ Expr. Calca pe urmele lui taicasau se spune despre cel care seamana cu tatal sau in apucaturi shi obiceiuri (rele). Bucatzica rupta tatasau sau tatasau in picioare se spune despre un copil care seamana perfect tatalui sau. Se leapada shi de tatasau sau vinde shi pe tatasau se zice despre un om rau lipsit de scrupule. Unde da tata creshte carnea se spune cand parintele ishi pedepseshte copiii pentru binele lor. Mai tata! exclamatzie de uimire sau de satisfactzie. 2. (La vocativ) Termen cu care se adreseaza cineva unui copil (sau unei persoane tinere straine) pentru a marca un raport de familiaritate shi de simpatie. 3. (Uneori determinat prin „socru”) Nume dat de ginere sau de nora socrului. 4. (Fam.) Nume dat unui barbat (mai in varsta) in semn de respect sau de afectziune. ♦ (Pe langa un nume de persoana) Nume dat unui neam etc. 5. (In credintza creshtina) Dumnezeu creatorul lumii. ◊ Tatal nostru = numele unei rugaciuni creshtine. ◊ Expr. (A shti) k (pe) Tatal nostru = (a shti) foarte bine pe de rost fara gresheala. 6. Fig. (Fam.) Creator fauritor fondator. 7. (Glumetz) Cel care intrupeaza cele mai inalte calitatzi care este deasupra altora i covarsheshte pe totzi. [Nom. sg. art.: tata shi tatal; gen.dat. sg.: tatii shi tatei] Lat. tata.

TÁTA tatzi s. m. 1. Barbat care are copii; nume care il dau copiii cind i se adreseaza sau cind vorbesc despre el; taica parinte. Ashteptam pe tata. Vine din razboi. SAHIA N. 48. FatFrumos... zise: tata a venit vremea sami dai ce miai fagaduit. ISPIRESCU L. 2. Fiul a facut altfel de cum facuse tatal. CARAGIALE P. 120. Zburatorutzi este tata shi pe el Calin il cheama. EMINESCU O. I 84. Mai facut maica fecior Sa fiu tatei dajutor. JARNÍKBIRSEANU D. 301. Unde da tata creshte carnea (= parintele ishi pedepseshte copiii pentru binele lor). ◊ (La sg. familiar shi popular nearticulat urmat de adjectivul posesiv) Prevestit de tataso de la TZarigrad... a fugit la Brashov. GHICA S. 17. Sinziana va face tot ce voi vrea eu pentru k sa scape pe tatasau. ALECSANDRI T. I 424. (Rar la gen.dat.) Sa dus cel din urma suflet prietenesc cemi mai ramasese de pe urma tatameu. GANE N. III 42. Ash vrea sa pot deschide al tatameu mormint. MACEDONSKI O. I 269. (In forma prescurtata tat tatu sau ta) De departe zari shi pe cei doi fratzi cu tatsau mergind pe jos obositzi de zaduf shi de cale lunga. VISSARION B. 22. Fiul craiului... se infatzisheaza inaintea tatusau. CREANGA P. 192. Pina ta’sau ajungea Eampinsa shi oranitza Sari shi ta’sau in ea. PASCULESCU L. P. 246. ◊ Tata de familie = barbat care are sotzie shi copii; cap de familie. Tatamare sau tatamoshu = bunic. De cite ori trecea pe linga o copila el i spunea un cuvint de tatamare intristat. ARGHEZI P. T. 117. Tata vitreg = al doilea sotz al unei femei in raport cu copiii ei dintro casatorie anterioara. (In opozitzie cu tata vitreg) Tata bun = tata adevarat. ◊ Loc. adv. Din tata in fiu = transmis dea lungul generatziilor prin descendentza directa. Moshia Ilovenilor moshtenita din tata in fiu. C. PETRESCU R. DR. 202. ◊ Expr. Bucatzica rupta tatasau sau tatasau in picioare se spune cind fiul sau fiica seamana leit cu tatal. Bucatzica rupta tatasau in picioare ba inca shi mai shi. CREANGA P. 250. Calca pe urmele lui tatasau se spune despre cel care seamana cu tatal sau in apucaturi shi obiceiuri (mai ales rele). A scapa de dracul shi a da peste tatasau = a cauta pe dracul shi a gasi pe tatasau v. drac (1). A trimite (pe cineva) de la dracul la tatasau v. drac (1). Se leapada shi de tatasau sau vinde shi pe tatasau se spune despre un om lipsit de scrupule. Sa fie de sufletul tatii exclamatzie de consolare care o spune un zgircit cind sufera o paguba sau cind este silit sa faca un dar. Aproape de Boishte vine satul Blebea care mai mult de jumatate dupa ceshi scapa caciula pe balta zice: «sa fie de sufletul tatei!». CREANGA A. 72. Mai tata = exclamatzie de uimire sau de satisfactzie. Scripcarii cinta shi unde mai tata mi se prind de mina la joc de pare cas draci de pe comoara. SHEZ. III 183. 2. (In vorbirea afectiva mai ales la genitiv cu functziune de atribut pe linga «dragul» «puiul» etc.) Nume care shil da insushi parintele vorbind cu copiii lui. Taci dragul tatei zicea imparatul. ISPIRESCU L. 2. Din trei feciori citzi are tata nici unul sa nu fie bun de nemica?! Apoi drept sa va spun k atunci degeaba mai stricatzi mincarea dragii mei. CREANGA P. 188. ◊ (Prin personificare cind cineva vorbeshte cu animalele sale) Hi!!! zmaoaicele tatei indemnatzi inainte. CREANGA P. 119. ♦ (La vocativ) Termen cu care cineva se adreseaza copilului lui adesea shi unei persoane straine pentru a marca un raport de familiaritate shi de afectziune. Cei Nicachi tata? Ce sa intimplat? C. PETRESCU R. DR. 251. Iorgule tata tu nai luat cafeaua. DELAVRANCEA la TDRG. SHedetzi tata aicea linga foc. SHEZ. I 161. 3. (Uneori determinat prin «socru») Nume dat de ginere sau de nora socrului. Ipate... zice socrusau: Tata eu noi putea merge. CREANGA P. 169. 4. Nume dat unui barbat (mai in virsta) in semn de respect sau de afectziune. Mulgem astaseara tatabaciule? GALACTION O. I 66. Multzumim tatamoshule multzumim. ISPIRESCU L. 336. ♦ (Adesea pe linga un nume de persoana) Nume dat unei persoane considerate k stramosh k fondator al unei dinastii al unui neam etc. Eu tziu cu tata Traian shi nu aprob zisele poetului. ODOBESCU S. III 25. 5. (In credintza creshtina) Dumnezeu. ◊ Tatal nostru = numele unei rugaciuni creshtineshti. ◊ Expr. A trage (una) in numele tatalui v. nume (1). (Mai ales in constructzie cu verbul «a shti») K tatal nostru = foarte bine putind fi spus pe de rost fara gresheala. Rolurile au sa se imparta chiar de pe acum pentru k sa fie shtiute k tatal nostru. ALECSANDRI S. 114. 6. Fig. Creator fauritor. Dar deodatun punct se mishca... cel intii shi singur. Iatal Cum din chaos face muma iara el devine Tatal... Punctuacela de mishcare mult mai slab k boaba spumii E stapinul fara margini peste marginile lumii. EMINESCU O. I 132. 7. Fig. (De obicei ironic) Cel care intrupeaza cele mai inalte calitatzi este deasupra altora i covirsheshte pe totzi. Inaltzimeasa este tata flaminzilor shi al insetatzilor. CREANGA P. 258. Forme gramaticale: nom. art. sg. tata (gen.dat. tatii shi tatei) shi tatal.

TÁTA tatzi m. 1) (shi cuvant de adresare) Barbat considerat in raport cu copiii sai. ◊ ~ bun tata adevarat. ~socru tatal sotzului sau al sotziei privit in raport cu nora sau cu ginerele. ~ mare ~moshu bunic. Din ~ in fiu din generatzie in generatzie. 2) Barbat de varsta aproximativ egala cu a unui parinte. 3) (shi k termen de adresare a unui tanar catre un om mai in varsta) Barbat respectat shi apropiat cuiva. 4) pop. Persoana care a initziat un domeniu de activitate sau o realizare importanta. 5) Persoana care protejeaza pe cineva sau i acorda un sprijin. 6) (in religia creshtina) Creator a tot ce exista; Dumnezeu. ◊ ~l nostru numele unei rugaciuni la creshtini. (A shti) k (pe) „~l nostru” a shti (ceva) foarte bine; a shti pe de rost. [Art. tata; G.D. tatei lui tata] /<lat. tata

tata m. parinte in graiul copiilor. [Lat. TATA (alaturi de sinonimul literar PATER)].

táta m. pl. tatzĭ gen. al tataluĭ fam. al tatiĭ saŭ al lu tata (lat. fam. tata = pater tata; it. sp. pg. tata. D. rom. vine vsl. sirb. ceh. pol. tata bg. tate [dim. tatko sirb. tajko de unde rom. taĭk] ngr. tatás). Parinte acela care da vĭatza unuĭ copil. Tatal nostru numele celeĭ maĭ insemnate rugacĭunĭ creshtineshtĭ care incepe cu aceste cuvinte. A shti ceva k pe „Tatal nostru” a shti foarte bine (pe de rost). Forma art. tatal e arhaica shi literara. In vorba se zice numaĭ tata in est shi tatu (Con. 274). Copiiĭ zic: vine tata tata! K alintaturĭ: tataĭa (est) taticu (vest) tatuca tatucu tatutza tatutzu. V. tetea.

ta² sm vz tata

Tatalnostru m. rugaciune zilnica ce incepe cu aceste cuvinte.

tátu V. tata.

táta (parinte) s. m. art. táta/(+ atribut) tátal g.d. art. tátei/lui táta/(+ atribut) tátalui; pl. tatzi

!Táta (Dumnezeu) s. propriu m. art. Tátal g.d. art. Tátalui

táta s. m. art. tata g.d. art. tátei/lui táta; art. tátal (numai + atribut sau „Dumnezeu”) g.d. art. tatalui; pl. tátzi

tata tatal a. tatzi pl.; tatameu tatatau tatasau.

Tátal nóstru (rugaciune) s. propriu n.

Tátal nóstru (rugaciunea) s. pr. n.

Tatal nostru (rugaciunea).

TÁTA s. 1. parinte (frantzuzism) papa (inv. shi pop.) taica (pop.) tatan (inv. shi reg.) nene (reg.) tataie (prin Mold.) babaca babaie (Munt. Olt. Dobr. sudul Mold. shi sudul Transilv.) tete (fam.) batranul (art.) tati (arg.) puriu. (Are ~ doi copii.) 2. tatamare v. bunic. 3. v. Dumnezeu. 4. (BIS.) tatal nostru = (inv. shi reg.) ocinash.

TATA s. 1. parinte (frantzuzism) papa (inv. shi pop.) taica (pop.) tatin (inv. shi reg.) nene (reg.) tataie (prin Mold.) babak babaie (Munt. Olt. Dobr. sudul Mold. shi sudul Transilv.) tete (fam.) batrinul (art.) tati (arg.) puriu. 2. tata mare = bunic (pop.) bun bunel (inv. shi reg.) mosh (reg.) bit taica (Mold. shi Dobr.) tete (inv.) deadiu papuk. 3. (BIS.; art.) atotputernicul (art.) creatorul (art.) divinitate domnul (art.) dumnezeire dumnezeu parinte providentza puternicul (art.) stapinul (art.) ziditorul (art.) (in limbajul bisericesc) preainaltul (art.) preaputernicul (art.) (inv. shi pop.) pronie (pop.) sfintul (art.) sintul (art.) (inv.) atottziitorul (art.) tvoretz zeu. 4. (BIS.) tatal nostru = (inv. shi reg.) ocinash.

TATA BATRAN s. v. unchi.

TATA MÓSH s. v. unchi.

tata batrin s. v. UNCHI.

tata mosh s. v. UNCHI.

táta (tzi) s. m. Parinte. Var. tatine pl. tatini. Mr. tata pl. tatini megl. tata pl. tatǫni istr. tǫtę. Lat. tata (Diez I 413; Pushcariu 1718; REW 8596; Densusianu Hlr. 139; Pushcariu Lr. 281) cf. vegl. tuota alb. tatë it. de S. tata it. dial. tato „tata bunic” tata „stapina” v. fr. taie sp. port. tata. Der. din sl. tata cf. sb. ceh. pol. tata mag. tata (Miklosich Slaw. Elem. 48; Miklosich Lexicon 983) nu este probabila; coincidentza se explica prin izvorul expresiv comun cf. shi gr. τάτα ngr. τατᾶς. Uz general (ALR I 152). Are decl. dubla datorata aspectului sau formal; art. tata shi tatal genitiv tatei shi tatalui. Aceasta ultima forma pare sa se explice prin nevoia de a impiedica intilnirea unei terminatzii f. cu posesivul m. spune tatalui tau nici o data tatei sau; din acelashi motiv se prefera uneori folosirea fara flexiune spune tatatau sau cu art. antepus k la numele proprii spune lui tatasau. Var. tatine se explica de obicei prin forma vulgara a lat. tata (Densusianu GS 139; Rosetti I 104) cf. barba barbanis „unchi dinspre tata”; dar aceasta declinare este de origine germanica shi ne putem indoi k a influentzat latina din Dacia. Este vorba probabil de ne paragogic k in it. (Rohlfs It. 432) cf. cine sine sau sustzinuta de echilibrul tatatatini cu fratefratzini sau cu omoameni (k noranurori fatza de sorasurori). Der. tatinesc adj. (inv. patern).

tátu s.m. (arh.) Tata. „Forma tatu se pastreaza numai in rugaciunea Tatu nost” (TZiplea 1906). Din tata „parinte” (< lat. tata).

tátu s.m. (pop.) Tata. „Forma tatu se pastreaza numai in rugaciunea Tatu nost” (TZiplea 1906). Din tata.

tata tatzi s. m. 1. (fig.) creator fauritor fondator 2. (glum.) mentor om care intrupeaza cele mai inalte calitatzi / care este deasupra altora

a cere cat dracu’ pe tatasau expr. (d. comerciantzi) a practica pretzuri exagerat de mari.

a fugi de dracul shi a da de /peste tasu / taicasu expr. a da dintrun necaz intrunul shi mai mare.

a shti k pe apa / k pe Tatal Nostru expr. a putea reproduce din memorie intocmai / fara gresheala.