TÁTA tatzi s. m. 1. Barbat care are copii; nume care il dau copiii cind i se adreseaza sau cind vorbesc despre el; taica parinte. Ashteptam pe tata. Vine din razboi. SAHIA N. 48. FatFrumos... zise: tata a venit vremea sami dai ce miai fagaduit. ISPIRESCU L. 2. Fiul a facut altfel de cum facuse tatal. CARAGIALE P. 120. Zburatorutzi este tata shi pe el Calin il cheama. EMINESCU O. I 84. Mai facut maica fecior Sa fiu tatei dajutor. JARNÍKBIRSEANU D. 301. Unde da tata creshte carnea (= parintele ishi pedepseshte copiii pentru binele lor). ◊ (La sg. familiar shi popular nearticulat urmat de adjectivul posesiv) Prevestit de tataso de la TZarigrad... a fugit la Brashov. GHICA S. 17. Sinziana va face tot ce voi vrea eu pentru k sa scape pe tatasau. ALECSANDRI T. I 424. (Rar la gen.dat.) Sa dus cel din urma suflet prietenesc cemi mai ramasese de pe urma tatameu. GANE N. III 42. Ash vrea sa pot deschide al tatameu mormint. MACEDONSKI O. I 269. (In forma prescurtata tat tatu sau ta) De departe zari shi pe cei doi fratzi cu tatsau mergind pe jos obositzi de zaduf shi de cale lunga. VISSARION B. 22. Fiul craiului... se infatzisheaza inaintea tatusau. CREANGA P. 192. Pina ta’sau ajungea Eampinsa shi oranitza Sari shi ta’sau in ea. PASCULESCU L. P. 246. ◊ Tata de familie = barbat care are sotzie shi copii; cap de familie. Tatamare sau tatamoshu = bunic. De cite ori trecea pe linga o copila el i spunea un cuvint de tatamare intristat. ARGHEZI P. T. 117. Tata vitreg = al doilea sotz al unei femei in raport cu copiii ei dintro casatorie anterioara. (In opozitzie cu tata vitreg) Tata bun = tata adevarat. ◊ Loc. adv. Din tata in fiu = transmis dea lungul generatziilor prin descendentza directa. Moshia Ilovenilor moshtenita din tata in fiu. C. PETRESCU R. DR. 202. ◊ Expr. Bucatzica rupta tatasau sau tatasau in picioare se spune cind fiul sau fiica seamana leit cu tatal. Bucatzica rupta tatasau in picioare ba inca shi mai shi. CREANGA P. 250. Calca pe urmele lui tatasau se spune despre cel care seamana cu tatal sau in apucaturi shi obiceiuri (mai ales rele). A scapa de dracul shi a da peste tatasau = a cauta pe dracul shi a gasi pe tatasau v. drac (1). A trimite (pe cineva) de la dracul la tatasau v. drac (1). Se leapada shi de tatasau sau vinde shi pe tatasau se spune despre un om lipsit de scrupule. Sa fie de sufletul tatii exclamatzie de consolare care o spune un zgircit cind sufera o paguba sau cind este silit sa faca un dar. Aproape de Boishte vine satul Blebea care mai mult de jumatate dupa ceshi scapa caciula pe balta zice: «sa fie de sufletul tatei!». CREANGA A. 72. Mai tata = exclamatzie de uimire sau de satisfactzie. Scripcarii cinta shi unde mai tata mi se prind de mina la joc de pare cas draci de pe comoara. SHEZ. III 183. 2. (In vorbirea afectiva mai ales la genitiv cu functziune de atribut pe linga «dragul» «puiul» etc.) Nume care shil da insushi parintele vorbind cu copiii lui. Taci dragul tatei zicea imparatul. ISPIRESCU L. 2. Din trei feciori citzi are tata nici unul sa nu fie bun de nemica?! Apoi drept sa va spun k atunci degeaba mai stricatzi mincarea dragii mei. CREANGA P. 188. ◊ (Prin personificare cind cineva vorbeshte cu animalele sale) Hi!!! zmaoaicele tatei indemnatzi inainte. CREANGA P. 119. ♦ (La vocativ) Termen cu care cineva se adreseaza copilului lui adesea shi unei persoane straine pentru a marca un raport de familiaritate shi de afectziune. Cei Nicachi tata? Ce sa intimplat? C. PETRESCU R. DR. 251. Iorgule tata tu nai luat cafeaua. DELAVRANCEA la TDRG. SHedetzi tata aicea linga foc. SHEZ. I 161. 3. (Uneori determinat prin «socru») Nume dat de ginere sau de nora socrului. Ipate... zice socrusau: Tata eu noi putea merge. CREANGA P. 169. 4. Nume dat unui barbat (mai in virsta) in semn de respect sau de afectziune. Mulgem astaseara tatabaciule? GALACTION O. I 66. Multzumim tatamoshule multzumim. ISPIRESCU L. 336. ♦ (Adesea pe linga un nume de persoana) Nume dat unei persoane considerate k stramosh k fondator al unei dinastii al unui neam etc. Eu tziu cu tata Traian shi nu aprob zisele poetului. ODOBESCU S. III 25. 5. (In credintza creshtina) Dumnezeu. ◊ Tatal nostru = numele unei rugaciuni creshtineshti. ◊ Expr. A trage (una) in numele tatalui v. nume (1). (Mai ales in constructzie cu verbul «a shti») K tatal nostru = foarte bine putind fi spus pe de rost fara gresheala. Rolurile au sa se imparta chiar de pe acum pentru k sa fie shtiute k tatal nostru. ALECSANDRI S. 114. 6. Fig. Creator fauritor. Dar deodatun punct se mishca... cel intii shi singur. Iatal Cum din chaos face muma iara el devine Tatal... Punctuacela de mishcare mult mai slab k boaba spumii E stapinul fara margini peste marginile lumii. EMINESCU O. I 132. 7. Fig. (De obicei ironic) Cel care intrupeaza cele mai inalte calitatzi este deasupra altora i covirsheshte pe totzi. Inaltzimeasa este tata flaminzilor shi al insetatzilor. CREANGA P. 258. Forme gramaticale: nom. art. sg. tata (gen.dat. tatii shi tatei) shi tatal.