21 de definitzii pentru sageata

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SAGEÁTA sagetzi s. f. 1. Vergea de lemn cu un varf ascutzit (de fier os piatra) la un capat iar la celalalt cu doua aripioare inguste folosita in trecut (la unele populatzii shi astazi) k proiectil de vanatoare sau de lupta aruncata dintrun arc incordat. ◊ Sageata de trasnet = nume dat de popor armelor antice gasite in pamant (inchipuite k fiind urme de trasnete). ♦ (Adverbial) Foarte repede. Porneshte sageata.Fig. Vorba aluzie ironica sau rautacioasa; intzepatura. 2. Indicator de directzie in forma de sageata (1). 3. Fiecare dintre stalpii caselor shi patulelor de la tzara care sunt fixatzi cu capatul de jos in grinzile temeliei shi cu cel de sus in grinzile acoperishului. ♦ Aripa la moara de vant. ♦ Prajina lunga prinsa de cumpana fantanii shi avand la capatul de jos ciutura sau galeata cu care se scoate apa. 4. (Mat.) Distantza maxima dintre un arc de curba shi coarda care uneshte extremitatzile lui. 5. (Geogr.; in sintagma) Sageata litorala = forma de acumulare marina la intrarea unui fluviu sau la gura de varsare a unui fluviu in mare care poate inchide un golf separand o laguna. 6. Compus: sageataapei sau sageataapelor = planta erbacee acvatica cu frunze in forma de sageata shi cu flori albe cu mijlocul purpuriu (Sagittaria sagittifolia). Lat. sagitta.

sageata [At: PSALT. 86 / V: (inv) sege~ sige~ sacea~ / Pl: sagetzi (irg) ~te ~ete (inv) ~etze / E: ml sagita] 1 sf Varga subtzire de lemn trestie etc. la un capat cu un varf (metalic) ascutzit aruncata dintrun arc incordat folosita in trecut (la unele populatzii shi astazi) k proiectil de vanatoare sau de lupta iar astazi la unele probe sportive de tir Si: (inv) sahaidac (3) (reg) rapezitor. 2 sf (Ccr) Lovitura de sageata (1). 3 av Cu viteza mare. 4 sf Resturi de arme vechi k varful sagetzii (1) gasite in pamant (considerate in credintzele populare k varfuri de trasnet). 5 sf (Pan) Raza luminoasa a unui corp ceresc care strabate rapid spatziul. 67 sf (Ivp; pan; shis ~ta cea de piatra reg ~ de trasnet ~ de piatra) (Lumina de) fulger Si: trasnet. 8 sf (Pan; lpl) Privire sfredelitoare (shi aspra). 9 sf (Pan; dep) Vorba sau afirmatzie aluzie rautacioasa ironica sau critica. 10 sf (Pex; dep) Ironie (usturatoare) Si: intzepatura. 11 sf (Pan) Durere fizica vie patrunzatoare shi de scurta durata Si: intzepatura junghi sagetatura (9). 12 (Reg; pex) Sagetatura (10). 13 sf (Reg; rar; pex) Suferintza morala (neashteptata shi intensa). 14 (Pan) Semn k o sageata (1) care serveshte la indicarea directziei a evolutziei unui proces etc. 15 sf (Pan) Varful ascutzit al coroanei (piramidale a) unor arbori. 16 sf (Reg; pan) Brad tanar cu ramurile retezate pana aproape de varf care se infige pe mormant la capul unui flacau sau al unei femei tinere. 17 sf (Gmt; pan) Distantza maxima dintre coarda care uneshte extremitatzile unui arc de curba shi punctele arcului. 18 sf (Gmt; pan) Perpendiculara trasa din mijlocul unui arc pe coarda acestuia. 19 sf (Pan) Piesa a navei formata din bare ori traverse de lemn sau de fier care serveshte la sustzinerea consolidarea fixarea etc. altor piese ale navei. 20 sf (Reg; Pan) Fiecare dintre stalpii caselor tzaraneshti ai patulelor ai cosharelor etc. care sunt fixatzi cu un capat in temelie iar cu celalalt in grinzile acoperishului. 21 sf (Reg; pan) Fiecare dintre capriorii care formeaza cele patru muchii laterale ale acoperishului casei tzaraneshti. 22 sf (Pan) Fiecare dintre barele de care sunt fixate aripile morii de vant Si: (reg) calush (11). 23 sf (Reg; pex) Aripa a morii de vant. 24 sf (Reg; pan) Fiecare dintre barele scranciobului de care sunt atarnate scaunele Si: parghie. 25 sf (Reg) Fiecare dintre stalpii de lemn de metal ai shteampului care piseaza mineralul in piua. 26 sf (Reg; pan) Fiecare dintre cele doua tzepushe de pe coama caselor tzaraneshti Si: (reg) bold (20) sulinar sulitza tzeapa. 27 sf (Reg; pan) Prajina folosita k proptea la o stiva de lemne. 28 sf (Pop; Ban) Prajina (la fantana). 29 sf (Mol; Buc; pan) Cumpana fantanii. 30 sf (Reg; pan) Cordar (la ferastrau). 31 sf (Trs; Olt; pan) Coarda (la arc). 32 sf (Reg; pan) Deschidere a rostului la razboiul de tzesut pe unde trece suveica. 33 sf (Reg) Tuleu la usturoiul de toamna. 34 sf (Reg; pan) Pistil1 (1) la usturoiul de toamna. 35 sf (Reg; pan) Lucrare simpla de fortificatzie cu ridicatura de pamant sau o ieshitura de zid. 36 sf (Ggf; pan; is) ~ litorala Forma pozitiva de relief din zona tzarmurilor marine joase care poate inchide un golf formand un liman. 37 sf Cordon litoral pe nisip. 38 sf (Bot; shic ~ta apei ~ta apelor) Planta erbacee cu frunza k varf de sageata (1) cu flori albe cu tuberculi comestibili care creshte pe marginea raurilor sau in apele statatoare Si: (reg) iarbasagetzii (Sagittaria sagittifolia). 39 sf (Bot; Mol) Rodulpamantului (Arum maculatum). 40 sf (Bot; reg) Sabiutza (4) (Gladiolus imbricatus). 41 sf (Bot; reg; ic) ~luiDumnezeu Verigel (Orabanche caryophyllacea). 42 sf (Bot; reg; iac) Verigel (Orabanche gracilis). 43 sf (Bot; reg; iac) Craielici (Orabanche lutea). 44 sf (Bot; reg; iae) Craielici (Orabanche major). 45 sf (Bot; reg; ic) ~taDomnului Sporish (Verbena officinalis).

SAGEÁTA sagetzi s. f. 1. Vergea de lemn cu un varf ascutzit (de fier os piatra) la un capat iar la celalalt cu doua aripioare inguste folosita in trecut (la unele populatzii shi astazi) k proiectil de vanatoare sau de lupta aruncata dintrun arc incordat. ◊ Sageata de trasnet = nume dat de popor armelor antice gasite in pamant (inchipuite k fiind urme de trasnete). ♦ (Adverbial) Foarte repede. Porneshte sageata.Fig. Vorba aluzie ironica sau rautacioasa; intzepatura. 2. Indicator de directzie in forma de sageata (1). 3. Fiecare dintre stalpii caselor shi patulelor de la tzara care sunt fixatzi cu capatul de jos in grinzile temeliei shi cu cel de sus in grinzile acoperishului. ♦ Aripa la moara de vant. ♦ Prajina lunga prinsa de cumpana fantanii shi avand la capatul de jos ciutura sau galeata cu care se scoate apa. 4. (Mat.) Distantza maxima dintre un arc de curba shi coarda care uneshte extremitatzile lui. 5. (Geogr.; in sintagma) Sageata litorala = forma de acumulare marina la intrarea unui fluviu sau la gura de varsare a unui fluviu in mare care poate inchide un golf separand o laguna. 6. Compus: sageata apei sau sageata apelor = planta erbacee acvatica cu frunze in forma de sageata shi cu flori albe cu mijlocul purpuriu (Sagittaria sagittifolia). Lat. sagitta.

SAGEÁTA sagetzi s. f. 1. Vergea de lemn avind la un capat un virf ascutzit de fier iar la celalalt doua aripioare inguste; se folosea in trecut k arma de lupta fiind aruncata dintrun arc incordat. Sa ceri de la tatatau paloshul sulitza arcul tolba cu sagetzile shi hainele ce le purta el cind era flacau. ISPIRESCU L. 3. SHi k nouri de arama shi k ropotul de grindeni Orizontuntunecindul vin sagetzi de pretutindeni. EMINESCU O. I 148. Ursan... caden loc Strapuns de o sageata cei intran piept adinc. ALECSANDRI O. 216. ◊ (In metafore shi comparatzii cu aluzie la forma obiectului) Virfurile inalte shi ascutzite ale brazilor dimprejur rasareau din umbra shi k nishte sagetzi neclintite de aur spintecau vazduhul limpede... HOGASH M. N. 70. (In legatura cu verbe de mishcare cu aluzie la iutzeala cu care zboara obiectul) Ishi lua biciul shi porni sageata dupa baba. REBREANU R. I 149. Se avinta k o sageata shi behaind vesel zburda de bucurie pe picioarele subtziri k nishte lujere. GIRLEANU L. 26. Voinicul da pinten Fugarnicul sprinten Porneshte sageata SHi zboara shoimeshte. IOSIF P. 81. Un vultur cazu sageata shi inhatza pe mitza. DELAVRANCEA A. 106. ◊ Expr. Cit ajunge sageata = la o mica departare aproape nu departe. Sagetator fara sageata = om care a pornit la o actziune fara sa aiba mijloacele de a o duce la bun sfirshit. Dupa arc shi sageata = asha cum e omul sint shi cele facute de el dupa meshter shi lucrul lui. ♦ Sageata de trasnet = nume dat de popor armelor antice gasite in pamint inchipuite a fi ramashitze de trasnete. Virfuri de arme vechi socotite a fi limbi sau sagetzi de trasnet. PAMFILE VAZD. 75. 2. Fig. Vorba aluzie (ironica sau rautacioasa) menita sa loveasca in cineva; impunsatura intzepatura. Adauga shi din partemi... k dlor au prea multa ocupatzie cu ochii barbatzilor pentru k sashi piarda timpul cu ochii copilelor. Ma duc indata sa infig cu multzumire aceasta sageata in sinul lor. ALECSANDRI O. P. 132. ♦ Durere vie shi patrunzatoare suferintza. O inima sfarmata De sagetzi. CONACHI P. 86. Mai mintuit de sagetzile mortzii. DRAGHICI R. 139. 3. Indicator de directzie in forma de sageata (1) cu virful indreptat inainte. ♦ Fiecare dintre stilpii caselor shi patulelor de la tzara fixatzi cu capatul de jos in grinzile temeliei shi cu cel de sus in grinzile acoperishului. Porumbar patul... mai slabesc din sagetzi shi greutatea porumbului le pleaca spre povirnish. SEVASTOS N. 26. ♦ Aripa la moara de vint. ♦ Prajina lunga prinsa de cumpana fintinii shi avind la capatul de jos ciutura sau galeata cu care se scoate apa. 4. (Geom.) Distantza maxima dintre un arc de curba shi coarda care uneshte extremitatzile lui. 5. Compus: sageataapei = planta erbacee acvatica cu frunze lungi shi subtziri shi cu flori mari albe cu mijlocul purpuriu (Sagittaria sagittaefolia). Pl. shi: (rar) sagete (ODOBESCU S. II 186).

SAGEÁTA ~étzi f. 1) Vergea cu varf ascutzit shi cu doua aripioare la capat care se arunca cu arcul. ◊ ~eataapei planta acvatica cu frunze lanceolate shi cu flori albe. 2) fig. Aluzie ironica sau rautacioasa la adresa cuiva. 3) Indicator de directzie. [ G.D. sagetzii] /<lat. sagitta

sageata f. 1. varga inarmata cu un fier ascutzit ce s’asvarle cu arcul: iute k sageata; sageata apei planta cu flori albe ale carii frunze seamana cu fierul unei sagetzi (Sagittaria); 2. pl. parghiile unei mori de vant. [Lat. SAGITTA].

sageáta f. pl. etzĭ shi (vechĭ) ete (lat. ságĭtta it. saetta pv. sageta saeta vfr. saétte sp. saeta pg. saita. D. mrom. siγita vine ngr. saita). Vergea care avea un virf in forma literiĭ V shi shi care in ainte de inventziunea pushtilor shi gloantzelor servea k proĭectil care se arunca cu arcu. O buruĭana acŭatica numita shi sageata apeĭ cu frunzele k virfu sagetziĭ (sagittária sagittaefólia). Pop. Sageata de noapte dracu. Geom. Perpendiculara lasata din mijlocu unuĭ arc de cerc pe coarda. Iute k sageata foarte ĭute.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

sageáta s. f. g.d. art. sagétzii; pl. sagétzi

sageáta s. f. g.d. art. sagétzii; pl. sagétzi

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SAGEÁTA s. 1. (reg.) rapezitor (inv.) sahaidac. (O~ pornita din arc.) 2. (reg.) sulitza. (~ pe mormantul unui tanar.) 3. (CONSTR.) (reg.) sulitza. (~ pe coama caselor tzaraneshti.) 4. v. aripa. 5. (TEHN.) (reg.) colur. (~ la aripa morii de vant.) 6. (TEHN.) fofeaza (Mold.) col. (~ la moara de vant.) 7. (GEOGR.) sageata litorala v. cordon litoral. 8. (BOT.) sageataapei (Sagittaria sagittifolia) = (reg.) iarbasagetzii.

SAGEÁTA s. v. coarda cordar fulger injunghietura intinzator intzepatura junghi junghietura parghie sabiutza struna trasnet trasnitura.

SAGEATA s. 1. (reg.) rapezitor (inv.) sahaidac. (O ~ pornita din arc.) 2. (reg.) sulitza. (~ pe mormintul unui tinar.) 3. (CONSTR.) (reg.) sulitza. (~ pe coama caselor tzaraneshti.) 4. (TEHN.) aripa speteaza. (~ la roata morii de vint.) 5. (TEHN.) (reg.) colur. (~ la aripa morii de vint.) 6. (TEHN.) fofeaza (Mold.) col. (~ la moara de vint.) 7. (GEOGR.) sageata litorala = perisip cordon litoral. 8. (BOT.) sageataapei (Sagittaria sagittifolia) = (reg.) iarbasagetzii.

sageata s. v. COARDA. CORDAR. FULGER. INJUNGHIETURA. INTINZATOR. INTZEPATURA. JUNGHI. JUNGHIETURA. PIRGHIE. SABIUTZA. STRUNA. TRASNET. TRASNITURA.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sageáta (sagétzi) s. f. 1. Vergea de lemn cu virf de fier. 2. Distantza maxima dintre un arc de curba shi coarda care uneshte extremitatzile lui. 3. Cordar de ferastrau. 4. Virf in care se termina acoperishurile. 5. Bratz de scrinciob. 6. Virf de brad care se planteaza pe mormintele tinerilor. 7. Sagitaria (Sagittaria sagittifolia). Mr. sadzeata. Lat. sagĭtta (Pushcariu 1495; REW 7508; Skok ZRPh. LIV 490; Jokl REW II 44) cf. it. saetta prov. sp. saeta v. fr. saete cat. sageta port. setta. Der. sageta vb. (a lovi a rani a ucide cu sageata; a arunca sagetzi; a impunge a injunghia) care ar putea proveni din lat. sagĭttāre direct (Pushcariu 1496; REW 7509) cf. mr. sadzitedz it. saettare; sagetar (var. sagetash) s. m. (arcash); sagetator adj. (care sageteaza; patrunzator; s. m. arcash; s. m. nume de constelatzie shi zodie); sagetatura s. f. (tragere cu arcul sagetare; rana facuta de sageata; junghi; paralizie congestie cerebrala); sagetzea s. f. (sabiutza Gladiolus imbricatus); sagetzica s. f. (greghetin Geranium pratense).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

SAGEATA a) panou de semnalizare intins pe sol marcand directzia de lansare a parashutishtilor dintro aeronava; b) stil de cadere libera a parashutishtilor utilizat in lansarile de acrobatzie shi in cele de lucru relativ in cadere libera.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

SAGEATA com. in jud. Buzau situata in C. BuzauCalmatzui pe raul Buzau; 5.238 loc. (2005). Centru viticol. In satul Gavaneshti se afla biserica Sf. Nicolae (18441847).

SAGEATA (Sagitta) constelatzie din emisfera boreala situata intre constelatziile Vulpea shi Vulturul.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

sageata sagetzi s. f. 1. persoana care se ocupa cu schimburi valutare in afara cadrului legal in scopul obtzinerii de profituri ilicite. 2. persoana care acorda imprumuturi in valuta cu dobanzi exagerat de mari.

Intrare: sageata
sageata1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F65)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sageata
  • sageata
plural
  • sagetzi
  • sagetzile
genitiv-dativ singular
  • sagetzi
  • sagetzii
plural
  • sagetzi
  • sagetzilor
vocativ singular
plural
sageata2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sageata
  • sageata
plural
  • sagete
  • sagetele
genitiv-dativ singular
  • sagete
  • sagetei
plural
  • sagete
  • sagetelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

sageata, sagetzisubstantiv feminin

  • 1. Vergea de lemn cu un varf ascutzit (de fier os piatra) la un capat iar la celalalt cu doua aripioare inguste folosita in trecut (la unele populatzii shi astazi) k proiectil de vanatoare sau de lupta aruncata dintrun arc incordat. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    diminutive: sagetzica
    • format_quote Sa ceri de la tatatau paloshul sulitza arcul tolba cu sagetzile shi hainele ce le purta el cind era flacau. ISPIRESCU L. 3. DLRLC
    • format_quote SHi k nouri de arama shi k ropotul de grindeni Orizontuntunecindul vin sagetzi de pretutindeni. EMINESCU O. I 148. DLRLC
    • format_quote Ursan... caden loc Strapuns de o sageata cei intran piept adinc. ALECSANDRI O. 216. DLRLC
    • format_quote (In metafore shi comparatzii cu aluzie la forma obiectului) Virfurile inalte shi ascutzite ale brazilor dimprejur rasareau din umbra shi k nishte sagetzi neclintite de aur spintecau vazduhul limpede... HOGASH M. N. 70. DLRLC
    • 1.1. Sageata de trasnet = nume dat de popor armelor antice gasite in pamant (inchipuite k fiind urme de trasnete). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Virfuri de arme vechi socotite a fi limbi sau sagetzi de trasnet. PAMFILE VAZD. 75. DLRLC
    • 1.2. (shi) adverbial Foarte repede. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ishi lua biciul shi porni sageata dupa baba. REBREANU R. I 149. DLRLC
      • format_quote Se avinta k o sageata shi behaind vesel zburda de bucurie pe picioarele subtziri k nishte lujere. GIRLEANU L. 26. DLRLC
      • format_quote Voinicul da pinten Fugarnicul sprinten Porneshte sageata SHi zboara shoimeshte. IOSIF P. 81. DLRLC
      • format_quote Un vultur cazu sageata shi inhatza pe mitza. DELAVRANCEA A. 106. DLRLC
    • 1.3. figurat Vorba aluzie ironica sau rautacioasa. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Adauga shi din partemi... k dlor au prea multa ocupatzie cu ochii barbatzilor pentru k sashi piarda timpul cu ochii copilelor. – Ma duc indata sa infig cu multzumire aceasta sageata in sinul lor. ALECSANDRI O. P. 132. DLRLC
    • 1.4. figurat Durere vie shi patrunzatoare. DLRLC
      • format_quote O inima sfarmata De sagetzi. CONACHI P. 86. DLRLC
      • format_quote Mai mintuit de sagetzile mortzii. DRAGHICI R. 139. DLRLC
    • chat_bubble Cat ajunge sageata = la o mica departare aproape nu departe. DLRLC
      sinonime: aproape antonime: departe
    • chat_bubble Sagetator fara sageata = om care a pornit la o actziune fara sa aiba mijloacele de a o duce la bun sfarshit. DLRLC
    • chat_bubble Dupa arc shi sageata = asha cum e omul sunt shi cele facute de el dupa meshter shi lucrul lui. DLRLC
  • 2. Indicator de directzie in forma de sageata. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
  • 3. Fiecare dintre stalpii caselor shi patulelor de la tzara care sunt fixatzi cu capatul de jos in grinzile temeliei shi cu cel de sus in grinzile acoperishului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Porumbar patul... mai slabesc din sagetzi shi greutatea porumbului le pleaca spre povirnish. SEVASTOS N. 26. DLRLC
    • 3.1. Aripa la moara de vant. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 3.2. Prajina lunga prinsa de cumpana fantanii shi avand la capatul de jos ciutura sau galeata cu care se scoate apa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 4. matematica Distantza maxima dintre un arc de curba shi coarda care uneshte extremitatzile lui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • chat_bubble geografie (in) sintagma Sageata litorala = forma de acumulare marina la intrarea unui fluviu sau la gura de varsare a unui fluviu in mare care poate inchide un golf separand o laguna. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.

imagine pentru acest cuvant

click pe imagini pentru detalii