16 definitzii pentru pashi

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PASHÍ pashesc vb. IV. Intranz. 1. A face unul sau mai multzi pashi a inainta pas cu pas a parcurge o distantza mergand pe jos; a se deplasa a se duce a calca a merge. ♦ (Adesea fig.) A inainta a avansa. 2. A intra a patrunde (intrun spatziu). ♦ Fig. A se apropia de sau a atinge o anumita varsta a intra intro anumita perioada de timp. 3. A ieshi. 4. A trece (cu un singur pas sau cu catziva pashi) dincolo de ceva; a depashi. ◊ Tranz. Pasheshte shantzul. Din pas3.

PASHÍ pashesc vb. IV. Intranz. 1. A face unul sau mai multzi pashi a inainta pas cu pas a parcurge o distantza mergand pe jos; a se deplasa a se duce a calca a merge. ♦ (Adesea fig.) A inainta a avansa. 2. A intra a patrunde (intrun spatziu). ♦ Fig. A se apropia de sau a atinge o anumita varsta a intra intro anumita perioada de timp. 3. A ieshi. 4. A trece (cu un singur pas sau cu catziva pashi) dincolo de ceva; a depashi. ◊ Tranz. Pasheshte shantzul. Din pas3.

pashi [At: PSALT. HUR. 29v/17 / Pzi: ~shesc / Imt: (reg) pashi / E: / pas2] 1 vi A face unul sau mai multzi pashi2 (1). 2 vi A inainta pas cu pas. 3 vi A parcurge o distantza mergand pe jos. 4 vi A se deplasa pe jos calcand pe ceva. 5 vi (Fig) A progresa. 6 vt (Inv; ie) A ~ pe cineva din urma A urma foarte de aproape pe cineva a merge imediat dupa cineva. 7 vt (Iae) A se lua dupa cineva Si: a urmari. 8 vi (Cu determinarile „inainte” sau „mai departe”; shfg) A inainta. 9 vi (Inv; cu determinarea „impotriva”) A se impotrivi. 10 vi (Inv; cu determinarea „la mijloc”) A interveni k mediator. 11 vt (Rar; c. i. distantze) A parcurge. 12 vi (Udp „in”) A intra. 13 vi (Fig) A se nashte. 14 vi (Fig) A se apropia de sau a atinge o anumita varsta a intra intro anumita perioada de timp. 15 vi A ieshi. 16 vi (Udp „peste”) A trece cu un singur pas sau cu catziva pashi dincolo de ceva. 17 vi (Fig; irg) A incalca o lege o intzelegere.

PASHI pashesc vb. IV. 1. Intranz. A face unul sau mai multzi pashi a inainta pas cu pas; a calca a merge. Pasheam incet prin mijlocul misterioasei frumusetzi [a poienii]. SADOVEANU O. VII 223. Necajit de oboseala care ma cuprinse pasheam in neshtire oprinduma la fiecare douazeci de pashi sa deslushesc cantonul. DUNAREANU CH. 115. De pe coasta pe sub ulmi Se scoboara mieiin vale Obosit shi blind popor SHi cintind pasheshteagale O copilan urma lor. COSHBUC P. 1157. ◊ Fig. Pe cer in miez de noapte Stau stelele in rind Iar luna printre ele Pasheshte meditind. COSHBUC P. II 268. Pasheshte lin o barca pe unda adormita! ALEXANDRESCU M. 97. ◊ Expr. A pashi in virful picioarelor = a merge fara a face zgomot a pashi ushor. 2. Intranz. Fig. A inainta a progresa a se dezvolta. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin clasa muncitoare in fruntea intregului popor muncitor din tzara noastra pasheshte hotarit pe drumul construirii socialismului. LUPTA DE CLASA 1950 nr. 4 44. 3. Intranz. (Construit cu prep. «in» «prin» etc.) A intra. Cind a pashit in casa i ardeau ochii shi ia atzintit asupra lui Pantziru. SADOVEANU O. VIII 193. Tu auzi pashind in tinda E iubitul care vine De mijloc sa te cuprinda. EMINESCU O. I 76. In casa nu iash pashi Daca nu mi teash iubi! JARNÍKBIRSEANU D. 272. ♦ A aparea a se prezenta ashi face aparitzia. Iubirea e un inger cen casa cind pasheshte SHi pragul shi caminul cu pasul lui sfintzeshte. ALECSANDRI T. II 107. 4. Tranz. A trece. Ii arunca o singura privire de cum a pashit pragul. SAHIA N. 93. Cum pashira pragul portzii incepura curtzile shi palaturile a haui. ISPIRESCU L. 194. Daca ploua... acest piriiash neinsemnat pre care un copil il poate pashi se face atit de mare incit adese pravale carele incarcate. NEGRUZZI S. I 316. ◊ Intranz. (Construit cu prep. «peste») Nesimtzit sa desprins canatul ferestrei... Jder a saltat shi a pashit peste prichici. SADOVEANU F. J. 603. ◊ Fig. Pashea peste greutatzi totdeauna cu nadejdea k mini o sa fie mai bine decit azi. MIRONESCU S. A. 57.

A PASHÍ ~ésc 1. intranz. 1) A face unul sau mai multzi pashi. 2) A parcurge o distantza (cu pasul); a calca. 3) fig. A se deplasa inainte (in spatziu shi in timp); a inainta; a avansa. 4) A trece facand un pas. ~ peste parau. 2. tranz. A trece cu pasul; a calca. ~ groapa. /Din pas

pashì v. a inainta pas cu pas a umbla: copilul pashia in urma lui.

pas v. (intrebuintzat numai la imperativ) 1. a pashi: pasa cu Dzeu fiica mea! ISP.; 2. a cauta: pasa de te du acolo CR. [Lit. a face un pas].

2) pashésc (est) shi pishésc (vest) v. intr. (d. pas 1. V. shi pas 4). Fac pashĭ merg umblu: shĭa scrintit picĭoru shi nu poate pashi. V. tr. Fac pashĭ pe deasupra cuĭva: la pashit calu fara sal atinga. Vechĭ shi „ma departez” shi „calc”: pashitor de lege calcator de lege.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

pashí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pashésc imperf. 3 sg. pasheá; conj. prez. 3 sa pasheásca

pashí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pashésc imperf. 3 sg. pasheá; conj. prez. 3 sg. shi pl. pasheásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PASHÍ vb. 1. a calca (inv. shi reg.) a pasa. (A ~ in varful picioarelor.) 2. v. apuca. 3. v. merge. 4. v. intra.

PASHÍ vb. v. abate calca contraveni incalca nesocoti viola.

PASHI vb. 1. a calca (inv. shi reg.) a pasa. (A ~ in virful picioarelor.) 2. a apuca a se indrepta a o lua a merge a se orienta a pleca a porni (rar) a (se) indruma (pop.) a purcede a se purta (inv. shi reg.) a nazui (Transilv.) a aradui. (A ~ spre casa.)

pashi vb. v. ABATE. CALCA. CONTRAVENI. INCALCA. NESOCOTI. VIOLA.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a pashi cu dreptul expr.. a incepe cu bine a lua un start bun

a pashi cu stangul expr. a incepe prost / neinspirat a lua un start slab

Intrare: pashi
verb (V402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pashi
  • pashire
  • pashit
  • pashitu‑
  • pashind
  • pashindu‑
singular plural
  • pasheshte
  • pashitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • pashesc
(sa)
  • pashesc
  • pasheam
  • pashii
  • pashisem
a II-a (tu)
  • pasheshti
(sa)
  • pasheshti
  • pasheai
  • pashishi
  • pashiseshi
a III-a (el, ea)
  • pasheshte
(sa)
  • pasheasca
  • pashea
  • pashi
  • pashise
plural I (noi)
  • pashim
(sa)
  • pashim
  • pasheam
  • pashiram
  • pashiseram
  • pashisem
a II-a (voi)
  • pashitzi
(sa)
  • pashitzi
  • pasheatzi
  • pashiratzi
  • pashiseratzi
  • pashisetzi
a III-a (ei, ele)
  • pashesc
(sa)
  • pasheasca
  • pasheau
  • pashira
  • pashisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

pashi, pashescverb

  • 1. A face unul sau mai multzi pashi a inainta pas cu pas a parcurge o distantza mergand pe jos; a se deplasa a se duce. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pasheam incet prin mijlocul misterioasei frumusetzi [a poienii]. SADOVEANU O. VII 223. DLRLC
    • format_quote Necajit de oboseala care ma cuprinse pasheam in neshtire oprinduma la fiecare douazeci de pashi sa deslushesc cantonul. DUNAREANU CH. 115. DLRLC
    • format_quote De pe coasta pe sub ulmi Se scoboara mieiin vale Obosit shi blind popor SHi cintind pasheshteagale O copilan urma lor. COSHBUC P. I 157. DLRLC
    • format_quote figurat Pe cer in miez de noapte Stau stelele in rind Iar luna printre ele Pasheshte meditind. COSHBUC P. II 268. DLRLC
    • format_quote figurat Pasheshte lin o barca pe unda adormita! ALEXANDRESCU M. 97. DLRLC
    • 1.1. adesea figurat A se dezvolta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin clasa muncitoare in fruntea intregului popor muncitor din tzara noastra pasheshte hotarit pe drumul construirii socialismului. LUPTA DE CLASA 1950 nr. 4 44. DLRLC
    • chat_bubble A pashi in varful picioarelor = a merge fara a face zgomot a pashi ushor. DLRLC
  • 2. A intra a patrunde (intrun spatziu). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cind a pashit in casa i ardeau ochii shi ia atzintit asupra lui Pantziru. SADOVEANU O. VIII 193. DLRLC
    • format_quote Tu auzi pashind in tinda – E iubitul care vine De mijloc sa te cuprinda. EMINESCU O. I 76. DLRLC
    • format_quote In casa nu iash pashi Daca nu mi teash iubi! JARNÍKBIRSEANU D. 272. DLRLC
    • 2.1. A se prezenta ashi face aparitzia. DLRLC
      • format_quote Iubirea e un inger cen casa cind pasheshte SHi pragul shi caminul cu pasul lui sfintzeshte. ALECSANDRI T. II 107. DLRLC
    • 2.2. figurat A se apropia de sau a atinge o anumita varsta a intra intro anumita perioada de timp. DEX '09 DEX '98
  • 3. Ieshi. DEX '09 DEX '98
    sinonime: ieshi
  • 4. A trece (cu un singur pas sau cu catziva pashi) dincolo de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: depashi
    • format_quote tranzitiv Ii arunca o singura privire de cum a pashit pragul. SAHIA N. 93. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Cum pashira pragul portzii incepura curtzile shi palaturile a haui. ISPIRESCU L. 194. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Daca ploua... acest piriiash neinsemnat pre care un copil il poate pashi se face atit de mare incit adese pravale carele incarcate. NEGRUZZI S. I 316. DLRLC
    • format_quote Nesimtzit sa desprins canatul ferestrei... Jder a saltat shi a pashit peste prichici. SADOVEANU F. J. 603. DLRLC
    • format_quote figurat Pashea peste greutatzi totdeauna cu nadejdea k mini o sa fie mai bine decit azi. MIRONESCU S. A. 57. DLRLC
etimologie:
  • pas DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.