PASHI pashesc vb. IV. 1. Intranz. A face unul sau mai multzi pashi a inainta pas cu pas; a calca a merge. Pasheam incet prin mijlocul misterioasei frumusetzi [a poienii]. SADOVEANU O. VII 223. Necajit de oboseala care ma cuprinse pasheam in neshtire oprinduma la fiecare douazeci de pashi sa deslushesc cantonul. DUNAREANU CH. 115. De pe coasta pe sub ulmi Se scoboara mieiin vale Obosit shi blind popor SHi cintind pasheshteagale O copilan urma lor. COSHBUC P. 1157. ◊ Fig. Pe cer in miez de noapte Stau stelele in rind Iar luna printre ele Pasheshte meditind. COSHBUC P. II 268. Pasheshte lin o barca pe unda adormita! ALEXANDRESCU M. 97. ◊ Expr. A pashi in virful picioarelor = a merge fara a face zgomot a pashi ushor. 2. Intranz. Fig. A inainta a progresa a se dezvolta. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin clasa muncitoare in fruntea intregului popor muncitor din tzara noastra pasheshte hotarit pe drumul construirii socialismului. LUPTA DE CLASA 1950 nr. 4 44. 3. Intranz. (Construit cu prep. «in» «prin» etc.) A intra. Cind a pashit in casa i ardeau ochii shi ia atzintit asupra lui Pantziru. SADOVEANU O. VIII 193. Tu auzi pashind in tinda E iubitul care vine De mijloc sa te cuprinda. EMINESCU O. I 76. In casa nu iash pashi Daca nu mi teash iubi! JARNÍKBIRSEANU D. 272. ♦ A aparea a se prezenta ashi face aparitzia. Iubirea e un inger cen casa cind pasheshte SHi pragul shi caminul cu pasul lui sfintzeshte. ALECSANDRI T. II 107. 4. Tranz. A trece. Ii arunca o singura privire de cum a pashit pragul. SAHIA N. 93. Cum pashira pragul portzii incepura curtzile shi palaturile a haui. ISPIRESCU L. 194. Daca ploua... acest piriiash neinsemnat pre care un copil il poate pashi se face atit de mare incit adese pravale carele incarcate. NEGRUZZI S. I 316. ◊ Intranz. (Construit cu prep. «peste») Nesimtzit sa desprins canatul ferestrei... Jder a saltat shi a pashit peste prichici. SADOVEANU F. J. 603. ◊ Fig. Pashea peste greutatzi totdeauna cu nadejdea k mini o sa fie mai bine decit azi. MIRONESCU S. A. 57.