22 de definitzii pentru naiba

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

NÁIBA s. m. art. (Fam.; adesea in imprecatzii) Dracul diavolul. ◊ Loc. adj. shi adv. Al naibii (de...) = grozav teribil foarte peste masura (de...). ◊ Expr. A da de (sau a vedea pe) naiba = a o patzi a da de bucluc ashi gasi beleaua. A da (sau a lasa pe cineva sau ceva) naibii (sau la naiba) = a nu se mai interesa (de cineva sau de ceva) a renuntza la... A nu avea nici pe naiba = a se simtzi bine a fi perfect sanatos a nu avea absolut nimic. Et. nec.

naiba sfa [At: RUSSO S. 103 / V: (reg) ~ima / Pl: (rar) ~be / GD: ~bei ~bii naibii / E: ns cf rrm naibah] (Fam) 1 Drac. 23 (Iljv) Al ~bii (de...) (Care este) peste masura de... Si: foarte grozav teribil. 4 (Ie) A da de (sau a vedea pe) ~ A o patzi. 5 (Ie) A da (sau a lasa) la ~ (sau naibii) A renuntza la ... 6 (Iae) A nu mai tzine seama de... 7 (Iae) A nu se mai interesa de ceva sau de cineva Si: a abandona a parasi. 8 (Ie) A nu avea nici pe ~ A fi perfect sanatos. 9 (Iae) A se simtzi bine. 10 (Iae) A nu se resimtzi in urma unui efort.

NÁIBA s. f. art. (Fam.; adesea in imprecatzii) Dracul diavolul. ◊ Loc. adj. shi adv. Al naibii (de...) = grozav teribil foarte peste masura (de...). ◊ Expr. A da de (sau a vedea pe) naiba = a o patzi a da de bucluc ashi gasi beleaua. A da (sau a lasa pe cineva sau ceva) naibii (sau la naiba) = a nu se mai interesa (de cineva sau de ceva) a renuntza la... A nu avea nici pe naiba = a se simtzi bine a fi perfect sanatos a nu avea absolut nimic. Et. nec.

NÁIBA s. f. art. (Familiar) Dracul. Strigoii stihiile urzitoare de rele naiba... i umplea de spaima deopotriva pe amindoi. RUSSO S. 103. ◊ (Mai ales in imprecatzii) Firear al naibii sau dute (fugi) la naiba luatear naiba. Sa va dau cioroilor fireatzi ai naibii! REBREANU I. 21. Fugi la naiba ghiuj batrin. ALECSANDRI P. P. 326. Dute la naiba shi nu ma necaji! NEGRUZZI S. III 32. ◊ (Mai ales in expr. in concurentza cu dracul v. c.) A da de (sau a vedea pe) naiba = ashi gasi beleaua a o patzi. Daca se atingea cineva de un ciine al Cazangiilor... da de naiba cu ei. PAS Z. I 149. A da (sau a lasa pe cineva sau ceva) naibii (sau la naiba) = a parasi a neglija a nu se mai interesa (de cineva sau de ceva). Sa lashi la naiba shi zmeu shi tot. ISPIRESCU L. 259. Te las naibii saracie SHi ma duc la vitejie. JARNÍKBIRSEANU D. 285. Naiba de... = afurisitul blestematul de... Ei iaca naiba de parau Mil puse focun drumul tau! COSHBUC P. I 170. La naiba! formula (de dispretz) prin care se exprima dorintza de a renuntza la ceva de a se lepada de ceva. Dar la naiba frunza verde! Ce sa mai tocam degeaba? HASDEU R. V. 15. Nam (nai etc.) nici pe naiba = nam (nai etc.) nimic nici o durere. Jucam zau toata ziua SHi navem nici pe naiba! JARNÍKBIRSEANU D. 361. ◊ (K atribut genitival cu nuantza afectiva de intarire) Ghiujul naibii ticalosul de barbatumeu sa imbatat. SADOVEANU O. I 365. Golanul naibii scoate din traista ceva. RETEGANUL P. I 21. Dorul naibii tare strica Pe mindrutza ocheshica. JARNÍKBIRSEANU D. 89. ◊ Loc. adj. shi adv. Al naibii = (familiar) excelent grozav. Al naibii copil.SHampania era rece shi buna al naibii de buna. SLAVICI N. II 310. ◊ (K element cu valoare stilistica mai ales in propozitzii exclamative shi interogative exprima mirarea nemultzumirea reproshul supararea indignarea) Miine ce naiba o sa mai ardetzi? PAS Z. I 133. Cum naiba dor sa numi fie? Cind shi muntele cai munte SHinca are doruri multe. JARNÍKBIRSEANU D. 144.

NÁIBA f. Una din numirile populare ale diavolului. * La ~! se spune cand cineva vrea sa se lepede de ceva. Ce ~! se spune pentru a exprima nerabdarea sau nemultzumirea. Al ~i! se spune pentru a exprima mirarea. Dat ~i a) care pricinuieshte multa bataie de cap; b) care este foarte dezghetzat shi descurcaretz. Pe ~! se spune pentru a nega ceva. Nici pe ~ absolut nimic. A cauta pe ~ a se aventura in ceva care poate avea urmari neplacute. A da de ~ (sau a vedea pe ~) a nimeri intro incurcatura. A da (sau a lasa) pe cineva sau ceva la ~ (sau ~i) a renuntza la cineva sau ceva. Dute (sau fugi) la ~! sau dute ~i! luatear ~! firear (sau firar) al ~i (sa fie)! se spune pentru a exprima o imprecatzie sau un blestem. [G.D. naibei] /Orig. nec.

náĭba m. gen. al luĭ (dupa uniĭ d. n’ aiba parte adica „de mine de noi”. Cp. shi cu tc. naibe nenorocire). Fam. Dracu: tzipa parca la apucat naĭba.

naiba f. drac: dute [!] la naiba! [Nume eufemistic: naiba (parte!)].

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!náiba (fam.) s. m. art. g.d. art. náibii

náiba s. f. art. g.d. náibei/náibii

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

NAIBA s. art. aghiutza demon diavol drac incornoratul (art.) necuratul (art.) satana tartor (livr.) belzebut (rar) scaraotzchi (pop. shi fam.) michidutza nichipercea (art.) pirlea (art.) sarsaila (pop.) faraon idol impelitzatul (art.) mititelul (art.) nefirtatul (art.) nevoia (art.) pirdalnicul (art.) procletul (art.) pustiul (art.) vicleanul (art.) celdepecomoara celdinbalta ducasepepustii ucigalcrucea ucigaltoak (inv. shi reg.) mamon sacretul (art.) sotea (art.) (reg.) hidache napustul (art.) spurc spurcat sheitan shotca ucigan (Transilv. Ban. shi Maram.) beda (Mold. shi Bucov.) benga (art.) (prin Bucov.) carcandila (Transilv. shi Mold.) mutul (art.) (prin Mold. shi Bucov.) pocnetul (art.) (prin Olt.) sarsan (prin Mold.) scaloi (prin Bucov.) shlactrafu (art.) (inv.) impiedicatorul (art.) nepriitorul (art.) (eufemistic) pacatul (art.).

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

náiba s. m. art. Dracul. Probabil din tc. (arab.) naibe „nenorocire” (Loebel 68; SHeineanu Semasiol. 61) prin intermediul tzig. naibah „ghinion” (Graur 175); e mai curind o imprecatzie generica decit un nume propriu al demonului. Der. propusa de la n’aiba (parte de noi) nu pare normala (ducase pe pustiu sau ucigal toaca sint alte denumiri ale demonului; dar ducase sau ucigal separat nu au sens). Din arab. la’ib cf. sp. naipe (Lokotsch 1389) este putzin probabil. Der. naibui vb. (a trimite la dracul).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

náiba s.f. art. Dracul diavolul. Et. nec. (DEX); din tzig. naibah „ghinion” (Graur cf. DER; MDA) < tc. (arab) naibe „nenorocire”.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a da naibii / la naiba expr. a nu se mai interesa (de cineva / de ceva).

a vedea pe dracul / pe naiba expr. a avea necazuri mari.

al lua dracul / mama dracului / naiba expr. (peior.) a muri

dat dracului / naibii expr. 1. deshtept istetz; shiret shmecher. 2. rau afurisit.

nici dracu’ / naiba expr. nimeni.

nici pe dracu’ / pe naiba expr. (pop.) nimic.

Intrare: naiba
substantiv masculin (M80)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • naiba
plural
genitiv-dativ singular
  • naibii
  • naibei
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

naibasubstantiv masculin articulat

  • 1. familiar (Adesea in imprecatzii) Dracul diavolul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Strigoii stihiile urzitoare de rele naiba... i umplea de spaima deopotriva pe amindoi. RUSSO S. 103. DLRLC
    • 1.1. Mai ales in imprecatzii: DLRLC
      • chat_bubble Firear al naibii DLRLC
        • format_quote Sa va dau cioroilor fireatzi ai naibii! REBREANU I. 21. DLRLC
      • chat_bubble Dute (sau fugi) la naiba luatear naiba. DLRLC
        • format_quote Fugi la naiba ghiuj batrin. ALECSANDRI P. P. 326. DLRLC
        • format_quote Dute la naiba shi nu ma necaji! NEGRUZZI S. III 32. DLRLC
    • 1.2. K atribut genitival are nuantza afectiva de intarire. DLRLC
      • format_quote Ghiujul naibii ticalosul de barbatumeu sa imbatat. SADOVEANU O. I 365. DLRLC
      • format_quote Golanul naibii scoate din traista ceva. RETEGANUL P. I 21. DLRLC
      • format_quote Dorul naibii tare strica Pe mindrutza ocheshica. JARNÍKBIRSEANU D. 89. DLRLC
    • 1.3. K element cu valoare stilistica mai ales in propozitzii exclamative shi interogative exprima mirarea nemultzumirea reproshul supararea indignarea. DLRLC
      • format_quote Miine ce naiba o sa mai ardetzi? PAS Z. I 133. DLRLC
      • format_quote Cum naiba dor sa numi fie? Cind shi muntele cai munte SHinca are doruri multe. JARNÍKBIRSEANU D. 144. DLRLC
    • chat_bubble A da de (sau a vedea pe) naiba = a o patzi a da de bucluc ashi gasi beleaua. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: patzi
      • format_quote Daca se atingea cineva de un ciine al Cazangiilor... da de naiba cu ei. PAS Z. I 149. DLRLC
    • chat_bubble A da (sau a lasa pe cineva sau ceva) naibii (sau la naiba) = a nu se mai interesa (de cineva sau de ceva) a renuntza la... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Sa lashi la naiba shi zmeu shi tot. ISPIRESCU L. 259. DLRLC
      • format_quote Te las naibii saracie SHi ma duc la vitejie. JARNÍKBIRSEANU D. 285. DLRLC
    • chat_bubble Naiba de... = afurisitul blestematul de... DLRLC
      • format_quote Ei iaca naiba de parau Mil puse focun drumul tau! COSHBUC P. I 170. DLRLC
    • chat_bubble La naiba! formula (de dispretz) prin care se exprima dorintza de a renuntza la ceva de a se lepada de ceva. DLRLC
      • format_quote Dar la naiba frunza verde! Ce sa mai tocam degeaba? HASDEU R. V. 15. DLRLC
    • chat_bubble A nu avea nici pe naiba = a se simtzi bine a fi perfect sanatos a nu avea absolut nimic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Jucam zau toata ziua SHi navem nici pe naiba! JARNÍKBIRSEANU D. 361. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.