muta [At: PSALT. HUR. 44^r/11 / Pzi: mut / E: ml mutare] 12 vtr (Ivp) A (se) mishca. 34 vtr (Ivp) A (se) urni din loc. 56 vtr (ivp) A (se) clatina. 7 vr (Trs; d. membrele corpului) A ieshi din incheietura Si: a se luxa a se scranti. 8 vr (Pex) A pleca. 9 vr (Pex) A merge apropiinduse sau departanduse de un punct. 1011 vtr A (se) mishca din locul in care se gaseshte shi a (se) asheza in alt loc Si: a (se) deplasa a (se) transfera (pop) a (se) stramuta. 12 vt (Fam; ie) Ai ~ (cuiva) falcile (sau capriorii) A bate pe cineva tare lovindul peste obraz. 13 vta Termen folosit pentru a indemna un animal sa schimbe piciorul in timp ce este muls potcovit etc. 14 vt A transfera pe cineva cu serviciul in alta parte. 15 vt (Ivr) A alunga. 16 vt (Jur; inv) A transmite. 17 vr (Trs; Ban; d. boli) A fi contagios. 18 vt (Ivr; fig; udp „la”) A pune pe seama cuiva Si: a atribui. 19 vr (Ivr) A se referi. 20 vt (Reg) A pritoci vinul. 21 vt A schimba locul unei piese pe tabla de shah. 22 vt (Ivp; fig; cu determinari k: „din viatza” „dintre cei vii” „din aceasta lume” etc.) A omori. 23 vr (Ivp; fig) A muri¹. 24 vr (Udp „in” „la” „pe”) A se asheza cu locuintza in alt loc ashi schimba domiciliul sau sediul. 25 vt (Fig; inv) A traduce. 26 vt (Irg) A amana. 27 vt (Ivp) A inlocui a schimba cu altceva sau altcineva. 28 vr (Ivp) A se reincarna. 29 vt (Ivp) A da alta directzie Si: a schimba. 30 vt (Ie) A(shi) ~ gandul A renuntza la o idee la un proiect etc. 31 vt (Iae) A se razgandi. 32 vt (Ie) A ~ vorba (sau cuvantul) A da o interpretare greshita celor spuse de cineva Si: a rastalmaci. 3334 vtr (Inv) A (se) transforma.

MUTÁ mut vb. I. 1. Tranz. A deplasa un lucru dintrun loc in altul. Dupa razboiul cu Raduvoda Basarab mariasa SHtefan mutase hotarul de la apa Trotushului cu mult mai la vale pina la apa Milcovului. SADOVEANU F. J. 692. Vezi tu butzile aste doua? Unai cu apa alta cu putere. Sa le mutam unan locul alteia. EMINESCU N. 10. Mai baditzo buze moi Mutatzi casa linga noi. JARNÍKBIRSEANU D. 48. ♦ (Popular) A schimba. Ma rog sa ma ascultatzi Vorba sa nu mio mutatzi. SEVASTOS N. 324. ◊ Expr. Ashi muta gindul = a se razgindi a renuntza. Teai gindit iarashi sa faci rost de cartzile din clasa intiia de liceu... Pe urma tziai mutat gindul. Erai prea mare pierduseshi rindul. PAS Z. I 278. Ercule daca vazu care incotro merge treaba ishi cam muta gindul shi pleca in ale sale. ISPIRESCU U. 69. ◊ (Familiar) Ai muta (cuiva) falcile (sau capriorii) = ai trage (cuiva) o palma zdravana. Jandarmii va suduie shi va muta capriorii. C. PETRESCU I. II 12. ♦ A transfera (pe cineva) dintrun serviciu in altul. La mutat la minister. 2. Refl. A se asheza (cu locuintza) in alt loc a se stabili in alta parte ashi schimba domiciliul. Incepu sa observe cu atentzie odaia in care numai de citeva zile se mutase. VLAHUTZA O. A. 255. A doua zi sa mutat la curtzi care acuma erau ale lor. RETEGANUL P. V 72. Domnul cu toata curtea se muta la Cotnar. NEGRUZZI S. I 106. ◊ Tranz. Pe mine ma muta acum intralta casa. GHICA A. 560. ♦ A se mishca a se urni din loc ashi schimba locul. Coco sa mutat pe vergele de citeva ori sa suit pe trapez a ieshit din colivie. ARGHEZI P. T. 110. Asha numai sa se mute de pe vatra pe cuptiori shtie shi hleabul de baba mea de acasa. CREANGA P. 130. Zoroastru... facea k stelele sa se mute din loc. EMINESCU N. 60. 3. Refl. (Rar urmat de determinari introduse prin prep. «in») A se schimba in... a lua infatzisharea de... a se pune in locul... a se transpune. Cind te vei muta tu in firea ei atunci vei fi tu atotshtiutori. EMINESCU N. 55.

A MUTÁ mut tranz. 1) A lua din locul in care se afla punand in alt loc; a mishca (din loc). * ~ (cuiva) falcile a lovi (pe cineva) cu putere peste obraz vatamandui maxilarele. Ashi ~ gandul ashi schimba parerea intentziile; a se razgandi. 2) A face sa se mute. /<lat. mutare

A SE MUTÁ ma mut intranz. 1) Ashi schimba locul; a trece (dintrun loc in altul); a se transfera. 2) Ashi schimba domiciliul; a se stabili (cu traiul) in alt loc. /<lat. mutare

mutà v. 1. a schimba: ishi muta gandul PANN; 2. a (se) transporta dintr’un loc intr’altul: a muta scaunele s’a mutat dela noi. [Lat. MUTARE].

mutza vt [At: LB / Pzi: mutz / E: fo cf asmutza] (Trs; d. caini) 1 A intarata. 2 A asmutzi.

2) mut a á v. tr. (lat. mutare din *movitare frecŭentativ d. mŏvére a mishca; it. mutare pv. cat. sp. pg. mudar fr. muer. V. stramut mobil motziune). Schimb: atzĭ muta gindu. Stramut duc in alt loc: mut un pat in alta camera. V. refl. Imĭ schimb domiciliu: ce te tot mutzĭ k TZiganu cu shatra? Iron. A muta cuĭva falcile al lovi in falcĭ.

mutá (a ~) vb. ind. prez. 3 múta

mutá vb. ind. prez. 1 sg. mut 3 sg. shi pl. múta

MUTÁ vb. 1. v. clinti. 2. v. mishca. 3. a (se) deplasa a (se) stramuta (inv. shi reg.) a (se) petrece (fam.) a (se) trambala. (Se ~ dintrun loc in altul.) 4. (reg.) a se coltosi. (Sa ~ in alt orash.) 5. a (se) permuta a (se) stramuta a (se) transfera (inv.) a (se) premutarisi. (Sa ~ cu slujba la Ploieshti.) 6. a schimba. (~ baza de operatzii.) 7. (inv.) a (se) ridica. (SHia ~ tabara in alta parte.) 8. v. devia. 9. v. schimba. 10. a schimba (inv. shi reg.) a stramuta. (Satzi ~ gandurile cu privire la...)

MUTÁ vb. v. amana asasina clatina deceda disparea duce inlocui metamorfoza mishca modifica muri omori pasui pieri prapadi preface prelungi preschimba raposa schimba sfarshi stinge sucomba suprima transforma ucide.

muta vb. v. AMINA. ASASINA. CLATINA. DECEDA. DISPAREA. DUCE. INLOCUI. METAMORFOZA. MISHCA. MODIFICA. MURI. OMORI. PASUI. PIERI. PRAPADI. PREFACE. PRELUNGI. PRESCHIMBA. RAPOSA. SCHIMBA. SFIRSHI. STINGE. SUCOMBA. SUPRIMA. TRANSFORMA. UCIDE.

MUTA vb. 1. a (se) clatina a (se) clinti a (se) deplasa a (se) mishca a (se) urni (inv. shi pop.) a (se) sminti (inv. shi reg.) a (se) clati (Mold. shi Transilv.) a (se) vishca. (Nau putut ~ piatra de la locul ei.) 2. a deplasa a mishca a plimba. (~ bomboana prin gura.) 3. a (se) deplasa a (se) stramuta (inv. shi reg.) a (se) petrece. (Se ~ dintrun loc in altul.) 4. (reg.) a se coltosi. (Sa ~ in alt orash.) 5. a (se) permuta a (se) stramuta a (se) transfera (inv.) a (se) premutarisi. (Sa ~ cu slujba la Ploieshti.) 6. a schimba. (A ~ baza de operatzii.) 7. (inv.) a (se) ridica. (SHia ~ tabara in alta parte.) 8. a abate a devia a schimba. (A ~ cursul unei ape.) 9. a (se) deplasa a (se) schimba. (Accentul sa ~ pe ultima silaba.) 10. a schimba (inv. shi reg.) a stramuta. (Satzi ~ gindurile cu privire la...)

mutá (mutátát) vb. 1. A deplasa a mishca din loc. 2. A schimba casa de locuit. 3. A schimba destinatzia a primi numire in alt loc. 4. (Refl.) A se intoarce a schimba pozitzia. Mr. mut mutare megl. mut mutari. Lat. mūtāre (Pushcariu 1145; CandreaDens. 1192; REW 5785) cf. it. mutare prov. cat. sp. port. mudar fr. muer. Der. mutacios adj. (variabil schimbator); mutat s. n. (schimbare de domiciliu; inv. locuintza shedere); mutatoare s. f. (imparateasa Byronia dioica); mutator adj. (schimbator); stramuta vb. (a transporta in alt loc a schimba locul a deplasa; a schimba; a transpune) cu pref. stra (dupa Candrea din lat. vulg. *extramūtāre in loc de transmūtare); nestramutat adj. (neclintit).

muta in (loc. it. „schimba in”) 1. Indicatzie de schimbare a acordajului (2) la timpani*. 2. Indicatzie de schimbare a instr. atunci cand pe un portativ sunt scrise mai multe instr. din aceeashi familie (ex.: in shtima* pentru cl. m.i. cl. basso; la percutzie m.i. triangolo). 3. In shtimele vechi de corni* sau trompete* naturale* indicatzie pentru schimbarea instr. (ex. corn in fa cu corn in mi; trp. in si bemol cu trp. in do).

muta mut v. t. (intl.) a ucide a omori.

a muta lemnele expr. a juca shah.

ai muta (cuiva) nasul din loc expr. (iron.) a raspandi un miros greu a duhni a putzi.

mutatzi curul! / fundul! / hoitul! expr. (vulg.) date mai incolo! pleaca de aici!