TRANSPÚNE transpún vb. III. 1. Tranz. A muta a schimba ceva dintrun loc in altul dintro stare sau dintro situatzie in alta. ♦ Fig. A da expresie in scris pe scena pe ecran etc.; a reda a pune pe hartie in versuri pe scena etc. ♦ A transcrie sau a executa o compozitzie muzicala in alta tonalitate decat aceea in care a fost scrisa. ♦ A muta un termen dintro parte a unei ecuatzii in alta (schimbandui semnul). 2. Refl. Fig. A se situa cu mintea cu imaginatzia etc. in alta situatzie sau in alt timp. Trans + pune (dupa fr. transposer lat. transponere).

transpune [At: VALIAN V. / Pzi: ~pun / E: trans + pune dupa fr transposer lat transponere] 12 vtr A (se) schimba dintrun loc in altul dintro situatzie sau dintro stare in alta. 3 vt (Fig) A pune pe hartie in versuri pe scena etc. Si: a reda. 4 vt (C. i. un text o opera literara etc.) A inlocui cu altzi termeni. 5 vt (C. i. un text o opera literara etc.) A traduce (1). 67 vt A transcrie (sau a executa) o bucata muzicala in alta tonalitate decat aceea in care a fost scrisa. 89 vtr (Fig) A (se) stramuta cu mintea cu imaginatzia in alta situatzie in alt loc sau in alt timp Si: a (se) transporta (1112). 10 vt (Mat) A muta un termen dintro parte a unei ecuatzii in alta (schimbandui semnul).

TRANSPÚNE transpún vb. III. 1. Tranz. A muta a schimba ceva dintrun loc in altul dintro stare sau dintro situatzie in alta. ♦ Fig. A da expresie in scris pe scena pe ecran etc.; a reda a pune pe hartie in versuri pe scena etc. ♦ A transcrie sau a executa o compozitzie muzicala in alta tonalitate decat aceea in care a fost scrisa initzial. ♦ A muta un termen dintro parte a unei ecuatzii in alta (schimbandui semnul). 2. Refl. Fig. A se situa cu mintea cu imaginatzia etc. in alta situatzie sau in alt timp. Trans + pune (dupa fr. transposer lat. transponere).

TRANSPÚNE transpún vb. III. 1. Tranz. A muta a schimba dintrun loc in altul dintro stare dintro situatzie in alta. La doua din portretele pictorului Rozenthal pictura a fost reconstituita shi apoi transpusa pe pinza noua. CONTEMPORANUL S. II 1954 nr. 384 4/6. ♦ Fig. A da expresie (in scris pe scena pe ecran etc.) a reda a pune pe hirtie in versuri pe scena etc. Cuvintele ciudatului bogatash petrolist nu erau dintre acele ce se pot transpune in fulgurante imagini. C. PETRESCU A. 305. Cind Conu Leonida zice k cu «revolutzia» noastra am dat «exemplu Evropei» Caragiale nu face decit sa transpuna rezumind articolele din ziarele de pe vremuri ori proclamatzia primarului capitalei. IBRAILEANU S. 73. ♦ A transcrie sau a executa o compozitzie muzicala in alta tonalitate decit aceea in care a fost scrisa. ♦ A muta un termen dintro parte a unei ecuatzii in alta (schimbindui semnul). 2. Refl. Fig. A se stramuta cu mintea in alta situatzie sau in alt timp. Se transpune cu gindul in trecut. Prez. conj. pers. 3 shi: sa transpuie (CARAGIALE O. III 17).

TRANSPÚNE vb. III. 1. tr. A schimba a pune a muta ceva dintrun loc in alt loc dintro stare in alta. ♦ (Fig.) A reda a arata ceva (in scris pe scena pe ecran etc.) ♦ A transcrie sau a executa o bucata muzicala in alta tonalitate decat aceea in care a fost compusa. ♦ A muta un termen dintro parte a unei ecuatzii in alta parte schimbandui semnul. 2. refl. (Fig.) A se situa cu mintea in alta imprejurare in alt timp. [P.i. transpún conj. na. / < trans + pune dupa fr. transposer lat. transponere].

TRANSPÚNE vb. I. tr. a schimba a muta ceva dintrun loc in altul dintro stare in alta. ◊ (fig.) a reda ceva (in scris pe scena pe ecran). ◊ a transcrie a executa o bucata muzicala in alta tonalitate decat cea initziala. ◊ a muta un termen dintro parte a unei ecuatzii in alta parte schimbandui semnul. II. refl. (fig.) a se situa cu mintea in alta imprejurare in alt timp. (dupa fr. transposer lat. transponere)

A TRANSPÚNE transpún tranz. A reda in alta forma sau prin alte mijloace (decat cele initziale). ~ in alta limba. /trans + a pune

A SE TRANSPÚNE ma transpún intranz. A se stramuta cu imaginatzia (in alta situatzie sau in alt timp). /trans + a pune

transpune v. 1. a schimba locul unui lucru; 2. a schimba tonul unei bucatzi muzicale.

*transpún pús a púne v. tr. (lat. transpónere d. trans dincolo shi pónere a pune). Pun in alt loc schimb locu (cuvintelor sunetelor) k in stranut ild. starnut. Muz. Schimb tonu uneĭ melodiĭ.

!transpúne (a ~) (transpu/transpu) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. transpún 2 sg. transpúi 1 pl. transpúnem; conj. prez. 3 sa transpúna; ger. transpunand; part. transpús

transpúne vb. (sil. mf. trans) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. transpún; conj. prez. 3 sg. shi pl. transpúna; ger. transpunand; part. transpús

transpune (ind. prez. 1 sg. transpun conj. transpuna)

TRANSPÚNE vb. 1. a talmaci a traduce (livr.) a transla (inv. shi reg.) a talcui (inv.) a da a izvodi a intoarce a preface a prepune a primeni a scoate. (A ~ o poezie dintro limba in alta.) 2. a transcrie. (A ~ un text dintrun alfabet in altul.)

TRANSPUNE vb. 1. a talmaci a traduce (inv. shi reg.) a tilcui (inv.) a da a izvodi a intoarce a preface a prepune a primeni a scoate. (A ~ o poezie dintro limba in alta.) 2. a transcrie. (A ~ un text dintrun alfabet in altul.)