MASURÁ masór vb. I. I. Tranz. 1. A determina cu instrumente sau aparate de masura etaloane etc. valoarea unei marimi (lungime masa greutate tensiune electrica etc.); a lua masura; spec. a cantari. ♦ (Rar) A aplica pedepse lovituri etc. ◊ Expr. (Glumetz) A masura pe cineva (sau a masura cuiva ceva) pe spinare = a bate a lovi (pe cineva). 2. A evalua a aprecia valoarea marimea. ◊ Expr. (Reg.) Ai masura (cuiva) vorba cu imblaciul se zice despre cineva care spune nimicuri sau care vorbeshte neclar. 3. A strabate (pe jos) a parcurge de la un capat la altul un spatziu o distantza. 4. A cuprinde cu ochii a cerceta cu privirea o distantza un loc; a scruta. ♦ A privi pe cineva cu atentzie; a privi dispretzuitor sau amenintzator. II. Fig. 1. Tranz. A cantari a modera a infrana cuvintele gesturile manifestarile etc. 2. Refl. shi tranz. A (se) compara cu cineva din punctul de vedere al fortzei fizice intelectuale etc. ◊ Expr. (Tranz.) Ashi masura puterile = a se lua la intrecere in lupta. Lat. mensurare.

masura [At: COD. VOR. 90/27 / V: (reg) am~ (Pzi: amasur) / Pzi: masor (irg) masur (A shi: masur) (reg) mesur / E: ml mensurare] 1 vt (Fsha) A determina valoarea unei marimi folosind o unitate de masura data. 2 vt A delimita dintrun tot o cantitate sau o portziune determinata. 3 vt (Spc) A cantari. 4 (Pop; ie) A banii cu dimirlia A fi foarte bogat. 5 (Reg; ie) A ~ oile (sau laptele) A cantari laptele muls o data de la oile dintro turma pentru a evalua cantitatea de branza ce se va produce. 6 (Pfm; ie) A lua la ~t A lua la bataie. 7 vt (Fig; pfm) A bate pe cineva. 8 vt (Inv; c. i. pedepse actziuni represive) A aplica. 9 vt A aprecia valoarea marimea. 10 (Reg; ie) Ai ~ (cuiva) vorba cu imblaciul Se zice despre cineva care spune nimicuri sau care vorbeshte nedeslushit. 11 vt A parcurge pe jos o distantza un loc. 12 (Pop; ie) A umbla gonind vanturile shi ~rand campurile A umbla fara nici un rost. 13 vt (Determinat prin „cu ochii” „cu privirea” „din ochi”) A cerceta cu privirea Si: a examina a scruta. 14 vt A privi insistent patrunzator cu curiozitate cu neincredere cu dispretz etc. 15 vt (Udp „cu”) A se compara cu cineva din punctul de vedere al fortzei fizice intelectuale materiale etc. 16 vt A se lua la intrecere Si: a concura a se infrunta Vz bate lupta. 17 (Ie) A nu se putea ~ (cu cineva sau cu ceva) A fi in inferioritate evidenta fatza de cineva sau de ceva. 18 vt (Ilv) Ashi ~ puterile (cu cineva) A se lupta. 19 vr (Ivr) A se potrivi. 20 vt (C. i. actziuni vorbe sentimente etc.) A cumpani. 21 vt (C. i. actziuni vorbe sentimente etc.) A chibzui. 22 vt A infrana. 23 vt (Reg; c. este roata; pbl) A indoi obada.

MASURÁ masór vb. I. I. Tranz. 1. A determina cu instrumente sau aparate de masura etaloane etc. valoarea unei marimi (lungime masa greutate tensiune electrica etc.); a lua masura; spec. a cantari. ♦ (Rar) A aplica pedepse lovituri etc. ◊ Expr. (Glumetz) A masura pe cineva (sau a masura cuiva ceva) pe spinare = a bate a lovi (pe cineva). 2. A evalua a aprecia valoarea marimea. ◊ Expr. (Reg.) Ai masura (cuiva) vorba cu imblaciul se zice despre cineva care spune nimicuri sau care vorbeshte nedeslushit. 3. A strabate (pe jos) a parcurge de la un capat la altul un spatziu o distantza. 4. A cuprinde cu ochii a cerceta cu privirea o distantza un loc; a scruta. ♦ A privi pe cineva cu atentzie; a privi dispretzuitor sau amenintzator. II. Fig. 1. Tranz. A cantari a modera a infrana cuvintele gesturile manifestarile etc. 2. Refl. shi tranz. A (se) compara cu cineva din punctul de vedere al fortzei fizice intelectuale etc. ◊ Expr. (Tranz.) Ashi masura puterile = a se lua la intrecere in lupta. Lat. mensurare.

MASURÁ masór shi masúr vb. I. I. Tranz. 1. A determina cu instrumente de masurat valoarea unei marimi in raport cu o unitate de masura data; a lua masura. Cu compasul lumile toate masoara. CONACHI P. 275. Meshterii grabea Sferilentindea Locul masura SHantzuri largi sapa SHi mereu lucra Zidul radica. ALECSANDRI P. P. 187. ◊ Expr. (Regional) Masoarai vorba cu imblaciul se spune cind se intzelege greu sau nu se intzelege de loc ce spune cineva. Apoi na zise Ipate. Masurai vorba cu imblaciul. Balan satzi aleaga din gura ce spui daca nu vorbeshti deslushit. CREANGA P. 151. (Glumetz) A masura pe cineva (sau a masura cuiva ceva) pe spinare = a bate a lovi a trage o bataie. Las’satzi masor eu boieria pe spinare cu ciubucu ista. ALECSANDRI T. 915. Absol. ◊ Iam fagaduit k in toata viatza mea nu voi masura decit la drept. SHEZ. II 161. Masoara de doua ori shi taie o data. Refl. pas. Mushti deo zi peo lume mica de se masura cu cotul In acea nemarginire nenvirtim uitind cu totul Cum k lumea astantreaga e o clipa suspendata. EMINESCU O. I 132. ♦ (Neobishnuit; cu privire la pedepse lovituri etc.) A aplica a numara. Voua va pune lege pedepse va masoara Cind mina vo intindetzi la bunuri zimbitoare Caci nui iertat nici bratzul teribilei nevoi. EMINESCU O. I 60. 2. (Mai ales determinat prin «cu ochii» sau «din ochi») A strabate a cerceta cu privirea o distantza un loc; a scruta. Gingu masura cu ochii ascunzishurile cautind cel mai adapostit ungher unde sa fuga. C. PETRESCU S. 40. Sta ziuan prag ieshea pe strada Cu ochii zarea masurind. COSHBUC P. I 99. Un voinic cu ochi de vultur lunga vale o masoara. EMINESCU O. I 83. ♦ (Cu privire la un om; determinat adesea prin «cu ochii» sau «din ochi») A privi pe cineva cu atentzie; a privi dispretzuitor sau amenintzator; a cintari a aprecia a cerceta. Hai mai repede k e frig! va indemnat jucind in loc sa se incalzeasca masurinduva din ochi shi rizind PAS C. I 74. Ma masoara o clipa shi pe urma imi raspunde scurt. CAMIL PETRESCU U. N. 406. Femeia il masura fara sa raspunda shii intoarse spatele. C. PETRESCU C. V. 316. (Refl. reciproc) Balcanul shi Carpatul... aprinshi de dor de lupta cu ochii se masoara. ALECSANDRI P. A. 202. ◊ (Intarit prin «din cap pina in picioare» sau «de sus pina jos») Ochiul lui ager masurase din clipa intrarii pe usha fata din cap pina in picioare shi ramasese inmarmurit de frumusetzea ei. CAMIL PETRESCU O. I 267. Moshneagul se uita cu tot dinadinsul tzinta la mine shi ma masura din cap pinan picioare. HOGASH M. N. 71. Incepe el a o masura cu ochii de sus pina jos shi de jos pina sus. CREANGA P. 163. 3. A parcurge (incoace shi incolo) o distantza a strabate de la un capat la altul un spatziu. Masura incaperea dintrun capat in altul sashi dezmortzeasca picioarele intzepenite in carutza. C. PETRESCU I. II 161. Vad apoi pe FatFrumosul trist cum masura poiana Caci de mult iubeshte dinsul pe Ileana Cosinzeana. COSHBUC P. II 138. La Piciordemunte pe dealuri marunte Prin plaiuri tacute De vinturi batute Urca shi scoboara SHi drumul masoara Trei turme de oi. TEODORESCU P. P. 435. II. Fig. 1. Intranz. (Rar) A avea valoare a pretzui a valora. Pune oarecare fanfaronada in graba de a servi pe oricine poate... pentru a arata vanitos cit i masoara puterile. C. PETRESCU C. V. 62. 2. Tranz. (Cu privire la cuvinte sentimente actziuni etc.) A modera a cumpani a cintari a infrina a tempera. Clit are istetzie shi vorbeleshi masoara. NEGRUZZI S. II 195. Deci patimiletzi masoara omule shi le slabeshte. CONACHI P. 279. ♦ (Rar cu privire la mers zbor etc.) A cumpani a regulariza. O cucuvea stirnita din culcushul ei. luneca pe sub streashina clopotnitzei shi masurindushi zborul trecu peste curtea manastirii CAZABAN V. 62. 3. Refl. reciproc. A se compara a se intrece a se lua la intrecere a rivaliza a se lupta. El fugea gonit de furtuna masurinduse cu puterile ei dar niciodata furtuna nar fi izbutit sal ajunga. MIHALE O. 170. In adevar ziceatzi zinele noi nu ne putem masura nici in frumusetze nici in minte dar nici in putere cu zina noastra. RETEGANUL P. II 15. Deshi putzini ostashii creshtini erau insa plini de foc shi de dorintza de a se masura cu dushmanul. BALCESCU O. II 86. ◊ Tranz. Eshti tu in stare satzi masori puterile cu ale mele? ALECSANDRI T. I 444. ♦ (Rar) A se considera. Atzi facut k sa pricepem a trecutului marime Masurinduva deo seama cua stramoshilor naltzime. ALECSANDRI O. 247.

A MASURÁ masór 1. tranz. 1) (valori marimi fizice) A stabili prin comparare cu o unitate de masura etalon de aceeashi spetza. ~ cu metrul. ◊ ~ din ochi (sau cu ochiul) a) a masura cu aproximatzie fara a folosi instrumente sau aparate de masura; b) a privi (pe cineva) din cap panan picioare; a examina cu atentzie. 2) (spatzii distantze etc.) A strabate (pe jos) de la un capat la altul. 4) (cuvinte expresii etc.) A utiliza in mod echilibrat; a cumpani. 2. intranz. A avea drept masura. /<lat. mensurare

A SE MASURÁ ma masór intranz. (despre persoane) A se compara (unul cu altul) printro proba (intelectuala de fortza fizica etc.). /<lat. mensurare

masurà v. 1. a lua masura: cum masuri tzi se masoara; 2. a strabate: a masura cu pashi repezi casa; 3. a examina a cerceta: a masura pe cineva cu ochii; 4. fig. a evalua a aprecia: a masura intinderea unui pericol; 5. a regula a modera: ashi masura cheltuielile vorbele; 6. a se lua la lupta a se bate cu cineva: a se masura cu dushmanul. [Lat. MENSURARE].

masór (vest) masúr (Olt.) shi mắsur (est) a masura v. tr. (lat. mensúro áre; it. misurare pv. cat. sp. pg. mesurar fr. mesurer. Masor masoara; sa masoare). Ĭaŭ masura: a masura o bucata de pinza o moshie. Strabat parcurg: a masura cu pashĭ rarĭ camera. Examinez apreciez uĭtinduma de sus pina jos: in ainte de a se incaĭera adversariĭ se masuraŭ unu pe altu. Apreciez evaluez: a masura dificultatzile intreprinderiĭ. Pun o masura regulez moderez: atzĭ masura cheltuĭelile vorbele. Bat cu batzu croĭesc (Iron.): a masura un hotz cu bastonu. V. refl. Ma pun cu ma compar cu ma ĭaŭ la lupta orĭ la intrecere ĭes la concurs: a te masura cu cineva.

masurá (a ~) vb. ind. prez. 3 masoára

masurá vb. ind. prez. 1 sg. masór 3 sg. shi pl. masoára

masura (ind. prez. 1 sg. masor)

masur masura 3.

MASURÁ vb. 1. v. calcula. 2. v. evalua. 3. v. examina. 4. v. parcurge. 5. v. intrece. 6. v. lupta. 7. v. compara.

MASURÁ vb. v. chibzui cantari.

masura vb. v. CHIBZUI. CINTARI.

MASURA vb. 1. a calcula a determina a fixa a stabili. (A ~ valoarea unei marimi fizice.) 2. a aprecia a calcula a estima a evalua a pretzui a socoti (livr.) a priza (inv. shi reg.) a prinde (inv.) a pretzalui a samalui. (A ~ valoarea unui obiect.) 3. a analiza a cerceta a examina a observa a scruta a studia a urmari (pop.) a iscodi (inv. shi reg.) a oglindi (inv.) a cerca a ispiti. (Il ~ cu atentzie.) 4. a parcurge a strabate. (~ camera de la un capat la celalalt.) 5. a se incerca a se infrunta a se intrece a se pune (pop.) a se prinde. (Cine se ~ cu mine la trinta?) 6. a se bate a se intrece a se lupta. (Hai sa ne ~ in lupta dreapta.) 7. a se compara a se pune. (Nu ma ~ eu cu tine!)

MASURA IMPREJÚR s. v. circumferintza perimetru.

a masura cu ochiometrul / cu ochioscopul expr. a masura cu aproximatzie / din ochi.

MASURA vb. I. 1. Tranz. (Folosit shi a b s o l.) A determina valoarea unei marimi folosind o unitate de masura data ; a scoate a despartzi a delimita dintrun tot o cantitate sau o portziune determinata ; s p e c. a cintari. Masurara ( s l o b o z i n d m a s u r a N. TEST. 1 648 c e r c i n d BIBLIA 1 688) genrurea shi aflara 20 de stinjeni. COD. VOR. 90/27 cf. 90/29. Vaile fsatelor masur. PSALT. 114 cf. 233. Scoala shi masura beseareca lui Dumnezau. N. TEST. (1648) 311/18. Aceshtias carii au poruncit D[o]mnul k sa masure feciorilor lui Izrail in pamintul Hanaan. BIBLIA (1688)123¹/20. Masurind shi locul tzarii cite ceasuri au calcat sau intors. N. COSTIN LET. II 79/27. Au masurat locul din mijlocul Prutului de la Orasheni. NECULCE L. 192. Masurind locul cel ce era intre Ceale doaua ziduri (a. 1 773). GCR II 92/31. In mina ta cu compasul lumile toate masoara. CONACHI P. 275 cf. 109. Se simtzira pipaiturile cu care omul de afara masura distantza pe lemn. CARAGIALE O. I 64. Dami merticul tau sai masor invatzatorului. PREDA I. 91. Sa ne lashi sa masuram pamint dincoace k de nu noi tot ne bagam cu plugul aici la toamna. V. ROM. mai 1955 24. SHi cum potzi sa ne dovedeshti aceasta?... Masuratzi numaratzi shi daca nu va fi asha eu pui capul in mainile cui mia dovedi k e altfel. POP ap. GCR II 366/26. Meshterii grabea Sferilentindea Locul masura SHantzuri largi sapa. ALECSANDRI P. P. 187 cf. TEODORESCU P. P. 40 317. Iam fagaduit k in toata viata mea nu voi masura decit la drept. SHEZ. II 161 cf. ALR I 1 600/186 278 305 333 357. Vreau sa masur nishte carne. MAT. DIALECT I 180. Cu ce masura vei masura cu aceea tzi se va masura ( = fiecare va fi rasplatit dupa faptele sale). Cf. CORESI EV. 46 48 N. TEST. (1648) ap. GCR I 128/6 BIBLIA (1 688) 755¹/17 MARCOVICI D. 180/13 ZANNE P. V 418. Masoara de doua ori shi taie (sau croieshte) o data (= judeca bine inainte de a incepe o actziune). Cf. ZANNE P. V 421 422. (Cu parafrazarea proverbului) Masor de shapte ori pina tai. V. ROM. aprilie 1954 14. ◊ F i g. Eu privesc shi tot privesc La vo piatra ce insamna a istoriei hotara Unde lumea in cai noua dupa nou cintar masoara. EMINESCU O. IV 111. Nu pot masura bucuria ce vom simtzi vazinduva aici. CARAGIALE O. VII 452. Vor sili mina celor ce tot masoara cumpanesc dramaluiesc ashteapta. C. PETRESCU A. R. 46. ◊ R e f l. p a s. Versurile antice se masura cum am zis prin pede sau picioare. HELIADE O. II 144 cf. ALECSANDRI POEZII 275. Mushti deo zi peo lume mica de se masura cu cotul. EMINESCU O. I 132. ◊ E x p r. A masura banii cu dimirlia = a fi foarte bogat. ZANNE P. V 71. A masura oile (sau laptele) = a cintari laptele muls o data de la oile dintro turma pentru a evalua cantitatea de brinza ce se va produce. Cf. CHEST. V 57/8 11 12. A lua la masurat = a lua la bataie. Apoi sa nul iei la masurat cu prajina de falce? ALECSANDRI T. 471. Rasfrinse buza de jos intro schima de suprema compatimire aidoma cu faimosul Milord Arsouille. . . cind lua la masurat shi la descintat un jocheu nenorocos care a pierdut cursa. C. PETRESCU A. R. 16. ♦ Intranz. A avea marimea de. . . ; a valora. Podul de la Dragashani. . . masoara patru sute de metri. BOGZA C. O. 381. ♦ Fig. (Popular shi familiar; adesea cu determinari k „peste spate” „spatele” „pe spinare” etc.) A bate a lovi (pe cineva). Apucasa o piatra mare in mina SHi dirept la frunte te masurasa. BUDAIDELEANU T. V. 150. Ceash mai ride ride zau Deash putea cun melesteu Sai masor in lung shin lat SHi trivogan ei sa bat. ALECSANDRI T. 552. Cu o joarda impletita ne masura Grui spatele. F (1 884) 110. Cata un ciomag nodoros cu maciucan cap shi cind incepu ai masura coastele nul mai slabi pina ramase dracul lat jos. SHEZ. IX 68. Care cum trecea mil masura peste spate de gindeai k da in sac. RETEGANUL P. V 47. Il trinteshte jos inshfaca o scurtatura shi prinde a tzil masura asha de bine de mai era sal omoare. I. CR. II 278 cf. ZANNE P. III 371 V 423. ♦ (Complementul indica pedepse actziuni represive) A stabili a aplica. Apoi 4 corporali de la cavalerie. . . sau parindat pina ce iau masurat 100 zi: una suta de toiege. BARITZIU P. A. I 655. Voua va pune legi pedepse va masoara Cind mina vo intindetzi la bunuri zimbitoare Caci nui iertat nici bratzul teribilei nevoi. EMINESCU O. I 60. 2. T r a n z. A aprecia (valoarea marimea); a evalua. Se mishca shi cu pasul sencearca sa leajunga Sa masure distantza cua tactului simtzire. HELIADE O. I 365. Noi [clacashii] le sintem toataverea Munca neo masor cum vor. Fiii noshtri lee puterea SHaste miini comoara lor. BOLLIAC O. 203. Nu vreau sa masur meritele dtale de artist cu interesul meu pentru opera dtale. IBRAILEANU S. L. 92. (R e f l. p a s). Banii care trebuie sa ne plateasca sa nu se masure fara numai cu marca de argint SHINCAI HR. I 253/19. Omule nu dispretzul lucrurile fie cit de nensemnate! Valoarea lor se masoara cu nevoia ce ai de ele la un moment anume. CARAGIALE O. IV 139. ◊ E x p r. (Regional) Ai masura (cuiva) vorba cu imblaciul se zice despre cineva care spune nimicuri sau care vorbeshte nedeslushit. Apoi na zise Ipate. Masurai vorba cu imblaciul. Balan satzi aleaga din gura ce spui daca nu vorbeshti deslushit. CREANGA P. 151 cf. ZANNE P. II 833. 3. T r a n z. A parcurge a strabate (pe jos) o distantza un loc. Adeseori departe dea lumei triste valuri Cu pasuri regulate eu masur al tau pod Bahlui! ALECSANDRI P. I 202. Masura incaperea dintrun capat in altul sashi desmortzeasca picioarele intzepenite. C. PETRESCU I. II 161 cf. 200. Spre sara porneau shi oamenii shi dobitoacele spre case masurind drumul din shantz in shantz. SADOVEANU O. IV 253. La Picior de munte. . . Prin plaiuri tacute De vinturi batute Urca shi coboara SHi drumul masoara Trei turme de oi. TEODORESCU P. P. 435 cf. 299. Sa masor grajdiul dea lung De la usha panla fund Sami aleg un cal porumb. SEVASTOS C. 315. ◊ E x p r. A umbla gonind vinturile shi masurind cimpurile = a umbla fara nici un rost. ZANNE P. II 788 cf. I 91. 4. Tranz. (Adesea determinat prin „cu ochii” „cu privirea” „din ochi”) A cuprinde cu ochii a cerceta cu privirea ; a examina a scruta. Un voinic cu ochi de vultur lunga vale o masoara. EMINESCU O. I 83. Cu ochiul pironit catre partea unde saude latratul el. . . masoara luciul zapezii fara de carare. ODOBESCU S. III 42. Sta ziuan prag ieshea pe strada Cu ochii zarea masurind. COSHBUC P. I 100 cf. II 83. Gingu masura cu ochii ascunzishurile cautind cel mai adapostit ungher unde sa fuga. C. PETRESCU S. 40. Din poarta sa intors cu o mishcare iute masurind inciudat casa aceea mare shi urita. GALAN Z. R. 9. ◊ R e f l. r e c i p r. Balcanul shi Carpatul. . . cu ochiul se masoara. ALECSANDRI POEZII 433. ♦ (Cu sensul reieshind din context) A privi insistent patrunzator (cu curiozitate cu neincredere cu dispretz etc.). Pe Ulea lam masurat cu privirea. . . Murise inainte dal izbi! DELAVRANCEA O. II 75 cf. 191. Ea nui vorbeshte parca nici nu ia act de existentza lui ori rar il masura ironic din ochi shi pleaca. IBRAILEANU S. L. 23. Luase o infatzishare grava masurind foarte aspru pe Vasile Baciu. REBREANU I. 25 cf. 347. Ridica ochii sai masoare cu dispretzul tineretzii virtuoase. C. PETRESCU C. V. 63 cf. 69 91 317 358. Ma masoara o clipa shi pe urma imi raspunde scurt. CAMIL PETRESCU U. N. 406 cf. id. O. III 220. Hai mai repede k e frig! va indemnat [fata] jucind in loc sa se incalzeasca masurinduva din ochi shi rizind. PAS Z. I 74. Ochii lui maruntzi suri te masoara neastimparatzi atzintindute fara sfiala. V. ROM. martie 1 955 250. Aha! exclama Voicu masurindui de sus pe cei doi. PREDA D. 132 cf. 147. Statea linga general inalta shi dispretzuitoare masurind toaletele rafistolate la repezeala ale sotziilor de functzionari. T. POPOVICI S. 314. ◊ (Cu determinari de felul lui „de sus pina jos” „din cap pina in picioare”) Incepe el a o masura cu ochii de sus pina jos shi de jos pina sus. CREANGA P. 163. I Doamne! Zise ea surizind cu degetele la gura shi masurinduma cu ochii din creshtet pinin talpe. EMINESCU G. P. 104. Moshneagul se uita cu tot dinadinsul tzinta la mine shi ma masura din cap pinin picioare. HOGASH M. N. 71. Ochiul lui ager masurase din clipa intrarii pe usha fata din cap pina in picioare shi ramasese inmarmurit de frumusetzea ei atit de tinara. CAMIL PETRESCU O. I 267 cf. id U. N. 199. Il masura din cap pina in picioare cu o expresie in care admiratzia se amesteca cu ironia. V. ROM. septembrie 1955 94. 5. Refl. (Cu determinari introduse prin prep. „cu”) A se compara (cu cineva) din punctul de vedere al fortzei fizice intelectuale materiale etc. ; a se lua la intrecere a concura; a se infrunta (in intrecere in lupta in razboi). V. b a t e l u p t a. Deshi putzini ostashii. . . erau insa plini de foc shi de dorintza de a se masura cu dushmanul. BALCESCU M. V. 113. [Sa se stabileasca] daca purtarea dlui a fost onesta sau nu k sa se poata apoi pune provizoriu in pozitzie a se masura cu oamenii de la care cere satisfactzie. ap. GHICA A. 611. In sufletul ei groaza se masura cu parerea de rau. REBREANU I. 191. Renuntzasera ostenitzi sa se mai masoare cu asemenea privilegiatzi ai norocului. C. PETRESCU C. V. 10. In sfirshit a venit timpul sa ma masor cu el shi iam trimes o provocare scrisa. SADOVEANU O. XI 570. In luptele cu maurii spaniolii formasera o cavalerie ushoara. . . neintrecuta in manevre repezi. . . dar incapabila de a se masura cu cavaleria grea franceza. OTZETEA R. 166. Ishi daduse seama k e o prostie sa se masoare cu Anghel pe fatza. PREDA d. 179. Undei Ginu Costangin Cu frateso Rusalin Sa ma masur eu cu ei Mincei lupii de mishei. CATANA B. 37. Cu bogatul nici calul sa nul incerci nici in punga sa te masori. ZANNE P. V 88 cf. iv 431 432. ◊ E x p r. A nu se putea masura (cu cineva sau cu ceva) = a fi in inferioritate evidenta (fatza de cineva sau de ceva). Nu ma puteam masura cu colegii mei. BRAESCU A. 206. In adevar ziceau zinele noi nu ne putem masura nici in frumusetze nici in minte dar nici in putere cu zina noastra. RETEGANUL P. II 15. Iar feciorii de imparatzi shi de crai necau mania in sufletul lor simtzind k nu se puteau masura cu strainul acela. MERA L. B. 129. (T r a n z.) Ashi masura puterile (cu cineva) = a se lua la intrecere in lupta a se lupta (cu cineva). Eshti tu in stare satzi masori puterile cu ale mele? ALECSANDRI T. I 444. ♦ (Invechit rar) A se potrivi a se echivala. Sa vor masura (p o t r i v i MUNT.) una cu alta ce sa dzice eresele cu preacurviia shi sa vor tocmi sa fie una pentru alta si sa nu sa desparta. PRAV. 149. 6. Tranz. (Complementul indica actziuni vorbe sentimente etc.) A cumpani a echilibra; a chibzui; a infrina. Cind glumitzi vorbele voastre in veci sa le masuratzi. HELIADE O. I 120. Deci pátimiletzi masoara omule shi le slabeshte. CONACHI P. 279. Clit are istetzie shi vorbeleshi masoara. NEGRUZZI S. II 195. Sa ne mai masuram cheltuielile k nu mergem bine. FILIMON O. I 218. Tutzi masoara bine cuvintele! Nu pune in joc minia mea! COSHBUC S. 115. O cucuvea stirnita din culcushul ei de intuneric luneca pe sub streashina clopotnitzei shi masurindushi zborul trecu peste curtea minastirii. CAZABAN V. 62. 7. T r a n z. (Regional ; cu complementul „ roata”) A incujba obada". ALR II 6 682/95 cf. 6 682/325 386. Prez. ind.: masór shi (invechit shi regional) masúr (ALR II 4 602; accentuat shi masúr ALR II 4 602) (regional) mésur (ALR I 2 034/85). SHi: (regional) amasurá (prez. ind. amasur) vb. I. ALR II 4 602/279 310 316 334. Lat. mensurare.