MASURÁ masór shi masúr vb. I. I. Tranz. 1. A determina cu instrumente de masurat valoarea unei marimi in raport cu o unitate de masura data; a lua masura. Cu compasul lumile toate masoara. CONACHI P. 275. Meshterii grabea Sferilentindea Locul masura SHantzuri largi sapa SHi mereu lucra Zidul radica. ALECSANDRI P. P. 187. ◊ Expr. (Regional) Masoarai vorba cu imblaciul se spune cind se intzelege greu sau nu se intzelege de loc ce spune cineva. Apoi na zise Ipate. Masurai vorba cu imblaciul. Balan satzi aleaga din gura ce spui daca nu vorbeshti deslushit. CREANGA P. 151. (Glumetz) A masura pe cineva (sau a masura cuiva ceva) pe spinare = a bate a lovi a trage o bataie. Las’satzi masor eu boieria pe spinare cu ciubucu ista. ALECSANDRI T. 915. Absol. ◊ Iam fagaduit k in toata viatza mea nu voi masura decit la drept. SHEZ. II 161. Masoara de doua ori shi taie o data. Refl. pas. Mushti deo zi peo lume mica de se masura cu cotul In acea nemarginire nenvirtim uitind cu totul Cum k lumea astantreaga e o clipa suspendata. EMINESCU O. I 132. ♦ (Neobishnuit; cu privire la pedepse lovituri etc.) A aplica a numara. Voua va pune lege pedepse va masoara Cind mina vo intindetzi la bunuri zimbitoare Caci nui iertat nici bratzul teribilei nevoi. EMINESCU O. I 60. 2. (Mai ales determinat prin «cu ochii» sau «din ochi») A strabate a cerceta cu privirea o distantza un loc; a scruta. Gingu masura cu ochii ascunzishurile cautind cel mai adapostit ungher unde sa fuga. C. PETRESCU S. 40. Sta ziuan prag ieshea pe strada Cu ochii zarea masurind. COSHBUC P. I 99. Un voinic cu ochi de vultur lunga vale o masoara. EMINESCU O. I 83. ♦ (Cu privire la un om; determinat adesea prin «cu ochii» sau «din ochi») A privi pe cineva cu atentzie; a privi dispretzuitor sau amenintzator; a cintari a aprecia a cerceta. Hai mai repede k e frig! va indemnat jucind in loc sa se incalzeasca masurinduva din ochi shi rizind PAS C. I 74. Ma masoara o clipa shi pe urma imi raspunde scurt. CAMIL PETRESCU U. N. 406. Femeia il masura fara sa raspunda shii intoarse spatele. C. PETRESCU C. V. 316. (Refl. reciproc) Balcanul shi Carpatul... aprinshi de dor de lupta cu ochii se masoara. ALECSANDRI P. A. 202. ◊ (Intarit prin «din cap pina in picioare» sau «de sus pina jos») Ochiul lui ager masurase din clipa intrarii pe usha fata din cap pina in picioare shi ramasese inmarmurit de frumusetzea ei. CAMIL PETRESCU O. I 267. Moshneagul se uita cu tot dinadinsul tzinta la mine shi ma masura din cap pinan picioare. HOGASH M. N. 71. Incepe el a o masura cu ochii de sus pina jos shi de jos pina sus. CREANGA P. 163. 3. A parcurge (incoace shi incolo) o distantza a strabate de la un capat la altul un spatziu. Masura incaperea dintrun capat in altul sashi dezmortzeasca picioarele intzepenite in carutza. C. PETRESCU I. II 161. Vad apoi pe FatFrumosul trist cum masura poiana Caci de mult iubeshte dinsul pe Ileana Cosinzeana. COSHBUC P. II 138. La Piciordemunte pe dealuri marunte Prin plaiuri tacute De vinturi batute Urca shi scoboara SHi drumul masoara Trei turme de oi. TEODORESCU P. P. 435. II. Fig. 1. Intranz. (Rar) A avea valoare a pretzui a valora. Pune oarecare fanfaronada in graba de a servi pe oricine poate... pentru a arata vanitos cit i masoara puterile. C. PETRESCU C. V. 62. 2. Tranz. (Cu privire la cuvinte sentimente actziuni etc.) A modera a cumpani a cintari a infrina a tempera. Clit are istetzie shi vorbeleshi masoara. NEGRUZZI S. II 195. Deci patimiletzi masoara omule shi le slabeshte. CONACHI P. 279. ♦ (Rar cu privire la mers zbor etc.) A cumpani a regulariza. O cucuvea stirnita din culcushul ei. luneca pe sub streashina clopotnitzei shi masurindushi zborul trecu peste curtea manastirii CAZABAN V. 62. 3. Refl. reciproc. A se compara a se intrece a se lua la intrecere a rivaliza a se lupta. El fugea gonit de furtuna masurinduse cu puterile ei dar niciodata furtuna nar fi izbutit sal ajunga. MIHALE O. 170. In adevar ziceatzi zinele noi nu ne putem masura nici in frumusetze nici in minte dar nici in putere cu zina noastra. RETEGANUL P. II 15. Deshi putzini ostashii creshtini erau insa plini de foc shi de dorintza de a se masura cu dushmanul. BALCESCU O. II 86. ◊ Tranz. Eshti tu in stare satzi masori puterile cu ale mele? ALECSANDRI T. I 444. ♦ (Rar) A se considera. Atzi facut k sa pricepem a trecutului marime Masurinduva deo seama cua stramoshilor naltzime. ALECSANDRI O. 247.