intemeia [At: PSALT. SCFI. 210/21/ P: ~meia / V: (inv; cscj) intemei / Pzi: ~iez / E: in + temei] 1 vt A pune temelia unei cladiri. 2 vt A infiintza un stat o institutzie etc. Si: (inv) a intemelia. 3 vt (Rar) A zidi. 4 vt (Fig) A pune temelii durabile Si: a consolida. 56 vt (Inv) A binecuvanta (pe tinerii casatoritzi). 7 vr A deveni mai sigur pe sine. 8 vt (Mil; inv) A apara. 9 vt A ingriji o plantatzie sau o cultura. 10 vt A confirma un act. 11 vr A se stabili intrun loc. 12 vr (SHfg) A prinde radacini Si: a se inradacina (1). 13 vr (Udp „pe” „in” „intru”) A avea k temei Si: a se baza a se sprijini. 1415 vtr (D. oameni; udp „pe”) A (se) referi la ceva. 16 vr A se sprijini pe... 17 vt A da dreptul de a face ceva Si: a autoriza a imputernici a indreptatzi. 18 vr (Nob; d. oameni) A insista.

INTEMEIÁ intemeiez vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la state institutzii etc.) A pune baza a asheza temelia a infiintza a funda. Da oameni buni... vom intemeia gospodarie colectiva la Malini. CAMILAR TEM. 16. Acolo sau sculat asupritzii au rasturnat imparatzia au maturat stapinirea capitalishtilor shi au intemeiat stapinirea clasei muncitoare. SADOVEANU M. C. 60. Dacar judeca totzi k dta domnule apoi teatrul natzional nu sar putea intemeia niciodata in tzara. ALECSANDRI T. 1024. ♦ (Rar) A zidi a cladi a asheza fundamentul unei cladiri. Vazusem la noi la conac cum sapau shi cum intemeiau argatzii bordeiele. GALACTION O. I 330. ◊ Refl. pas. Orashele se intemeiaza shi se infrumusetzeaza din nou. RUSSO O. 25. 2. Refl. Fig. A avea k temei a se bizui a se sprijini (pe ceva). SHtiintza shi conducerea sovietica se intemeiaza pe un realism barbatesc shi indraznetz. SADOVEANU C. 43. SHtiintza noua intemeinduse pe conceptul legilor spiritului... a continuat zdrobirea lumii vechi. BALCESCU O. II 9. ◊ Tranz. Nutzi intemeia o lume de iluzii pe ceai scris. VLAHUTZA P. 133. ♦ Tranz. (Rar) A da temei a indreptatzi a imputernici a autoriza. O asemenea idee... trebuie... sa ne intemeieze a recunoashte k concurentzii cari raspund la chemarile noastre nu sint shcolari indaratnici. ODOBESCU S. II 363.

A INTEMEIÁ ~iéz tranz. 1) (intreprinderi grupari publicatzii teorii) A face sa ia fiintza (avand un temei real); a fonda; a infiintza; a crea. 2) rar (cladiri constructzii) A ridica punand temelie trainica; a dura. ~ un orash. /in + temei

A SE INTEMEIÁ ma ~iéz intranz. A pune temei; a se sprijini; a se baza; a se bizui; a conta. /in + temei

intemeià v. 1. a pune temelia; 2. fig. a pune temeiu: pe ce te intemeiezi?

intemeĭéz v. tr. (d. temeĭ). Pun temelia fundez. Infiintzez creez: a intemeĭa o shcoala. Bazez sprijin: a intemeĭa o afirmatziune pe un principiŭ. V. refl. Ma bazez ma sprijin ma bizuĭ. Vechĭ intemellez temeĭez temelesc llesc shi llicesc.

intemeiá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. intemeiéz 3 intemeiáza 1 pl. intemeiém; conj. prez. 3 sa intemeiéze; ger. intemeínd

intemeiá vb. ind. prez. 1 sg. intemeiéz 3 sg. shi pl. intemeiáza 1 pl. intemeiém; conj. prez. 3 sg. shi pl. intemeiéze; ger. intemeínd

intemeia (ind. prez. 3 sg. shi pl. intemeiaza 1 pl. intemeiem)

intemeiez meiaza 3 meieze 3 conj. meiat prt. meind ger. meiere inf. s. meietor adj. v.

INTEMEIÁ vb. 1. v. infiintza. 2. v. fauri. 3. a infiintza (inv. fig.) a asheza. (A ~ un nou sat.) 4. v. baza.

INTEMEIÁ vb. v. autoriza fortifica indreptatzi ingadui intari justifica permite.

INTEMEIA vb. 1. a constitui a crea a ctitori a funda a institui a infiintza a organiza (astazi rar) a statornici (inv.) a sadi a stabili a statori a temeli (grecism inv.) a sistisi (fig.) a urzi. (A ~ corpul granicerilor.) 2. a crea a fauri a infaptui a realiza. (A ~ un stat natzional unitar.) 3. a infiintza (inv. fig.) a asheza. (A ~ un nou sat.) 4. a se baza a se bizui a conta a se fundamenta a se increde a se sprijini (inv. shi reg.) a se nadai (inv.) a se asheza a se incredintza a se incumeta a nadajdui a se semetzi a se starui (fig.) a miza a se rezema. (Toata teoria lui se ~ pe...)

intemeia vb. v. AUTORIZA. FORTIFICA. INDREPTATZI. INGADUI. INTARI. JUSTIFICA. PERMITE.