ineca [At: CORESI EV. 16/22 / S shi: (inv) inne~ / Pzi: inec / E: in + lat neco are] 1 vt (Irg) A shtrangula. 2 vr (Irg; fig) A se sinucide. 3 vt (Pex; fig; d. sentimente) A copleshi. 45 vtr (Rar) A (se) sufoca. 6 vt (Pan; d. plans lacrimi) A podidi impiedicand respiratzia. 7 vr (Ie) A se ~ in vorba A se incurca in timp ce vorbeshte. 89 vtr (D. fiintze) (A face sa moara sau) a muri prin sufocare in apa sau in alt lichid. 10 vt (D. ape) A inunda un loc o aratura etc. 11 vr (Ie) Ashi ~ sufletul A bea foarte mult. 12 vt (Fig) A asimila un individ un grup mic. 1314 vtr (D. corabii obiecte etc.) A (se) scufunda. 15 vr (Irn; ie) A i se ~ cuiva corabiile A fi trist (in urma unei nenorociri). 16 vt (Fig) A copleshi. 17 vr (Inv) A fi uitat. 18 vt (Pex; nob) A nenoroci pe cineva. 19 vr (Ie) A se ~ (k tziganul) la mal A suferi un eshec in ultimul moment. 20 vt (Spc; d. animale) A ucide mushcand de beregata. 21 vr (Fig) Ashi astampara setea. 22 vr (Fig) A se afunda.

INECÁ inéc vb. I. 1. Refl. A muri prin asfixie in apa (sau in alt lichid). Daca ma inec eu acuma se prapadeshte batrina. DUMITRIU P. F. 22. Galaciuc e al shaselea care se prabusheshte cu puntea inecinduse. SAHIA N. 41. Sa dau prin apa ma tem k moi ineca cu cal cu tot. CREANGA P. 237. ◊ Expr. A se ineca la mal = a suferi un eshec intro actziune tocmai in momentul cind era pe punctul de a fi dusa la bun sfirshit. Am patzito chiar k cela care so inecat la mal. ALECSANDRI T. I 120. ◊ Tranz. fact. (Subiectul este o persoana un agent exterior sau un lichid) Singele cerbului o data a shinceput a curge gilgiind shi a se raspindi in toate partzile indreptinduse shi naboind in groapa peste HarapAlb de cit pe ce era sal inece. CREANGA P. 226. Eu nu tziash dori vrodata sa ajungi sa ne cunoshti Nici k Dunarea sanece spumegind a tale oshti. EMINESCU O. I 147. Un vint... pre totzi corabierii Ianecat Numai unul a scapat. TEODORESCU P. P. 164. ◊ Fig. Apa Bistritzii voi trece Dar dorul o sa manece. JARNÍKBIRSEANU D. 92. ♦ A se sinucide aruncinduse in apa. Sa shtii dara k de azi incolo nai sa ma mai vezi; ma duc sa ma inec. ISPIRESCU L. 271. 2. Refl. (Despre o nava) A se scufunda. Vaporul sa inecat. (Tranz.) Doi cirmaci o corabie o ineaca. PANN P. V. II 165. ◊ Expr. A i se ineca (cuiva) corabiile = (glumetz) a fi trist a fi indispus. Bunica nare corabii dar parca i sau inecat corabiile. STANCU D. 14. Parea k intruna i ninge shii ploua... Ori negutzator inchipuindune k ar fi fiind parca i sar fi inecat corabiile in Marea Neagra. SADOVEANU V. F. 146. Iar teo apucat nabadaicile vere Ghiftui?... Iar tzi so inecat corabiile? ALECSANDRI T. 561. ♦ Fig. A se cufunda a se afunda a se infunda. Calea care o urmam se ineca in orzuri shi in finetze. GALACTION O. I 37. Vechea zidire se ineaca in intuneric. VLAHUTZA N. 180. (Tranz.) Cit de placut e satzi ineci ochii in albastrul fara fund al cerului. DELAVRANCEA T. 65. 3. Tranz. (Cu privire la terenuri semanaturi etc.) A acoperi cu apa a inunda. De venea apa mare araturile lui le ineca. ISPIRESCU L. 206. Muntzi se pornesc stinci se sfarma... paraiele pietreneaca. CONACHI P. 114. ◊ Fig. A venit shi ziua nuntzii... satul a inecat portzile shi shatra. GALACTION O. I 73. K mil pling surorile Cu toate plinsorile Deneaca inimile. TEODORESCU P. P. 206. 4. Tranz. Fig. A copleshi a inabushi. SHin fund lunca de lozii verdedeschisa inecata de aurul soarelui. SADOVEANU O. VII 369. Aceste buruieni aproape intotdeauna crescind mai repede decit semanaturile le ineaca. PAMFILE A. R. 94. Ghica Grigore viind la domnie a gasit tzara secata cu totul in belshugul ei inecata in datorii. GHICA S. 6. 5. Refl. A nu mai putea respira din cauza opririi in git (sau a patrunderii pe trahee) a unui aliment (sau a unui corp oarecare); a se sufoca a se asfixia a se inabushi. De cum incepu sa soarba din cafea se ineca tushi. DELAVRANCEA la TDRG. Manec din piept SHi nam puteri de vorba multa. COSHBUC P. I 197. Poate [cocoshul] va inghitzi la galbeni ia sta vreunul in git sa ineca shioi scapa de dinsul. CREANGA P. 67. ♦ Tranz. A inabushi a sufoca. Tusea ma ineaca. Fumul de tzigara il ineca. ◊ Absol. Puterea patimei... ineaca shi nadusheshte. CONACHI P. 282. ♦ (Despre voce vorbe etc.) A se stinge brusc a deveni neclar. Copilul tzipa shi se zbatea spunind mereu aceleashi vorbe din ce in ce mai inecate in hohote de plins. DUMITRIU V. L. 14. Vocea soldatului parea k se ineaca. SAHIA N. 75. ♦ Tranz. (Despre plins lacrimi) A podidi (impiedicind respiratzia). Nu shtia singura ce e dar simtzea co ineaca lacrimile. VLAHUTZA N. 69. Cu minileamindoua eu fatza imi ascund SHintaia datan viatza un plins amar maneaca. EMINESCU O. I 91. Dor cumplit inimai seaca Plins de jale mil ineaca. ALECSANDRI P. P. 145. ◊ Refl. Mai mult nu putu zice caci se ineca de un plins amar. RETEGANUL P. II 56. Plinge mindra de seneaca. HODOSH P. P. 80.

A INECÁ inéc tranz. 1) A face sa se inece. 2) (terenuri) A acoperi cu apa; a potopi; a inunda. A ineca ogorul. 3) fig. A cuprinde pe deantregul; a copleshi. Buruienile au inecat lanul. Il ineaca lacrimile. /in + lat. necare

A SE INECÁ ma inéc intranz. 1) Ashi pierde viatza prin sufocare intrun lichid (de obicei in apa). ◊ ~ (k tziganul) la mal a suferi un eshec in ultimul moment. 2) fig. A nu mai putea respira temporar din cauza unor factori externi (oprirea in gat a unui aliment tuse fum plans etc.); a se sufoca; a se inabushi. 3) (despre nave) A suferi un naufragiu; a naufragia. ◊ A i se ~ (cuiva) corabiile a se afla intro stare de adanca tristetze. 4) fig. A se cufunda (in ceva) pana peste cap; a fi cuprins din toate partzile. ~ in verdeatza. ◊ ~ in bani (sau bunuri) a avea mult mai mult decat trebuie. /in + lat. necare

inec sn [At: SBIERA L. 5. / S shi: (inv) inn~ / Pl: ~uri / E: drr ineca] 1 Moarte prin sufocare in apa sau in alt lichid Si: (inv) inecaciune. 2 (Pex) Senzatzie de pierdere a respiratziei din alte cauze. 3 (Pop) Revarsare mare de ape Si: inundare puhoi. 4 (Inv) Naufragiu.

innecà v. (activ) 1. a face sa piara in apa sau in alt lichid; 2. a inunda a acoperi peste tot (vorbind de lichide): ploile au innecat campiile; 3. a innabushi: fumul ma inneaca; 4. fig. a alunga: ashi inneca amarul in vin. ║ (reciproc) 1. a muri in apa (cu sau fara voie): s’a innecat in Dunare; 2. a se opri trecerea pe gat: mancand s’a innecat; 3. a fi podidit: a se inneca in lacrimi. [Lat ENECARE a ucide (medieval: a ucide prin apa = a inneca)].

2) inéc shi (vechĭ ĭar azĭ in Serbia) nec a á v. tr. (lat. nĕcare „a ucide” mlat. „a ineca”; pv. negar fr. noyer a ineca; it. annegare cat. sp. pg. anegar. Ineaca; sa inece). Ucid asfixiind pin apa (saŭ pin alt lichid) ucid cufundind. Cufund: a ineca o corabie. Inund: apa inecase shesu. Asfixiez: fumu gutuĭa te ineaca. Fig. Imĭ inec amaru in vin beaŭ k sa uĭt amaru (suferintza). Lacramile suspinele ma ineaca nu maĭ pot vorbi de lacramĭ de suspine. V. refl. Mor cufundat in lichid. Ma cufund shi nu maĭ ĭes: corabia s’a inecat. Ma asfixiez ma inadush: m’am inecat mincind o gutuĭe (care mĭa stat in git) m’am inecat c’un os. Fig. M’am inecat in datoriĭ is plin de datoriĭ. A te ineca k TZiganu la mal saŭ a te ineca la mal k TZiganu a face fiasco aproape de reushita. A fi trist par’k tzi s’aŭ inecat corabiile a fi trist k dupa o mare perdere. Se zice shi se scrie shi innec.

inecá (a ~) vb. ind. prez. 3 ineák

inecá vb. ind. prez. 1 sg. inéc 3 sg. shi pl. ineák; conj. prez. 3 sg. shi pl. inéce

ineca

INECÁ vb. 1. v. scufunda. 2. v. inunda. 3. v. asfixia.

INECÁ vb. v. gatui strangula sugruma.

INECA vb. 1. a (se) scufunda. (Ambarcatzia sa ~.) 2. a inunda a potopi (inv. shi reg.) a neca. (Apele ~ cimpia.) 3. a (se) asfixia a (se) inabushi a (se) sufoca a (se) sugruma (inv. shi pop.) a (se) nabushi a (se) nadushi (inv.) a (se) impresura. (Fumul il ~.)

ineca vb. v. GITUI. STRANGULA. SUGRUMA.

inecá (inéc inecát) vb. 1. A sufoca a omori fara varsare de singe. 2. A strangula a sugruma. 3. A sufoca prin scufundare. 4. A inunda. 5. A sufoca a asfixia. 6. (Refl.) A disparea. 7. (Refl.) A nu mai putea inghitzi a i se pune un nod in git. Var. neca. Mr. nec necare; megl. nec nicari „a omori”. Lat. nĕcāre „a ucide fara varsare de singe” (Pushcariu 836; CandreaDens. 1213; REW 2873; DAR; Pascu Beiträge 9) cf. it. annegare prov. negar fr. noyer cat. sp. port. anegar. In rom. k shi in celelalte limbi romanice sensul fundamental este cel de „a omori prin scufundare” cf. lat. enĕcāre (Corominas I 211). Aceasta evolutzie se explica poate datorita obiceiului curent de a omori puii de ciine shi pisica prin inecare shi de asemenea datorita vechiului obicei de ai omori pe condamnatzi prin acelashi procedeu (cf. numeroasele ex. citate in Bienandanzas de Lope Garcia de Salazar). Daca acest procedeu a fost in general cum presupunem nu este cazul sa explicam prin rom. dublul sens de „a omori” shi „a ineca” ce apare la mai multe cuvinte balcanice (CandreaDens. 1263; DAR). Pentru tratamentul lui e cf. inel. Der. inecator adj. (care ineaca); inecacios adj. (asfixiant sufocant; care sta in git greu de inghitzit tare; varietate de pere shi de prune); inecatura s. f. (inv. asfixie sufocare; inv. naufragiu; inv. inundatzie); inecaciune s. f. (inv. asfixie; inv. inundatzie); inec s. n. (moarte prin scufundare; sufocare inundatzie; diluviu).

INECÁ inéc vb. I. 5. Refl. (Auto) A ajunge in cilindrii unui motor cu aprindere prin scanteie un exces necontrolat de benzina care prin umezirea bujiilor face imposibila pornirea.

Bacchus a noyé plus d’hommes que Neptune (fr. „Bacchus a inecat mai multzi oameni decit Neptun”). SHtiind k Bacchus a fost zeul vinului shi Neptun zeul marilor sensul acestei zicale franceze e clar: circiumile au provocat mai multe victime decit oceanele. Un avertisment deci pentru cei care uneori ishi beau shi mintea!

a i se ineca corabiile expr. a fi trist / indispus; a avea un necaz mare.

ashi ineca amarul / grijile / necazurile in bautura expr. a se apuca de baut (din cauza unei deceptzii a unor suparari etc.).