optziuni
  • info

14 definitzii pentru sufoca

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SUFOCÁ sufóc vb. I. Refl. shi tranz. (Adesea fig.) A nu mai putea sau a face pe cineva sa nu mai poata respira; a (se) inabushi (din lipsa de aer) a (se) asfixia. Din fr. suffoquer lat. suffocare.

SUFOCÁ sufóc vb. I. Refl. shi tranz. (Adesea fig.) A nu mai putea sau a face pe cineva sa nu mai poata respira; a (se) inabushi (din lipsa de aer) a (se) asfixia. Din fr. suffoquer lat. suffocare.

sufoca [At: ANTONESCU D. / Pzi: sufoc / E: fr suffoquer] 13 vtri A face sa piarda sau ashi pierde respiratzia datorita lipsei de oxigen sau incetinirii ritmului respirator Si: a (se) asfixia (12) a (se) inabushi a (se) ineca a (se) sugruma (ivp) a (se) nabushi a (se) nadushi (inv) a (se) impresura. 46 vtri (Pex) A omori sau a muri prin lipsa de aer Si: a (se) asfixia (12) a (se) inabushi a (se) ineca a (se) sugruma (ivp) a (se) nabushi a (se) nadushi (inv) a (se) impresura. 7 vt (Pan; c. i. plante) A stanjeni sau a opri in dezvoltare Si: a inabushi a ineca (rar) a sugruma. 8 vt (Fig; c. i. actziuni procese sentimente etc.) A impiedica dezvoltarea cursul manifestarea Si: a frana (5) a inhiba a inabushi a opri. 911 vtri (Fig) A face sashi piarda sau ashi pierde pe moment respiratzia in urma unei emotzii sau a unei stari de spirit deosebite Si: a (se) inabushi a (se) sugruma (1011).

SUFOCÁ sufóc vb. I. Refl. A avea respiratzia oprita a se inabushi (din lipsa de aer). Eleonora a carei rasuflare nu se aude... poate k sa sufocat in perna. DUMITRIU B. F. 150. ◊ Fig. Pushkin in aceasta atmosfera [de la curtea tzarului] se sufoca. STANCU U.R.S.S. 145. Ei bine mash sufoca daca nu tziash spune. SEBASTIAN T. 61. ◊ Tranz. Trebuie sa te dezbraci macar k te sufoca hainele! CALINESCU E. O. II 158. O emotzie distrugatoare i incleshta falcile bataile inimii il sufocau. VLAHUTZA O. A. 118. (Fig.) Ea se opri brusc speriata. Nu putea sa lege nici un cuvint. Emotzia o sufoca. BART E. 186.

SUFOCÁ vb. I. tr. refl. A (se) inabushi (din lipsa de aer). [P.i. sufóc 36 k. / < fr. suffoquer cf. lat. suffocare].

SUFOCÁ vb. tr. refl. a (se) asfixia. (< fr. suffoquer lat. suffocare)

A SUFOCÁ sufóc tranz. (despre medii stari sentimente etc.) A face sa se sufoce; a inabushi. Caldura ma sufoca. /<fr. suffoquer

A SE SUFOCÁ ma sufóc intranz. 1) (despre fiintze) A nu putea respira normal (din cauza lipsei de aer a caldurii etc.); a se inabushi. 2) fig. (despre persoane) A simtzi un impas moral (din cauza unor conditzii nefavorabile); a se inabushi. /<fr. suffoquer

sufocà v. a nabushi.

*sufóc a á v. tr. (lat. suffóco focáre). Gitui. Inadush: fumu te sufoca.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

sufocá (a ~) vb. ind. prez. 3 sufók

sufocá vb. ind. prez. 1 sg. sufóc 3 sg. shi pl. sufók; ger. sufocand

sufoca (ind. prez. 3 sg. shi pl. sufoca)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SUFOCÁ vb. 1. v. asfixia. 2. v. inabushi.

SUFOCA vb. 1. a (se) asfixia a (se) inabushi a (se) ineca a (se) sugruma (inv. shi pop.) a (se) nabushi a (se) nadushi (inv.) a (se) impresura. (Fumul il ~.) 2. a inabushi a strangula. (Emotzia il ~; cu glasul ~ de emotzie.)

Intrare: sufoca
verb (VT10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sufoca
  • sufocare
  • sufocat
  • sufocatu‑
  • sufocand
  • sufocandu‑
 singular plural
  • sufok
  • sufocatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • sufoc
 (sa)
  • sufoc
  • sufocam
  • sufocai
  • sufocasem
a II-a (tu)
  • sufoci
 (sa)
  • sufoci
  • sufocai
  • sufocashi
  • sufocaseshi
a III-a (el, ea)
  • sufok
 (sa)
  • sufoce
  • sufoca
  • sufoca
  • sufocase
plural I (noi)
  • sufocam
 (sa)
  • sufocam
  • sufocam
  • sufocaram
  • sufocaseram
  • sufocasem
a II-a (voi)
  • sufocatzi
 (sa)
  • sufocatzi
  • sufocatzi
  • sufocaratzi
  • sufocaseratzi
  • sufocasetzi
a III-a (ei, ele)
  • sufok
 (sa)
  • sufoce
  • sufocau
  • sufocara
  • sufocasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

sufoca, sufocverb

  • 1. adesea figurat A nu mai putea sau a face pe cineva sa nu mai poata respira; a (se) inabushi (din lipsa de aer) a (se) asfixia. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: asfixia inabushi
    • format_quote Eleonora a carei rasuflare nu se aude... poate k sa sufocat in perna. DUMITRIU B. F. 150. DLRLC
    • format_quote Pushkin in aceasta atmosfera [de la curtea tzarului] se sufoca. STANCU U.R.S.S. 145. DLRLC
    • format_quote Ei bine mash sufoca daca nu tziash spune. SEBASTIAN T. 61. DLRLC
    • format_quote Trebuie sa te dezbraci macar k te sufoca hainele! CALINESCU E. O. II 158. DLRLC
    • format_quote O emotzie distrugatoare i incleshta falcile bataile inimii il sufocau. VLAHUTZA O. A. 118. DLRLC
    • format_quote Ea se opri brusc speriata. Nu putea sa lege nici un cuvint. Emotzia o sufoca. BART E. 186. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.