BOTEZÁ botez vb. I. 1. Tranz. shi refl. A (se) supune botezului (1). 2. Tranz. A stropi cu agheasma pe credincioshi shi casele lor. ♦ Fig. (Fam.) A uda a stropi. ♦ A dilua cu apa; a falsifica. 3. Tranz. A avea calitatea de nash sau de nasha la botezul (1) cuiva. 4. Tranz. A pune cuiva sau la ceva un nume (de batjocura); a supranumi; a porecli. Lat. battizare (= baptizare).

botezá [At: CATEHISM (1607) ap. GCR I 42/2930 / Pzi: ~ téz / E: boteza] 1 vt (D. preot) A savarshi actul de a creshtina pe cineva prin botez (1). 2 vtf A face pe cineva sa primeasca botezul convertinduse la creshtinism. 3 vt A stropi cu agheazma persoane animale case etc. in fiecare zi intai a lunii la sfeshtanie la Boboteaza sau in ajunul Bobotezei. 4 vt (Pex) A uda. 5 vt (Fig) A dilua un lichid cu apa. 6 vt A fi nash la botezul cuiva. 7 vrp A se creshtina prin primirea botezului (1). 8 vr A merge la preot pentru a fi stropit cu agheasma. 9 A porecli.

BOTEZÁ botez vb. I. 1. Tranz. shi refl. A (se) supune botezului (1). 2. Tranz. A stropi cu agheasma pe credincioshi shi casele lor. ♦ Fig. (Fam.) A uda a stropi. ◊ Expr. (Fam.) A boteza laptele (sau vinul rachiul etc.) = a adauga apa in lapte (sau in vin etc.). 3. Tranz. A avea calitatea de nash sau de nasha la botezul (1) cuiva. 4. Tranz. A pune cuiva sau la ceva un nume (de batjocura); a supranumi; a porecli. Lat. batizare (= baptizare).

BOTEZÁ botéz vb. I. Tranz. 1. A supune (pe cineva) ritualului botezului. Cind fu al boteza. imparatul aduna rasarit shi apus. ISPIRESCU L. 41. ◊ Fig. SHi acolo i boteza ploaia. RETEGANUL P. III 83. SHi oricare chin Eu mil botez cu vin. ALECSANDRI T. 771. ◊ Expr. (Familiar) A boteza laptele (sau vinul rachiul) = a adauga apa inainte de a pune in vinzare pentru a mari cantitatea; a falsifica. (in legatura cu verbul «a ramine») Citzi am botezat eu = nici unul. 2. A avea calitatea de nash sau nasha la botezul cuiva. Ma gindesc eu k am un cumatru caremi botezase fata. SADOVEANU N. F. 92. 3. A pune (cuiva sau unui lucru) un nume (uneori de gluma sau de batjocura v. porecli). Ma cheama cum la taiat capul pe domnu Gavrila sa ma boteze. PAS L. I Dar te mai duce capul k sal botezi? Sai zici Pasarila nu gresheshti. CREANGA P. 245.

BOTEZÁ botez vb. I. 1. Tranz. shi refl. A (se) supune ritualului botezului. 2. Tranz. A stropi cu agheasma pe credincioshi shi casele lor. ♦ Fig. (Fam.) A uda. ◊ Expr. (Fam.) A boteza laptele (sau vinul rachiul) = a adauga apa in lapte (sau in vin etc.) pentru a mari cantitatea; a falsifica. 3. Tranz. A avea calitatea de nash sau de nasha la botezul cuiva. 4. Tranz. A pune cuiva sau la ceva un nume (de batjocura); a porecli. Lat. baptizare.

A BOTEZÁ botéz tranz. 1) A supune botezului. 2) A inzestra cu nume de botez. 3) A participa la botez in calitate de nasha sau de nash. 4) fig. pop. (vin lapte) A falsifica adaugand apa. 5) pop. A denumi printrun supranume calificativ. /<lat. baptizare

botezà v. 1. a savarshi botezul cufundand copilul in apa; 2. a se face creshtin botezanduse; 3. a da un nume cuiva. [Lat. BAPTIZARE].

botezát¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: boteza] 14 Botezare (14).

2) botéz a zá v. tr. (lat. baptĭzo áre d. vgr. baptĭzo cufund. V. vapsea. Cp. cu cutez). Confer botezu (cu care ocaziune se da nume prunculuĭ care a fost botezat). Fig. Iron. Ud: m’a botezat c’o galeata de apa’n cap! Da nume poreclesc: lumea la botezat „Ardei”. A boteza vinu al amesteca cu apa. V. refl. Primesc botezu (k adult).

botezá (a ~) vb. ind. prez. 2 sg. botézi 3 boteáza

botezá vb. ind. prez. 1 sg. botéz 2 sg. botézi 3 sg. shi pl. boteáza

BOTEZÁ vb. 1. v. creshtina. 2. v. supranumi.

BOTEZÁ vb. v. uda.

BOTEZA vb. 1. (BIS.) a (se) creshtina. (Un mahomedan care sa ~.) 2. a chema a denumi a intitula a numi a porecli a spune a supranumi (inv. shi reg.) a numara (inv.) a grai a nomina a numeni a titlui. (Pentru vitejia lui lau ~ „Bravul”.)

boteza vb. v. UDA.

botezá (botéz botezát) vb. 1. A (se) supune botezului. 2. A pune nume. 3. A muia a indoi cu apa. Mr. batiz batizari megl. patedz patidzare; istr. botez. Lat. baptizāre (Pushcariu 212; REW 939; CandreaDens. 168; DAR); cf. alb. pakëzań it. batteggiare (aberg. bateza) prov. batejar v. fr. batoyer cat. batejar sp. bautizar port. baptizar. Este cuvint de uz general (ALR 213). Reducerea grupului lat. pt este efectul unei disimulari a labialelor (RosettiGraur BL III 72); Candrea Élements 9 shi Pushcariu Lat. ti. 9 incercasera so explice presupunind k termenul intrase mai tirziu in rom. din it. Der. botejune s. f. (botez); botez s. n. (ritual creshtin de primire a cuiva printre credincioshii bisericii; baie; apa sfintzita) botezat s. m. (creshtin); botezatoare s. f. (inv. cristelnitza); botezator adj. (care boteaza; Sfintul Ioan Botezatorul); nebotezat adj. (pagin evreu; curat fara a fi amestecat cu apa). Cf. Boboteaza.

boteza botez v. t. a dilua cu apa (laptele vinul etc.)