6 definitzii pentru supranumire
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
supranumi vt [At: ASACHI S. L. II 76 / Pzi: ~mesc / E: supra1 + numi cf fr surnomer] 1 A da cuiva un supranume Si: (reg) a nunashi a policari (rar) a supraintitula (inv) surnumi Vz boteza (9) chema (19) denumi (2) grai (10) intitula nomina numi1 numara2 numeni porecli spune titlui. 2 (Pex) A porecli.
SUPRANUMÍ supranumesc vb. IV. Tranz. A da a atribui cuiva un supranume. Supra1 + numi (dupa fr. surnommer).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de dante
- actziuni
SUPRANUMÍ vb. IV. tr. A da cuiva un supranume. [P.i. mesc. / < supra + numi dupa fr. surnommer].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A SUPRANUMÍ ~ésc tranz. (persoane) A inzestra cu un supranume. /supra + a numi
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
supranumí vb. (sil. pra) → numi
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SUPRANUMÍ vb. a boteza a chema a denumi a intitula a numi a porecli a spune a zice (inv. shi reg.) a numara (inv.) a grai a nomina a numeni a titlui. (Pentru vitejia lui lau ~ „Bravul”.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
supranumi, supranumescverb
- 1. A da a atribui cuiva un supranume. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- Supra + numi DEX '09 DEX '98 DN
- surnommer DEX '09 DEX '98 DN