doi dóua [At: PRAV. LUCACI 231^v/2 / V: (inv) doáo doáua (S shi: doáa) doáu dóo doólea doi duór nc / S shi: (inv) dóa / Pl: (rar 2831) dóiuri / E: ml *dui duae] 1 nc Numarul care in numaratoare are locul intre unu shi trei shi este indicat matematic prin cifrele 2 shi II. 2 a Indica un numar mic neprecizat Iam spus doua vorbe. 3 a (Inv; ilav) In (sau din) doua vorbe (sau cuvinte) ori in doua vorbe shiun cuvant (pe scurt) Fara multa vorba. 4 nc (Ilav) La doi pashi Foarte aproape. 5 nc (Ie) A vorbi (sau spune) cu doua intzelesuri A se exprima echivoc. 6 nc (Iae) A vorbi neclar. 7 nc (Ie) Nu face (sau nu dai pop nu plateshte) nici doua parale (sau doi bani) Nu prezinta nici un interes. 8 nc (Iae) Nu are nici o valoare. 9 nc (Ilav) In (sau pe din) doua In doua partzi (egale). 10 nc (Ilav) Nici una nici doua Neashteptat. 11 nc (Ial) Imediat. 12 nc (Inv; ilav) In (sau pe din) doua cu... Amestecat (in partzi egale) cu altceva. 13 nc (Fam; ilav) In doi timpi shi trei (sau doua) mishcari Foarte repede. 14 nc (Ial) Imediat. 15 nc (Ilav) Unadoua Foarte des. 16 nc (Ial) Intruna. 17 nc (Ilav) Din doua una sau una din doua Ori... ori... 18 nc (Ilav; de obicei in constructzii negative) Cu una cu doua Cu ushurintza. 19 nc (Ie) Una shi cu una fac doua E limpede. 20 nc (Ilv) A nu vorbi (sau a nu zice) (nici) doua A tacea. 21 nc (Precedat de „vreo” shi urmat de „trei”) Indica un numar aproximativ A stat vreo doi trei ani. 22 nc Numarul abstract corespunzator cifrei 2. 23 (Precedat de „vreo” shi urmat de „ori”) Intra in componentza numeralului adverbial corespunzator Vine de vreo doua ori pe an. 24 nc (Precedat de pp „de” shi urmat de „ori” intra in componentza numeralului multiplicativ corespunzator) Indoit Sa facut de doua ori mai mare. 25 nc (Precedat de „cate” adesea cu valoare adjectivala) Intra in componentza numeralului distribuitiv corespunzator Sau ashezat doi cate doi. 26 no Al doilea. 2728 nc (Cu elipsa substantivului determinat) Ora sau ziua. 29 sn Semn grafic ce reprezinta numarul doi (1). 30 sn Nota aflata intre notele unu shi trei. 31 sn Carte de joc marcata cu doi (1). 32 sn Fatza a zarului marcata cu doua puncte.^[1] modificata

DOI DÓUA num. card. Numarul care in numaratoare are locul intre unu shi trei. Unu shi cu unu fac doi. ♦ (Adjectival) Roshca aducea tovarashiei doi cai shi un cine ciobanesc. SADOVEANU P. M. 13. Doi feciori in departari TZi ia stins razboiul. NECULUTZA TZ. D. 112. Omul cu doi ochi Bine vede. TEODORESCU P. P. 256. ◊ Loc. adv. In (sau din) doua vorbe (sau cuvinte) = pe scurt fara multa vorba fara pierdere de vreme. SHi din doua vorbe fiul craiului il tocmeshte. CREANGA P. 203. In doua cuvinte e vorba de a shti: al cui e dreptul de proprietate. ODOBESCU S. II 6. La doi pashi = aproape. Locuieshte la doi pashi de tramvai. ◊ Expr. In doi timpi shi trei mishcari = imediat foarte repede. Ozun draga tzia rasucit... capul in doi timpi shi trei mishcari. Nu team crezut asha de slab de inger. C. PETRESCU C. V. 339. Nu face (sau nu plateshte) nici doua parale (sau doi bani) = nu prezinta nici un interes nu are nici o valoare. (Om sau taler) cu doua fetze v. fatza. In doi peri v. par. (In gluma) (A spune) doua vorbe shun cuvint = (a spune) pe scurt in putzine cuvinte. ♦ (Mai ales in stilul narativ adesea in legatura cu «unu» sau «trei» ori precedat de adj. nehotarit «vreo») Exprima un numar o cantitate o durata nehotarita; citziva citeva. Intro zi se lua dupa un iepure dete o sageata dete doua shi nul nimeri. ISPIRESCU L. 8. SHi merg ei o zi shi merg doua shi merg patruzeci shi noua. CREANGA P. 199. Se suie iute in pod shi scoboara de acolo... vreo doua dimerlii de pasat. id. ib. 5. Am zarit de la fereastra vro doua trasuri coborind dealul spre sat. ALECSANDRI T. I 339. Ce focul bade te tzine De nu vii seara la mine Batar la doua trei zile? JARNÍKBIRSEANU D. 237. ♦ (Familiar cu valoare de num. ordinal) Al doilea a doua. Etajul doi. Tomul doi. ♦ (Substantivat) Profesorul a dat elevului un doi (= nota doi). Doi de doi. (Eliptic subintzeleginduse ora ziua banii cartea de joc marcata cu acest numar etc.) E doua shi zece. ◊ Loc. adv. In (sau pe din) doua = in doua bucatzi (egale sau nu). Imparte fratzeshte pe din doua. ▭ Cind o fringi [piinea alba] in doua se inaltza un abur copt shi bun. C. PETRESCU C. V. 119. Il prinse pe degetul cel mic shi buzduganul se rupse in doua. EMINESCU N. 4. Manen laturi tot fugea Iara Tomal agiungea SHasha bine mil chitea K din fuga mii taia Giumatatea trupului Cu trei coaste a negrului! Manen doua jos cadea. ALECSANDRI P. P. 74. Una doua = mereu intruna continuu. Una doua joaca! ▭ SHi una doua la pupaza de nu shtiau cei din casa ce tot caut in pod asha de des. CREANGA A. 55. (Despre anumite materii) In doua (sau pe din doua) cu... = amestecat (in partzi egale) cu altceva. Faina e in doua cu tzarina... Mincam pamint fiert in loc de mamaliga! VLAHUTZA O. A. 157. Sa shi stirnit un vifor cumplit cu lapovitza in doua de nu vedeai nici inainte nici inapoi. CREANGA P. 143. (In propozitzii negative) Cu una cu doua = ushor repede. Patroana nu se lasa batuta cu una cu doua. CAMIL PETRESCU T. I 418. Stambulachie insa nu este om sa se dea batut cu una cu doua. MACEDONSKI O. III 4. (Inaintea unei alternative) Din doua una sau una din doua = ori una ori alta ori... ori... Mai barbate... alegetzi una din doua: ori merg eu de undeam venit ori alungatzi copiii. RETEGANUL P. I 43. ◊ Expr. Una shi cu una fac doua = limpede scurt fara vorba fara sa mai incapa discutzie. Nici una nici doua = fara multa vorba fara a sta pe ginduri dintro data imediat. Nici una nici doua hatz! pe ied de git i reteaza capul pe loc. CREANGA P. 23. Nici una nici doua o data incepe a bate in poarta cit putea. id. ib. 308. A nu vorbi sau a nu zice (nici) doua = a nu scoate o vorba a nu zice nici circ a tacea chitic. Toata dimineatza Na vorbit nici doua iar cind anceput Masa cu ocara fata sa facut Alba shiapoi verde. COSHBUC P. I 245.

DOI¹ m. 1) Numar constand din doua unitatzi. ~ inmultzit cu ~. 2) Cifra 2 sau II. 3) Obiect marcat cu aceasta cifra. /<lat. dui duae

DOI² dóua num. card. 1) Unu plus unu. ~ copaci. Doua mere. ◊ In ~ timpi shi trei mishcari foarte repede. Nu face nici doua parale nu are nici o valoare. A nu scapa cu una cu doua a nu scapa ushor. Din doua una (sau una din doua) ori una ori alta; ori asha ori asha. Nici una nici doua repede fara a sta pe ganduri. A nu putea lega doua vorbe (sau cuvinte) a fi redus marginit. 2) (cu valoare de num. ord.) Al doilea (a doua). /<lat. dui duae

doi num. numarul indoit al unitatzii shi cifra cel reprezinta; doidemana numele unei hore munteneshti. [Lat. vulg. DUI = clasic DUO].

doĭ (m.) dóŭa (f. shi n.) num. (lat. dui [= duo] duae vgr. dýo scr. dua dva vsl. dvoĭ got. tvai; it. due pv. dui fr. deux sp. dos pg. dois. Gen a doĭ a doŭa lat. a doĭ a doŭa dat. la doĭ la doŭa). Numar indoit al luĭ una. Al doilea: regimentu doĭ anu doĭ (saŭ al doilea) dupa Hristos. Cu s.f. nu se zice clasa doĭ cu numaĭ a doŭa. Dar s’ar putea zice intr’o mina de ex. galeria doĭ (adica numaru doĭ). Pe la doŭa pe la ceasu al doilea. S.m. Cifra doĭ nota doĭ: profesoru a pus acestuĭ elev un doĭ doĭ doĭ saŭ doĭ de doĭ.

adoára no a vz doi

dóo nc vz doi

doólea nc vz doi^[1] modificata

doua num. V. doi.

dóŭa V. doĭ.

+doi¹ (cifra; nota; numar) s. m. pl. doi (A scris din gresheala un ~ in loc de trei. La teze a luat doi de ~.; etajul ~ zece minus ~)

doi num. m. f. dóua; 2/II

doi num. m. f. dóua

doi

doi doua.

+doua puncte (desp. puncte) num. + s. n. pl. (Apar greshit ~ in loc de unul.)

!Razboiul celor Doua Roze s. propriu n. art.

dóua mii num.

dóua míilea (precedat de al) num. m. f. a dóua mia

dóua milioáne num. (sil. lioa)

dóua milioánelea (precedat de al) num. m. (sil. lioa) f. a dóua milioána

dóua sútelea (precedat de al) num. m. f. a dóua súta

DE DÓI s. breaza (art.) ungureasca (art.) calaBreaza. (~ este un dans popular.)

DE DOI s. breaza (art.) ungureasca (art.). (~ este un dans popular.)

dói (óua) num. Numar intre unu shi trei. Mr. doi dao megl. doi doua istr. doi do. Lat. dui f. duae (Pushcariu 540; CandreaDens. 503; REW 2798); cf. it. due (v. it. dui piem. doui duoe) prov. dui duas fr. deux cat. sp. dos port. dous duas. Der. al doilea num.; douazeci num.; doime s. f. (jumatate); indoi vb. (a duplica; a dubla; a indoi; a se indoi; a oscila); indoiala s. f. (nesigurantza; oscilatzie); indoielnic adj. (nesigur; incert); indointza s. f. (inv. indoiala); indoios adj. (nesigur); neindoios adj. (sigur cert); indoit adj. (de doua ori mai mult; dublu; indoit; oscilant nesigur); indoiciune s. f. (inv. indoiala); indoitura s. f. (incovoiere; cotitura); desdoi vb. (a desfashura a intinde); adaurat adj. (Banat nou recent) de la adaoara < a doua oara.

A doua lege v. Deuteronom.

NON BIS IN IDEM (lat.) nu de doua ori pentru acelashi (lucru) Axioma juridica potrivit careia nu potzi fi judecat de doua ori pentru aceeashi vina. P. ext. Recomandare pentru a evita repetarea unui subiect a unei metode.

PORTZILE DE FIER II v. Gogoshu (2).

RAZBOIUL CELOR DOUA ROZE denumirea razboiului civil din Anglia (14551485) dintre familiile nobiliare Lancaster shi York. Se numea asha deoarece familia Lancaster avea k blazon trandafirul roshu iar familia York trandafirul alb. In lupta de la Bosworth Field (aug. 1485) Henric Tudor ultimul descendent al dinastiei Lancaster unit cu o parte a partidului york pune capat domniei lui Richard III shi intemeiaza dinastia Tudor.

Bis dat qui cito dat (lat. „Cine da la timp da de doua ori”) Sint autori care supravietzuiesc indeosebi printro singura fraza printro singura cugetare printro singura vorba de spirit k poetul grec Philemon (vezi: Nu uita niciodata k eshti om!) sau k poetul francez Piron (vezi: Pas même académicien). Poetul latin Publius (sau Publilius) Syrus face shi el parte din aceasta categorie. A scris versuri scenete shi mai multe maxime cu caracter moral care au fost adunate intro culegere intitulata Sententiae (Sentintze). Dar cea mai cunoscuta putem spune singura care ia pastrat amintirea shi numele este acest: bis dat qui cito dat echivalent in graiul nostru cu zicala: „lucrul la timp daruit pretzuieshte indoit”. LIT.

a fi taler cu doua fetze expr. a fi ipocrit / fatzarnic.

a juca la doua capete expr. (pub.) a fi oportunist; a se alia / a incheia intzelegeri cu parteneri ireconciliabili intre ei.

a manca cat doi / cat shapte / cat zece expr. a manca foarte mult.

a manca pentru doi expr. (glum. d. femei) a fi insarcinata.

a merge cu doiu’ expr. (adol.) a merge pe jos.

a nu da doi bani (pe cineva / ceva) expr. a avea o parere proasta (despre cineva / ceva).

a semana k doua picaturi de apa expr. a semana perfect.

a spune doua vorbe shi un cuvant expr. a vorbi extrem de concis.

a sta cu fundul in doua / shapte luntri expr. 1. a fi oportunist. 2. a nu shti ce vrea.

a vorbi in doi peri expr. a vorbi intentzionat confuz.

a zice (cuiva) vreo doua de dulce expr. a certa a mustra a dojeni cu asprime (pe cineva).

ai spune cuiva vreo doua de dulce expr. a certa / a mustra pe cineva.

de doi bani / trei lulele expr. (peior.) 1. ieftin. 2. de calitate inferioara.

doi deun leu expr. (adol. peior.) 1. doua persoane insignifiante. 2. doua persoane cu aceleashi defecte.

doi la geamantan expr. chinez.

doi la metru trei la chil expr. (glum.) persoana scunda shi slaba.

doi ochi albashtri expr. tzuica de prune.

doi sh’un sfert expr. (pub.) U.M. 0215 serviciul de informatzii al Ministerului de Interne.

in doi peri exp. 1. fara a convinge. 2. dubios ambiguu.

joc la doua capete expr. (pub. peior.) oportunism.

NOTA DOI dupla ghebos noua cu talpa.

o cheie doua chei expr. (glum.) O.K. in regula.

om cu doua fetze expr. om ipocrit / fatzarnic.

opt pe doi expr. (shc.) nota patru.

sticla de lampa numarul doi expr. (glum. inv.) tzoi cinzeaca (paharel cu) cinzeci de mililitri de bautura spirtoasa.

taler cu doua fetze expr. om ipocrit / fatzarnic.

trei pe doi expr. loc de veci.