DOI DÓUA num. card. Numarul care in numaratoare are locul intre unu shi trei. Unu shi cu unu fac doi. ♦ (Adjectival) Roshca aducea tovarashiei doi cai shi un cine ciobanesc. SADOVEANU P. M. 13. Doi feciori in departari TZi ia stins razboiul. NECULUTZA TZ. D. 112. Omul cu doi ochi Bine vede. TEODORESCU P. P. 256. ◊ Loc. adv. In (sau din) doua vorbe (sau cuvinte) = pe scurt fara multa vorba fara pierdere de vreme. SHi din doua vorbe fiul craiului il tocmeshte. CREANGA P. 203. In doua cuvinte e vorba de a shti: al cui e dreptul de proprietate. ODOBESCU S. II 6. La doi pashi = aproape. Locuieshte la doi pashi de tramvai. ◊ Expr. In doi timpi shi trei mishcari = imediat foarte repede. Ozun draga tzia rasucit... capul in doi timpi shi trei mishcari. Nu team crezut asha de slab de inger. C. PETRESCU C. V. 339. Nu face (sau nu plateshte) nici doua parale (sau doi bani) = nu prezinta nici un interes nu are nici o valoare. (Om sau taler) cu doua fetze v. fatza. In doi peri v. par. (In gluma) (A spune) doua vorbe shun cuvint = (a spune) pe scurt in putzine cuvinte. ♦ (Mai ales in stilul narativ adesea in legatura cu «unu» sau «trei» ori precedat de adj. nehotarit «vreo») Exprima un numar o cantitate o durata nehotarita; citziva citeva. Intro zi se lua dupa un iepure dete o sageata dete doua shi nul nimeri. ISPIRESCU L. 8. SHi merg ei o zi shi merg doua shi merg patruzeci shi noua. CREANGA P. 199. Se suie iute in pod shi scoboara de acolo... vreo doua dimerlii de pasat. id. ib. 5. Am zarit de la fereastra vro doua trasuri coborind dealul spre sat. ALECSANDRI T. I 339. Ce focul bade te tzine De nu vii seara la mine Batar la doua trei zile? JARNÍKBIRSEANU D. 237. ♦ (Familiar cu valoare de num. ordinal) Al doilea a doua. Etajul doi. Tomul doi. ♦ (Substantivat) Profesorul a dat elevului un doi (= nota doi). Doi de doi. (Eliptic subintzeleginduse ora ziua banii cartea de joc marcata cu acest numar etc.) E doua shi zece. ◊ Loc. adv. In (sau pe din) doua = in doua bucatzi (egale sau nu). Imparte fratzeshte pe din doua. ▭ Cind o fringi [piinea alba] in doua se inaltza un abur copt shi bun. C. PETRESCU C. V. 119. Il prinse pe degetul cel mic shi buzduganul se rupse in doua. EMINESCU N. 4. Manen laturi tot fugea Iara Tomal agiungea SHasha bine mil chitea K din fuga mii taia Giumatatea trupului Cu trei coaste a negrului! Manen doua jos cadea. ALECSANDRI P. P. 74. Una doua = mereu intruna continuu. Una doua joaca! ▭ SHi una doua la pupaza de nu shtiau cei din casa ce tot caut in pod asha de des. CREANGA A. 55. (Despre anumite materii) In doua (sau pe din doua) cu... = amestecat (in partzi egale) cu altceva. Faina e in doua cu tzarina... Mincam pamint fiert in loc de mamaliga! VLAHUTZA O. A. 157. Sa shi stirnit un vifor cumplit cu lapovitza in doua de nu vedeai nici inainte nici inapoi. CREANGA P. 143. (In propozitzii negative) Cu una cu doua = ushor repede. Patroana nu se lasa batuta cu una cu doua. CAMIL PETRESCU T. I 418. Stambulachie insa nu este om sa se dea batut cu una cu doua. MACEDONSKI O. III 4. (Inaintea unei alternative) Din doua una sau una din doua = ori una ori alta ori... ori... Mai barbate... alegetzi una din doua: ori merg eu de undeam venit ori alungatzi copiii. RETEGANUL P. I 43. ◊ Expr. Una shi cu una fac doua = limpede scurt fara vorba fara sa mai incapa discutzie. Nici una nici doua = fara multa vorba fara a sta pe ginduri dintro data imediat. Nici una nici doua hatz! pe ied de git i reteaza capul pe loc. CREANGA P. 23. Nici una nici doua o data incepe a bate in poarta cit putea. id. ib. 308. A nu vorbi sau a nu zice (nici) doua = a nu scoate o vorba a nu zice nici circ a tacea chitic. Toata dimineatza Na vorbit nici doua iar cind anceput Masa cu ocara fata sa facut Alba shiapoi verde. COSHBUC P. I 245.