VEDÉRE (I 4 II) vederi s. f. I. 1. Faptul de a (se) vedea; percepere a imaginilor cu ajutorul vazului; vedenie. ◊ Loc. adv. La vedere = in vazul tuturor in public deschis. Din vedere = a) (numai) privind; (numai) dupa infatzishare fara al fi cunoscut personal; b) la repezeala. ◊ Loc. prep. In vederea... = in scopul... pentru... ◊ Expr. A avea pe cineva in vedere = a se interesa de aproape de cineva a avea grija (de cineva) a tzine in evidentza pentru un anumit scop. A avea ceva in vedere = a avea o intentzie ashi face un plan a urmari realizarea unui scop. A pune (cuiva ceva) in vedere = a face cunoscut a comunica cuiva o hotarare; a avertiza. A trece cu vederea = a nu tzine seama a nu lua in seama; a scuza cuiva o gresheala; a omite. (Reg.) La buna vedere! formula de salut la despartzire. ♦ (Pop.) Intalnire (pusa la cale de parintzi sau de petzitori) intre doua persoane de sex opus pentru mijlocirea unei casatorii. 2. Simtzul vazului; ochii. ◊ Expr. A avea vederea scurta sau a fi scurt de vedere = a fi miop. 3. Infatzishare chip aspect. 4. Privelishte peisaj. ♦ Fotografie infatzishand un peisaj; carte poshtala ilustrata. II. (Mai ales la pl.) Parere idee conceptzie convingere. V. vedea.

vedere² sf vz videre

vedere¹ sf [At: COD. VOR². 39^v/11 / V: (inv) ~deare / Pl: ~ri / GD: (inv) ~i / E: vedea³] 1 Percepere a imaginilor cu ajutorul vazului (1) Si: (ivp) vedeala (1) vedenie (9) (Trs) vederat¹ (1) (iti) vista (1). 2 Raza de actziune a privirii Si: (ivp) vedeala (2) vedenie (10) (Trs) vederat¹ (2). 3 (Ccr) Ceea ce se percepe cu ajutorul vazului (1) Si: (ivp) vedeala (3) vedenie (11) (Trs) vederat¹ (3). 4 (Pex) Camp (18) vizual Si: (ivp) vedeala (4) vedenie (12) (Trs) vederat¹ (4). 5 (Rar; is) Camp de ~ Camp (18) vizual. 6 (Met; ivr) ~a vanturilor Anemoscop. 7 (Ilav) Din (sau inv pre) ~ (Numai) privind. 8 (Ial) (Numai) dupa infatzishare fara al fi cunoscut personal. 9 (Ilav) Din ~ La repezeala. 10 (Ial) In mod superficial. 11 (Ilav) La (sau inv in intru pre spre intra) ~ ori inv a ~ (sau ~a) in (sau intru) ~ri In fatza. 12 (Ial) In vazul tuturor. 13 (Ial) In mod evident (1). 14 (Ilpp) In ~a (sau inv la prin pre de la ~a ... ori in ~rile) In fatza cuiva. 15 (Ilpp) In ~a In scopul ... 16 (Rar; ial) Datorita ... 17 (Rar; ial) Privitor la ... 18 (Ilpp) Avand (sau inv luand) in ~ Multzumita ... 19 (Ial) Din cauza ... 20 (Ilc) Avand (sau inv luand) in ~ k … Deoarece (1). 21 (Ilpp) Din punct (sau din unghiul) de ~ In privintza ... 22 (Ial) Sub raportul ... 23 (Ie) A avea (sau inv a lua) (pe cineva) in ~ A se interesa indeaproape de cineva. 24 (Iae) A tzine in evidentza pentru un anumit scop. 25 (Ie) A avea (pe cineva) in ~ (sau reg a nu avea in ~ buna pe cineva) A uri pe cineva. 26 (Ie) A avea (sau inv a tzine a lua) (ceva) in ~ A urmari realizarea unui scop Si: a intentziona ashi propune a planui a viza² (1). 27 (Iae) A include in sfera de interes in campul de investigatzie al unei probleme Si: a lua in consideratzie a tzine seama a tzine cont a viza² (6). 28 (Ie) A pune in ~ A atrage atentzia (cuiva). 29 (Iae; shie a scoate ceva la ~) A expune privirii Si: a etala (2). 30 (Ie) A pune in ~ (sau a pune ceva in ~a cuiva a scoate ceva la ~) A da la iveala. 31 (Iae) A scoate in evidentza. 32 (Ie) A pierde (sau a scapa inv a slabi) pe cineva (sau ceva) din ~ (ori inv din ~a ochilor) A neglija. 33 (Iae) A uita. 34 (Is) Scapare din ~ Neglijare. 35 (Ias) Uitare. 36 (Ie) A trece cu ~a A nu lua in seama. 37 (Iae) A omite. 38 (Iae) A scuza cuiva o gresheala. 39 (Is) Trecere cu ~a Neglijare. 40 (Ias) Omitere. 41 (Is) Punct (sau unghi) de ~ Aspect sub care cineva priveshte o problema. 42 (Ias) Atitudine care o are cineva fatza de o problema. 43 (Ias) Opinie. 44 (Ilav) (De) la prima (sau de la intaia) ~ Dupa un prim contact vizual. 45 (Ial) In aparentza. 46 (Ial; shi ilav la o prima ~ de la o prima ~ inv la ~a dintai) Dupa o prima impresie neinfluentzata de alte elemente. 47 (Ial) Dupa o examinare superficiala. 48 (Rar) A veni in ~ A fi luat in consideratzie. 49 (Rar; iae) A tzine seama de ... 50 (Reg; ie) A nushi intinde ~rile mai departe decat lungul nasului A fi marginit. 51 (Inv) Prezentare a unei politze a unei caambii etc. la o institutzie financiara pentru incasarea sumei inscrise. 5253 (Iljv) La ~ (Pe baza caruia se face restituirea banilor) la prezentarea libretului de economii a cecului etc. 54 (D. dobanzi; ila) La ~ Aplicat sumelor depuse intro institutzie bancara a caror utilizare nu este conditzionata de un termen fix de depozitare. 55 (Irg) Lumina. 56 (Irg; pex) Sursa de lumina. 57 (Irg) Lumanare. 58 (Ivr) Mod de a privi¹. 59 Simtzul vazului (1). 60 Capacitatea de a percepe imagini cu ajutorul vazului (1) Si: vizualitate (1). 61 Organul vazului Si: ochi¹. 62 (Inv; is) ~ scurta Miopie. 63 (Ie) A avea ~a scurta sau a fi scurt de ~ A fi miop. 64 (Reg; ie) A lasa (pe cineva) fara ~ri sau a fura (cuiva) ~rile A orbi (pe cineva). 65 (Olt) Pupila ochiului. 66 (Ban; Olt) Globul ocular. 67 Aspect exterior Si: infatzishare. 68 Peisaj din natura vazut in ansamblu Si: privelishte perspectiva (reg) vedeala (10). 69 Reprezentare a unui un peisaj prin pictura grafica fotografie. 70 (Spc) Carte poshtala ilustrata. 71 (Inv; is) Aparat de luat ~ri Camera (12) de luat vederi. 72 (Ie) A lua ~ri A obtzine imaginile succesive ale obiectelor in mishcare pe o pelicula cinematografica. 73 (Ivp) Fapta susceptibila de a impresiona pe cineva Si: scena. 74 (Ivp) Intamplare (interesanta). 75 (Pop) Intalnire dintre doua persoane. 76 (Irg; ie) La buna ~! La revedere! 77 Vizitare a unui obiectiv turistic a unei localitatzi etc. 7881 (Reg; in legatura cu verbele „a se duce” „a veni” shi precedat de pp „in” „la” „cu” „pe”) Vizita¹ (14). 82 (Pop) Intalnire dintre doi tineri de sex opus organizata de obicei prin intermediul parintzilor sau al rudelor acestora in scopuri matrimoniale Si: (reg) vedeala (11). 83 (Reg) Vizita facuta de o fata impreuna cu parintzii ei la casa flacaului care a petzito pentru a constata starea materiala a acestuia. 84 (Ilav; mai ales in legatura cu verbele „a merge” „a se duce” „a veni”) Pe (sau la) ~ Cu scopul de a constata starea materiala a unui tanar in vederea contractarii unei casatorii. 85 (Reg) Vizita facuta la parintzii unei fete de catre viitorul ginere. 86 (Reg; ilav; in legatura cu verbul „a merge”) Pe ~ Cu scopul de a cunoashte familia casa unei fete cu care urmeaza sa se casatoreasca un tanar. 87 (Reg; ial) In vizita care o fac perechile casatorite la parintzii miresei intra shasea duminica de la cununie. 88 (Inv) Vedenie¹ (1). 89 (Mpl) Opinie. 90 (Mpl) Convingere intima a cuiva asupra unei probleme Si: principiu. 91 (Mpl) Maniera de a interpreta realitatea Si: conceptzie viziune (11). 92 (Is) Schimb de ~ri Impartashire reciproca de catre persoane care reprezinta state guverne organizatzii etc. a opiniilor a conceptziilor referitoare la anumite probleme politice sociale economice etc. (litigioase) cu scopul de a se ajunge la un consens. 93 (Ie) A intra in ~rile cuiva A fi obiectul preocuparii cuiva. 94 Capacitate de ashi reprezenta ceva in minte Vz gandire (1) spirit. 95 Activitate mentala Vz gandire (2).

vedere s.f. 1 Faptul de a vedea sau de a fi vazut; raza de actziune a privirii; ceea ce se percepe cu ajutorul vazului; ext. cimp vizual; percepere a imaginilor cu simtzul vazului. ◊ Loc.adv. La vedere = a) in fatza tuturor in public; b) in mod vizibil evident. Din vedere = a) (numai) privind; b) la repezeala in mod superficial; c) (numai) dupa infatzishare fara al fi cunoscut mai indeaproape. ◊ Loc.prep. In vederea... = a) in fatza dinaintea sub privirile cuiva; b) intro maniera care permite care pregateshte un scop; in interesul in scopul... pentru... Avind in vedere = datorita... din cauza... tzinind seama de... Din unghi de vedere = in privintza... sub raportul... Din punct de vedere... sau din punctul de vedere al... v. punct. ◊ Expr. A avea pe cineva in vedere = a avea grija a se gindi la cineva (pentru un anumit scop); a se ocupa de cineva. A avea ceva in vedere = a urmari ceva a avea un plan o intentzie; ashi propune a viza; a intra in preocuparile cuiva. A pune (cuiva) in vedere = a) a comunica cuiva o decizie; a atentziona a avertiza pe cineva; b) a expune privirii; c) a da la iveala; a scoate in evidentza. A trece cu vederea = a) a nu lua in seama (pe cineva sau ceva) a nu da importantza cuvenita; a nesocoti a desconsidera. Din moment ce specialishtii il pretzuiau nu putea sal treaca cu vederea (CAL.); b) a lasa la o parte a nu se ingriji de...; a pierde din vedere; a uita. Ai trecut cu vederea shi ai nesocotit vinatul numit grives (ODOB.); c) a nu tzine cont de... a nu tzine seama de...; a nu lua in nume de rau; a scuza o gresheala; a omite. Ishi dedea silintza sa uite cele petrecute sa le treaca cu vederea k shi cind nar fi fost (SLAV.). Trecere cu vederea = neglijare omitere. A pierde (sau a scapa) pe cineva (sau ceva) din vedere = a neglija a uita. Acest fapt nu a scapat ulterior din vedere (PER.). Scapare din vedere = neglijare uitare. Unghi de vedere = aspectul sub care cineva priveshte o problema sau atitudinea care o are fatza de ea; mod de a gindi; opinie. (De) la prima vedere = a) dupa o prima impresie; la un prim contact; fara a exprima (ceva) in profunzime ; b) vazind pentru prima data; dupa o privire superficiala; numai dupa infatzishare. Punct de vedere v. punct. Din punctul de vedere al cuiva v. punct. A rapune ceva din vedere v. rapune. A fi scump la vedere v. scump. ♦ (fin.; inv.) Prezentare a unei politze a unei cambii etc. la o institutzie financiara pentru incasarea sumei inscrise. ♦ (fin.; actual) La vedere = a) Loc.adj. adv. (pe baza caruia se face restituirea banilor) la prezentarea la o institutzie financiarbancara; b) Loc.adj. (despre dobinzi) care se aplica sumelor depuse intro institutzie bancara a caror utilizare nu este conditzionata de un termen fix de depozitare. ∆ Depunere la vedere v. depunere. ♦ (inv. reg.) Lumina; ext. sursa de lumina. 2 Simtzul vazului; capacitatea de a percepe (ceva) cu ajutorul vazului; organul vazului ochii. Unsei shi pre orb shi i veni vederile k mai nainte (ISP.). ◊ (intarit prin „ochilor”) Perzindushi vederea ochilor ei merse la Ierusalim (MIN.). ◊ Vedere scurta v. scurt. ◊ Expr. A avea vederea scurta = a fi miop. A lasa (pe cineva) fara vederi = a orbi (pe cineva). Ai fura (cuiva) vederile v. fura. Ai lua (cuiva) vederea (ori vederile) v. lua. A petrece (pe cineva sau ceva) cu vederea v. petrece. A nu scapa (pe cineva sau ceva) din vedere v. scapa. (A fi) scurt de vedere v. scurt. A nu (mai) slabi (pe cineva sau ceva) din vedere v. slabi. A fi timp la vedere v. timp. 3 Aspect exterior; chip infatzishare. De acolo coborinduse figura sa la vedere era sublima (ARIST.). 4 Privelishte peisaj perspectiva. Deaici incolo... alt tablou alta vedere tzi se deschide (VLAH.). ◊ Aparat de luat vederi = camera video. Camera de luat vederi v. camera. ◊ Fig. Se desface in el vederea interioara a unui paradis pierdut (K. PETR.). ♦ Tablou desen fotografie etc. care infatzisheaza un peisaj panorama unui orash a unui cartier etc.; spec. carte poshtala ilustrata. 5 Fapta actziune capabila de a impresiona pe cineva de a atrage atentzia; intimplare (interesanta); scena. Boieriipamintului se turbura la aceasta vedere. (BALC.). 6 (pop.) Intilnire dintre doua sau mai multe persoane. Parea bucuros de vederea unui prieten. ◊ Expr. La buna vedere! = la revedere! ♦ Intilnire dintre doua persoane de sex opus organizata (de rude sau de petzitori) in scopul unei casatorii. ♦ (reg.) Vizita facuta la parintzii unei fete de catre viitorul ginere. ◊ Loc.adv. Pe vedere = cu scopul de a cunoashte familia averea casa unui tinar in vederea unei casatorii. ♦ Vizitare a unui obiectiv turistic a unei localitatzi a unui muzeu etc. Pentru concediu a ales vederea Vaii Regilor din Egipt. 7 (inv.) Vedenie. O vedere de vis aratindumisa in somn miau aratat... k de o sulitza de fier vei fi perit (HER.). 8 (mai ales la pl.) Ceea ce gindeshte crede sau afirma sustzine cineva asupra cuiva sau a ceva parere opinie; convingere; orizont de idei. Conceptzia expusa e in concordantza cu vederile lui Aristotel (JOJA). ◊ Schimb de vederi = consultare impartashire reciproca a opiniilor a conceptziilor referitoare la anumite probleme politice sociale economice etc. (litigioase) intre persoane care reprezinta state guverne organizatzii etc. cu scopul de a se ajunge la un consens. ◊ Expr. A intra in vederile cuiva = a fi obiectul atentziei al preocuparii cuiva. Largime de vederi v. largime. 9 Capacitatea insushirea de a forma imagini mentale de ashi reprezenta ceva in minte; exercitarea acestei insushiri. Un om cult cu vederi democratice. • pl. i. /v. vedea; cf. shi fr. vue.

VEDÉRE vederi s. f. I. 1. Faptul de a (se) vedea; percepere a imaginilor cu ajutorul vazului; vedenie. ◊ Loc. adv. La vedere = in vazul tuturor in public deschis. Din vedere = a) (numai) privind; (numai) dupa infatzishare fara al fi cunoscut personal; b) la repezeala. ◊ Loc. prep. In vederea... = in scopul... pentru... ◊ Expr. A avea pe cineva in vedere = a se interesa de aproape de cineva a avea grija (de cineva) a tzine in evidentza pentru un anumit scop. A avea ceva in vedere = a avea o intentzie ashi face un plan a urmari realizarea unui scop. A pune (cuiva ceva) in vedere = a face cunoscut a comunica cuiva o hotarare; a avertiza. A trece cu vederea = a nu tzine seama a nu lua in seama; a scuza cuiva o gresheala; a omite. (Reg.) La buna vedere! formula de salut la despartzire. ♦ (Pop.) Intalnire (pusa la cale de parintzi sau de petzitori) intre doua persoane de sex opus pentru mijlocirea unei casatorii. 2. Simtzul vazului; ochii. ◊ Expr. A avea vederea scurta sau a fi scurt de vedere = a fi miop. 3. Infatzishare chip aspect. 4. Privelishte peisaj. ♦ Fotografie infatzishand un peisaj; carte poshtala ilustrata. II. (Mai ales la pl.) Parere idee conceptzie convingere. V. vedea.

VEDÉRE vederi s. f. I. 1. Faptul de a vedea; percepere cu simtzul vazului. Acesta era lucrul carel simtzea: o linishte o incredere la vederea fapturii vinjoase cu umerii patratzi cu fatza negricioasa matura. DUMITRIU N. 149. La vederea acestei minunatzii totzi au ramas incremenitzi. CREANGA P. 229. Vazind negura de gelozie ce se raspindise pe fatza mea intru vederea unui ofitzer de lanceri. NEGRUZZI S. I 39. ◊ Loc. adv. La vedere = in vazul tuturor in public. Tomsha aparu la vedere cu penele de cocor la gugiuman. SADOVEANU O. VII 132. Daca eshti aicea ce nu tearatzi mai la vedere? CARAGIALE O. III 28. (Expr.) A scoate la vedere = a expune (pentru a atrage cumparatori). O batu pe shold... k pe o juncana scoasa la vedere in tirgul de vite. C. PETRESCU I. II 173. Din vedere = (numai) privind. Meshteshugul vreme cere nu senvatza din vedere. PANN P. V. II 14. (Expr.) A cunoashte (sau a shti) pe cineva din vedere = a cunoashte pe cineva dupa infatzishare fara ai shti numele. O cunosc din vedere. ◊ Loc. prep. In vederea... = in scopul...; pentru... Principalul este sa pregatitzi poporul in vederea zilei cind va fi chemat sa faca dovada patriotismului sau. VORNIC P. 136. ◊ Expr. A avea (pe cineva) in vedere = a se interesa de aproape (de cineva) a avea grija (de cineva); a tzine in evidentza. Neam intzeles... Ma ai in vedere. C. PETRESCU I. II 125. La doi minishtri a intrat cu diplomele desfacute shi amindoi iau fagaduit k... il vor avea in vedere. VLAHUTZA O. A. 219. A avea ceva in vedere = a avea o intentzie ashi face un plan. A pune cuiva in vedere = a comunica cuiva o hotarire (in special al avertiza). A scapa din vedere v. scapa. A trece cu vederea = a nu tzine seama a nu lua in seama. Asemine intimplari va supara de a le asculta. Dar iata k voi trece cu vederea. DRAGHICI R. 26. (Cu pronuntzare regionala) Sa trecem cu viderea... schimbarea iute a literilor. RUSSO S. 58. A pierde (pe cineva sau ceva) din vedere v. pierde (8). A fi scump la vedere v. scump (4). La buna vedere! formula de salut la plecare. Poate sai salute el atuncea elegant: La buna vedere domnilor! SADOVEANU P. M. 158. ♦ Intilnire (pusa la cale de parintzi sau de petzitori) intre doi tineri pentru mijlocirea unei casatorii. Nici napuca Manaila shi gospodina lui saduca la vedere pe feciorul lor. SADOVEANU N. F. 91. Ma mir k nu te umileshte gindul k sora ta e dusa asha in complicitatea tuturor la vedere. C. PETRESCU C. V. 173. Intro zi o petzitoare la adus la vedere. BASSARABESCU V. 5. ♦ (Invechit in expr.) Dintro vedere = dintro privire. Prieteshug! dar din ceriuri... ce te nashti dintro vedere. CONACHI P. 81. 2. (Concretizat) Simtzul vazului; (uneori la pl.) ochi privire. Avea vederea slabita de tot nu putea citi. C. PETRESCU I. II 95. Am pierdut vedere Lacramelemi tac. HELIADE O. I 72. A venit poruncan tzara Sa mearga feciorii iara... SHi ramin maicutzele... Stingindushi vederile Varsind lacrimutzele. JARNÍKBIRSEANU D. 323. ◊ Expr. Scurt de vedere = miop. Invatzatul dtale uitinduse prea deaproape la un rac. SHtii k e scurt de vedere racul la apucat cu foarfeca piciorului. HOGASH M. N. 24. A lua (sau a fura cuiva) vederile (sau ochii vazul) v. lua (II 3) fura (3). infatzishare chip aspect. In strai de domn moldovean cu contash scump shi gugiuman de sobol era frumos la vedere. SADOVEANU O. VII 155. 3. Privelishte peisaj. Deaici in colo... alt tablou alta vedere tzi se deschide. VLAHUTZA O. A. III 32. Pealbastrul orizont Apareun nor de vase plutind spre Helespont Vedere minunata ce nici un muritor Na cunoscut in viatza. BOLINTINEANU O. 234. Aceasta vedere de vii case gradini shi peste toata balta multzime de luntri cu pinza este o frumusetze deosebita. GOLESCU I. 161. ♦ (Familiar) Fotografie infatzishind un peisaj; carte poshtala ilustrata. II. Parere idee conceptzie; convingere. Iar trebui o mai larga vedere shi o mai justa intzelegere a detaliilor caracteristice. CAMIL PETRESCU U. N. 409. Va sa zica sfaturile shi vederile lor erau bune; shtiu ei ce fac i vor binele. BASSARABESCU S. N. 158. Forma polemicii e una din cele mai nemerite forme literare shi shtiintzifice pentru limpezirea unor principii unor vederi. GHEREA ST. CR. II 8. ◊ Expr. Punct de vedere v. punct (II 2). Largime de vederi v. largime.

VEDÉRE ~i f. 1) Insushire a organismului viu de a vedea; vaz. ◊ Din ~ a) numai din vazute; superficial; b) in fuga; in graba; in treacat. La ~ a) in vazul lumii; deschis; b) la exterior; la infatzishare. De la prima ~ de la inceput; de la prima cunoshtintza. In ~ea in scopul. Ashi pierde ~ea (sau ~ile) a inceta sa mai vada. A avea ~ea scurta a fi miop. A scoate la ~ a scoate sa fie vazut; a expune. A cunoashte (sau a shti) pe cineva numai din ~ a cunoashte (a shti) doar la infatzishare. A avea pe cineva (sau ceva) in ~ a) a se referi la cineva sau la ceva; b) a tzine cont de cineva sau ceva; c) a avea grija de cineva sau ceva. A scapa din ~ a uita neintentzionat. A pune cuiva in ~ a avertiza pe cineva. A trece cu ~ea a nu baga de seama; a nu lua in consideratzie. 2) Organpereche al vazului situat pe partea din fatza a capului; ochi. ◊ Ai lua (sau fura) cuiva ~ile (sau ochii) a orbi pe cineva; a face sa nu mai vada. A pierde pe cineva (sau ceva) din ~ (sau din ochi) a) a inceta de a mai vedea pe cineva sau ceva din cauza indepartarii; b) a nu mai shti de existentza cuiva sau a ceva. 3) Aspect sub care se infatzisheaza cineva; infatzishare. 4) Aspect al unui coltz din natura privit dintrun anumit punct de vedere; privelishte. 5) Carte poshtala care reprezinta un astfel de loc. 6) mai ales la pl. Ansamblu de idei ce stau la baza interpretarii generale a unui obiect sau fenomen; conceptzie. [G.D. vederii] /v. a vedea

vedere f. 1. actziunea shi facultatea de a vedea; 2. organul vederii: lumineaza detzi fura vederile a peri din vedere; 3. privirea insash: la vederea inamicului; 4. consideratziune: a avea in vedere a trece cu vederea; 5. intindere de loc cat se poate vedea: de sus din turn e o vedere mareatza; 6. tablou sau desen ce reprezenta un orash un edificiu etc.; 7. fig. scop propus: are vederi ambitzioase.

vedére f. Vaz simtzu pin care vezĭ: vulturiĭ au o vedere strashnica a perde vederea saŭ vederile (a orbi). Consideratziune socotire luare in sama: a avea in vedere. Scop: a avea vederĭ ambitzioase. Privelishte aspect spectacul: de pe munte era o vedere mareatza. Tabloŭ care reprezinta privelishtĭ dupa natura. A peri din vedere a nu se maĭ vedea. A trece cu vederea 1. a nu observa a nu baga in sama 2. a nu lua in sama a nu considera 3. a ĭerta (un lucru). La vederea... cind s’a aratat cind a fost vazut vazind: la vederea ceaĭuluĭ fruntzile se descretzira.

+vedere (din ~/la ~) loc. adv.

vedére s. f. g.d. art. vedérii; (ilustrate pareri) pl. vedéri

vedére s. f. g.d. art. vedérii; (ilustrate pareri) pl. vedéri

+vederea (in ~) loc. prep.

VEDÉRE s. v. aer aparitzie aratare aspect chip duh expresie fantasma fantoma fatza figura fizionomie halucinatzie infatzishare intalnire intrevedere intzelegere lumina lumanare mina naluca nalucire nazareala nazarire obraz patrundere pricepere privire pupila spectru spirit stafie stralucire strigoi umbra vedenie vizita viziune.

VEDÉRE s. 1. v. vizibilitate. 2. ochi vaz (inv. shi reg.) vazut (inv.) vaza vedeala vedenie. (Are o ~ agera.) 3. aspect chip faptura infatzishare. (Frumos la ~.) 4. v. perspectiva. 5. cadru peisaj v. privelishte. 6. ilustrata. (Ia trimis o ~ de la mare.) 7. v. conceptzie. 8. intentzie proiect. (Ce ai in ~?)

VEDERE s. 1. vizibilitate. (~ redusa din cauza cetzii.) 2. ochi vaz (inv. shi reg.) vazut (inv.) vaza vedeala vedenie. (Are o ~ agera.) 3. aspect chip faptura infatzishare. (Frumos la ~.) 4. perspectiva privelishte (inv. shi reg.) priveala (inv.) prospect. (Avea o minunata ~ spre parc.) 5. cadru peisaj privelishte scena tablou (livr.) sit (inv.) priveala privire tabel (fig.) decor. (O incintatoare ~ din natura.) 6. ilustrata. (Ia trimis o ~ de la mare.) 7. conceptzie convingere gind idee judecata opinie orientare parere principiu viziune (livr.) convictziune. (Are nishte ~ sanatoase.) 8. intentzie proiect. (Ce ai in ~?)

vedere s. v. AER. APARITZIE. ARATARE. ASPECT. CHIP. DUH. EXPRESIE. FANTASMA. FANTOMA. FATZA. FIGURA. FIZIONOMIE. HALUCINATZIE. INFATZISHARE. INTILNIRE. INTREVEDERE. INTZELEGERE. LUMINA. LUMINARE. MINA. NALUCA. NALUCIRE. NAZARIRE. OBRAZ. PATRUNDERE. PRICEPERE. PRIVIRE. PUPILA. SPECTRU. SPIRIT. STAFIE. STRALUCIRE. STRIGOI. UMBRA. VEDENIE. VIZITA. VIZIUNE.

Vedere ≠ nevedere

VEDERE SCÚRTA s. v. miopie miopism.

vedere scurta s. v. MIOPIE. MIOPISM.

INVITAT CULPAM QUI DELICTUM PRAETERIT (lat.) cine trece cu vederea o gresheala indeamna la o faradelege Publilius Syrus „Sententiae” 269.

QUIDQUID AGIS PRUDENTER AGAS ET RESPICE FINEM (lat.) orice ai face fa cu bagare de seama shi ai in vedere sfarshitul „Gesta Romanorum” (culegere de povestiri legende anecdote inspirate din istoria poporului roman datand din sec. 14). 103. V shi Age quod agis.

a pierde din vedere expr. a uita; a omite involuntar.