Definitzia cu ID-ul 1250514:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
vedere s.f. 1 Faptul de a vedea sau de a fi vazut; raza de actziune a privirii; ceea ce se percepe cu ajutorul vazului; ext. cimp vizual; percepere a imaginilor cu simtzul vazului. ◊ Loc.adv. La vedere = a) in fatza tuturor in public; b) in mod vizibil evident. Din vedere = a) (numai) privind; b) la repezeala in mod superficial; c) (numai) dupa infatzishare fara al fi cunoscut mai indeaproape. ◊ Loc.prep. In vederea... = a) in fatza dinaintea sub privirile cuiva; b) intro maniera care permite care pregateshte un scop; in interesul in scopul... pentru... Avind in vedere = datorita... din cauza... tzinind seama de... Din unghi de vedere = in privintza... sub raportul... Din punct de vedere... sau din punctul de vedere al... v. punct. ◊ Expr. A avea pe cineva in vedere = a avea grija a se gindi la cineva (pentru un anumit scop); a se ocupa de cineva. A avea ceva in vedere = a urmari ceva a avea un plan o intentzie; ashi propune a viza; a intra in preocuparile cuiva. A pune (cuiva) in vedere = a) a comunica cuiva o decizie; a atentziona a avertiza pe cineva; b) a expune privirii; c) a da la iveala; a scoate in evidentza. A trece cu vederea = a) a nu lua in seama (pe cineva sau ceva) a nu da importantza cuvenita; a nesocoti a desconsidera. Din moment ce specialishtii il pretzuiau nu putea sal treaca cu vederea (CAL.); b) a lasa la o parte a nu se ingriji de...; a pierde din vedere; a uita. Ai trecut cu vederea shi ai nesocotit vinatul numit grives (ODOB.); c) a nu tzine cont de... a nu tzine seama de...; a nu lua in nume de rau; a scuza o gresheala; a omite. Ishi dedea silintza sa uite cele petrecute sa le treaca cu vederea k shi cind nar fi fost (SLAV.). Trecere cu vederea = neglijare omitere. A pierde (sau a scapa) pe cineva (sau ceva) din vedere = a neglija a uita. Acest fapt nu a scapat ulterior din vedere (PER.). Scapare din vedere = neglijare uitare. Unghi de vedere = aspectul sub care cineva priveshte o problema sau atitudinea care o are fatza de ea; mod de a gindi; opinie. (De) la prima vedere = a) dupa o prima impresie; la un prim contact; fara a exprima (ceva) in profunzime ; b) vazind pentru prima data; dupa o privire superficiala; numai dupa infatzishare. Punct de vedere v. punct. Din punctul de vedere al cuiva v. punct. A rapune ceva din vedere v. rapune. A fi scump la vedere v. scump. ♦ (fin.; inv.) Prezentare a unei politze a unei cambii etc. la o institutzie financiara pentru incasarea sumei inscrise. ♦ (fin.; actual) La vedere = a) Loc.adj. adv. (pe baza caruia se face restituirea banilor) la prezentarea la o institutzie financiarbancara; b) Loc.adj. (despre dobinzi) care se aplica sumelor depuse intro institutzie bancara a caror utilizare nu este conditzionata de un termen fix de depozitare. ∆ Depunere la vedere v. depunere. ♦ (inv. reg.) Lumina; ext. sursa de lumina. 2 Simtzul vazului; capacitatea de a percepe (ceva) cu ajutorul vazului; organul vazului ochii. Unsei shi pre orb shi i veni vederile k mai nainte (ISP.). ◊ (intarit prin „ochilor”) Perzindushi vederea ochilor ei merse la Ierusalim (MIN.). ◊ Vedere scurta v. scurt. ◊ Expr. A avea vederea scurta = a fi miop. A lasa (pe cineva) fara vederi = a orbi (pe cineva). Ai fura (cuiva) vederile v. fura. Ai lua (cuiva) vederea (ori vederile) v. lua. A petrece (pe cineva sau ceva) cu vederea v. petrece. A nu scapa (pe cineva sau ceva) din vedere v. scapa. (A fi) scurt de vedere v. scurt. A nu (mai) slabi (pe cineva sau ceva) din vedere v. slabi. A fi timp la vedere v. timp. 3 Aspect exterior; chip infatzishare. De acolo coborinduse figura sa la vedere era sublima (ARIST.). 4 Privelishte peisaj perspectiva. Deaici incolo... alt tablou alta vedere tzi se deschide (VLAH.). ◊ Aparat de luat vederi = camera video. Camera de luat vederi v. camera. ◊ Fig. Se desface in el vederea interioara a unui paradis pierdut (K. PETR.). ♦ Tablou desen fotografie etc. care infatzisheaza un peisaj panorama unui orash a unui cartier etc.; spec. carte poshtala ilustrata. 5 Fapta actziune capabila de a impresiona pe cineva de a atrage atentzia; intimplare (interesanta); scena. Boieriipamintului se turbura la aceasta vedere. (BALC.). 6 (pop.) Intilnire dintre doua sau mai multe persoane. Parea bucuros de vederea unui prieten. ◊ Expr. La buna vedere! = la revedere! ♦ Intilnire dintre doua persoane de sex opus organizata (de rude sau de petzitori) in scopul unei casatorii. ♦ (reg.) Vizita facuta la parintzii unei fete de catre viitorul ginere. ◊ Loc.adv. Pe vedere = cu scopul de a cunoashte familia averea casa unui tinar in vederea unei casatorii. ♦ Vizitare a unui obiectiv turistic a unei localitatzi a unui muzeu etc. Pentru concediu a ales vederea Vaii Regilor din Egipt. 7 (inv.) Vedenie. O vedere de vis aratindumisa in somn miau aratat... k de o sulitza de fier vei fi perit (HER.). 8 (mai ales la pl.) Ceea ce gindeshte crede sau afirma sustzine cineva asupra cuiva sau a ceva parere opinie; convingere; orizont de idei. Conceptzia expusa e in concordantza cu vederile lui Aristotel (JOJA). ◊ Schimb de vederi = consultare impartashire reciproca a opiniilor a conceptziilor referitoare la anumite probleme politice sociale economice etc. (litigioase) intre persoane care reprezinta state guverne organizatzii etc. cu scopul de a se ajunge la un consens. ◊ Expr. A intra in vederile cuiva = a fi obiectul atentziei al preocuparii cuiva. Largime de vederi v. largime. 9 Capacitatea insushirea de a forma imagini mentale de ashi reprezenta ceva in minte; exercitarea acestei insushiri. Un om cult cu vederi democratice. • pl. i. /v. vedea; cf. shi fr. vue.